Dan Jurcan, sociolog IRES: Școala este într-o ruptură comunicațională cu Ministerul Educației, nici ei nu știu exact cum se vor derula lucrurile pe 14 septembrie. Vorbim de o criză de comunicare

4.043 de vizualizări
Foto: © Vladimir Melnikov | Dreamstime.com
Aproape 80% dintre părinți își doresc să fie consultați de școala copilului în decizia de a deschide cursurile, potrivit celui mai recent sondaj de opinie realizat de IRES în parteneriat cu Edupedu.ro. “E clar că există o ruptură de comunicare aici. Dar cred că școala este între ciocan și nicovală. Și cei din școli se află într-o ruptură comunicațională cu Ministerul Educației, nici ei nu știu exact cum se vor derula lucrurile pe 14 septembrie”, a declarat pentru Edupedu.ro sociologul Dan Jurcan, director de cercetare la Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES).

Potrivit sociologului, “vorbim de o criză de comunicare. Toate datele ne indică faptul că în ceea ce privește începerea anului școlar, până în prezent, s-a comunicat prost”.

În ceea ce privește faptul că Guvernul și Ministerul Sănătății sunt pe ultimul loc în topul încrederii părinților în instituții cu privire la deciziile de începere a cursurilor, Dan Jurcan spune că Guvernul “s-a rodat în perioada de criză pandemică și automat acest lucru se vede și când discutăm despre anul școlar 2020-2021”.

Rep: Cum explicați transferul de încredere către școală, care până acum era locul de bătălie al tuturor neînțelegerilor părinților și profesorilor?

Dan Jurcan: E și o chestiune de personalizare: cunoști dirigintele, profesorul, învățătorul, e normal ca cel puțin din instituțiile de aici nivelul de încredere să fie mai ridicat, pentru că școala este din zona de proximitate.

Dar ce m-a surprins pe mine cel mai mult este că totuși există încredere în școala, că 80% din părinți nu au fost contactați de școală sau profesori, că 78% spun că și-ar dori să fie consultați în decizia locală de a deschide școala, or e clar că există o ruptură de comunicare aici. Dar cred că școala este între ciocan și nicovală. Și cei din școli se află într-o ruptură comunicațională cu Ministerul Educației, nici ei nu știu exact cum se vor derula lucrurile pe 14 septembrie.

Dincolo de toate aspectele care țin de siguranța sanitară a elevilor, vorbim de o criză de comunicare. Toate datele ne indică faptul că în ceea ce privește începerea anului școlar, până în prezent, s-a comunicat prost. Am înțeles că săptămâna aceasta se vor lua decizii, dar s-a comunicat prost până acum, pentru că părinții sunt total nemulțumiți și pentru ei prioritară este siguranța copiilor, dar în același timp există o îngrijorare serioasă că acest moment să nu fie ratat, pentru că ați văzut și din ceea ce ne spun părinții că și-ar dori să înceapă școala.

Rep: Da, vedem că 60% dintre părinți consideră că școala ar trebui să înceapă cu toți elevii în clase, în sistem clasic. Cu toate acestea, cei mai vocali sunt cei care susțin închiderea școlilor, predare exclusiv online. De ce falia aceasta între minoritatea vocală și majoritatea tăcută?

Dan Jurcan: Închiderea școlilor în momentul în care a izbucnit pandemia a intrat oarecum într-un algoritm general de reacție, nu s-a întâmplat doar la noi, ci în toată lumea. S-au închis afaceri întregi și într-un fel și sistemul educațional a fost afectat. Asta a fost acum 6 luni. Sigur există multă îngrijorare cu privire la siguranța copilului, a familiei, jumătate dintre părinți sunt îngrijorați că prin această deschidere a școlilor fără măsuri adecvate se vor îmbolnăvi. Dar, în același timp, e clar că părinții își dau seama că nu putem amâna la nesfârșit acest proces al redeschiderii școlilor, pentru că ratăm educația pentru un an școlar și deocamdată nu putem estima efectele pe termen lung.

Pe de altă parte, ce mai vedem este că părinții nu cunosc măsurile anunțate de guvern. 46% nu știu. Cei mai mulți sunt din mediul rural. Dar în rândul celor care știu, vedem că este o susținere. Acolo unde oamenii au perceput mesajul, avem susținere. Deci părinții nu sunt neaparat reticenți la ce propune guvernul, dar e clar că avem un deficit de comunicare din moment ce avem jumătate dintre părinți care nu știu cum se vor deschide școlile.

Apoi vedem că opinia părinților este fragmentată cu privire la felul în care ar trebui să se deruleze școala în septembrie. 60% spun: haideți să-i lăsăm pe copii la clasă! Mai ales în mediul rural, pe când în urban opinia este: haideți să mergem pe sistemul hibrid sau online. Or aici e problematic. Ceea ce propune guvernul prin acel sistem de rotație a elevilor este discutabil, pentru că 40% dintre copii învață deja în mai multe schimburi la școală și atunci e o problemă: ce faci în orașele mari? Școala e deja aglomerata și avem deja 40% din elevi care merg în 2 sau 3 schimburi. Ce faci la un liceu când ai ore de la 8 la 1 și de la 1 la 6? Lucrurile astea sunt nelămurite deocamdată.

În ceea ce privește învățământul online: este pregătită școala pentru învățămantul online din perspectiva infrastructurii? Din datele pe care le-am cules rezultă că 15% din elevi nu au acces la internet, adică vreo 400.000 de copii. Pe de altă parte, și dintre cei care au acces la internet descoperim că 42% nu au acces la un laptop, 54% nu au desktop, 62% nu au tabletă. Nu putem face învățământ online pe telefon. Guvernul a anunțat că va cumpăra 250.000 de tablete. E clar că nevoia de dispozitive este mult mai mare față de ce s-a anunțat și această problemă nu permite învățământ online, mai ales în mediul rural, deși rețelele de internet s-au extins foarte mult și în mediul rural.

Probabil aici autoritățile ar trebui să aibă o cunoaștere reală a situației și să redirecționeze banii din alte proiecte, astfel încât accesul la educația digitală să fie unul funcțional. O altă problemă este cât de pregătiți sunt profesorii, învățătorii, în așa fel încât să interacționeze în acest mod. Pandemia ne-a obligat într-un fel să digitizăm, iar în administrație sunt multe exemple de succes și e clar că și educația trebuie să intre în acest pattern de schimbare. Problema e că discutăm de zeci de mii de profesori care nu au competențele digitale pentru ceea ce înseamnă școala online. Și aici Ministerul Educației trebuie să vină cu un program rapid de optimizare și de formare.

Foto: © Vladimir Melnikov | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:

 

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

5 comentarii
  1. Statistica IRES la care se face referire (cu procentul părinților care doresc deschiderea școlilor în mod clasic) are o eroare fundamentală legată de metodologia aplicată.

    Nu poți analiza zonele rurale și urbane împreună, deoarece mărimea școlilor, respectiv riscul epidemiologic nu este comparabil, și prin acesta populația întrebată nu este una omogenă. Corect ar fi fost să fie analizate separat respondenții din zonele rurale, urbane și București. Mai mult de atât ar fi fost corect să fie utilizat și numărul de elevi pe școală ca și categorie de analiză.

    Din păcate rezultatele IRES sunt eronate și induc în eroare. Dovadă stă ceea ce este descris doar prin textul raportului prezentat: ”Părinții care optează pentru școala în format clasic sunt, în proporții mai ridicate, cei care locuiesc în mediul rural”.

    În concluzie este o statistică care induce în eroare prin modalitatea de a prezenta rezultatele.

    1. Părinții elevilor din mediul rural sunt cei care pleacă în străinătate pentru un loc de muncă și se întorc de acolo purtători. În rural, exact unde sărăcia este mai mare sunt șanse ridicate să apară focare de infecție, tocmai din acest motiv. Și tot din acest motiv (sărăcia) elevii respectivi sunt cei mai defavorizați – nu au multe șanse să aibă dispozitive performante cu ajutorul cărora să poată participa la școala online, iar părinții lor cu siguranță nu vor avea bani să cumpere măști și dezinfectant pentru ei pentru un an școlar… Dacă se lasă în seama primăriilor, tot acolo nu vor fi bani în buget pentru a le cumpăra cele necesare elevilor și profesorilor…

      Cei din minister vor avea vieți pe conștiință din cauza lipsei de decizie și aruncării pisicii în curtea autorităților locale (în special în comunitățile sărace.)

      1. Nu vor avea pe nimeni pe constiinta tocmai pentru ca au aruncat pisica in curtea autoritatilor locale. Vor ridica din umeri la aparitia focarelor si vor spune ca scolile impreuna cu autoritatile locale au decis modul de desfasurare al orelor, deci… sa isi asume…
        Eu ma intreb cine isi va asuma posibilele decese. Nu ale copiilor, ca doar ni se tot repeta faptul ca acestia au sanse mici de imbolnavire (dar nu sanse zero), ci decese ale parintilor. Cine isi va asuma posibilii copii orfani?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

O treime dintr-un an școlar fără școală înseamnă o pierdere de 3% pe an a veniturilor viitoare ale elevilor și o creștere economică cu 1,5% mai mică pentru o țară, estimează un raport OECD făcut de Eric Hanushek. Pentru SUA prognoza arată o scădere a PIB de 14 mii de miliarde de dolari

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) susține, într-un raport propriu dat publicității luna aceasta, prognozele de până acum, potrivit cărora pierderile de învățare de până acum vor cauza o…
Vezi articolul

INTERVIU Șerban Iosifescu, Agenția de Asigurare a Calității Învățământului Preuniversitar: Amenințarea cu consecințele juridice și pornirea de la prezumția de vinovăție a părintelui, elevului sau profesorului sunt contra-productive: de teamă, vor fi ascunse date

Părinții vor trebui să fie mai implicați în educația copiilor ca până acum, însă nu ar trebui amenințați, fiindcă responsabilitatea nu este doar a lor, sau doar a profesorilor ori…
Vezi articolul

Tragedia triajului. Despre etica alocării resurselor medicale limitate în timpul COVID-19 – Alexandru Volacu, conferențiar la Facultatea de Administrație și Afaceri a Universității din București

Analiza este semnată de Alexandru Volacu, conferențiar universitar la Facultatea de Administrație și Afaceri din cadrul Universității din București, cadru didactic asociat la Facultatea de Administrație Publică din cadrul SNSPA…
Vezi articolul