Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a explicat că, deși legea vorbește despre trei probe pentru concursul de directori, în practică, metodologia propusă presupune patru evaluări distincte. Este vorba de evaluarea competențelor și aptitudinilor personale, proba scrisă, interviul și evaluarea proiectului managerial, apus Sorin Ion, în cadrul dezbaterii privind proiectul de metodologie pentru concursul de directori de joi, 21 mai.
„Aparent cele trei probe sunt patru. În realitate sunt trei probe, dar cea de-a patra probă (…) este împărțită în două la proba de interviu”, a declarat Sorin Ion.
Acesta a explicat că evaluarea competențelor personale exista și la concursurile anterioare, însă era inclusă în proba scrisă.
Alte declarații din dezbatere:
- Fără inspectori școlari care sunt și consilieri locali sau județeni în comisiile de interviu pentru concursul de directori, propune deputatul Ciprian Rigman / Sorin Ion, secretar de stat: De acord. Propun să extindem interdicția și la reprezentanții școlii
- Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, spune că degrevările directorilor de școli la norma didactică de predare „vor suferi modificări pentru anul viitor”
- Sistemul de notare a candidaților la proba scrisă din cadrul concursului de directori va fi modificat, anunță Sorin Ion, după propunerea CEMS / Lista sugestiilor formulate de reprezentanții asociației de directori de școli
Redăm explicațiile secretarului de stat Sorin Ion despre concursul de directori de la începutul dezbaterii:
„Să știți că suntem cât se poate de deschiși la propuneri și chiar am văzut printre propunerile dumneavoastră unele foarte pertinente, foarte corecte, pe care ni le însușim fără drept de apel. La unele o să fac precizări în cursul întâlnirii de astăzi, altele în cursul analizei pe care o facem noi.
Nu pornim cu idei preconcepute, și anume că forma pe care am pus-o noi în consultare este neapărat cea mai bună, că de aceea avem consultări.
Al doilea lucru: aș vrea să și citesc puțin. Și asta dacă, cumva, printre noi este cineva care n-a citit prevederile din lege referitoare la concursul de directori. Vă spuneam că am primit multe propuneri scrise pe mail și multe dintre ele sunt de genul: să fie vechimea minimă pentru funcția asta de nu știu, 10, 15 sau mai știu eu câți ani.
În lege scrie foarte clar: vechime în învățământ de cel puțin 5 ani. Asta nu se schimbă. Da, sunt puține lucruri în lege pe care le avem ca și condiții de acces la un astfel de concurs. Acelea vor rămâne, pentru că sunt în lege. De asemenea, structura probelor este aici.
Cu structura probelor cred că merită o anumită discuție, pentru că aparent, în lege sunt trei probe și am să citesc articolul 196. Avem: procedura de recrutare cuprinde următoarele etape, pe scurt: evaluare de competențe, în cadrul căreia se testează capacitățile și aptitudinile personale ale candidatului. Evaluarea se realizează de comisia de concurs, împreună cu specialiști în psihometrie. Proba scrisă.
Până să trec la ce e bine, să facem o precizare pentru toți cei care avem experiență în acest domeniu: proba a fost cumva prezentă și la concursurile precedente. Numai că ea făcea parte, nu era o probă de sine stătătoare, și era o parte din itemii de la proba scrisă. Dacă vă amintiți, în cei 50 de itemi de la proba scrisă din concursurile 2021-2022, o parte dintre ei nu erau nici de management, nici de legislație sau leadership și erau pur și simplu itemi care vizau exact capacitățile și aptitudinile personale.
În paranteză fie spus, erau acei itemi care făceau deliciul presei prin formulare, pentru că aparent ei nu aveau legătură cu meseria de director, dar aveau legătură cu capacitățile și aptitudinile personale ale candidatului.
De data asta am gândit că, atâta vreme cât în lege sunt descrise ca fiind probe separate, atunci să fie probe separate.
Dar nu e neapărat ceva foarte nou, pentru că, doar aruncându-ne împreună o privire pe ultimele subiecte de la ultimele trei sesiuni de concurs organizate acum 4 ani, acești itemi au existat. Vor fi de data asta itemi separați, într-o probă separată.
Și apoi cea de-a treia probă care există în lege este interviul, în care se evaluează din nou capacități și aptitudini personale, iată, și prin interviu, dar și calitatea planului managerial și a planului de acțiune.
Și aici aș vrea să mai fac o precizare, pentru că această probă de interviu vine în completare cu articolul 203. Iată, articolul 203 spune așa: „Candidații înscriși la concursurile pentru ocuparea funcției de director trebuie să obțină minimum nota 7 la proba scrisă”. Am pus asta și în metodologie, respectiv la proba de evaluare a proiectului managerial. Și aici vă rog să sesizați că este separat.
Chiar dacă evaluarea proiectului managerial face parte din proba de interviu, proiectul în sine trebuie evaluat separat. Și apoi continuă: „Punctajul obținut la proba de interviu trebuie să fie minimum 7”.
Deci avem această notă 7 de trei ori: o dată la proba scrisă, o dată la proba de evaluare a proiectului managerial. Corect, aici poate mai corect în lege ar fi fost să scrie „plan managerial”, pentru că mai devreme, în articolul 197, scrie „plan managerial”. Sensul de „proiect” este că el nu este un document oficial, este o propunere de document și atunci putem citi „proiectul planului managerial”.
Atenție, nu plan de dezvoltare instituțională, pentru că cei care se pricep știu că e o diferență între ele.
Și atunci o să ajungem și aici, pentru că între timp am mai lucrat și la fișa de evaluare a acestui plan managerial și am adaptat-o mult mai bine, având mai mult timp la dispoziție, la ceea ce înseamnă un plan managerial.
Așadar, aparent cele trei probe sunt patru. În realitate sunt trei probe, dar cea de-a patra probă, așa cum am separat-o noi, este împărțită în două la proba de interviu. În metodologie, aceasta ar constitui o singură probă, din două etape și de asta am pus o dată o evaluare a planului managerial și o dată o evaluare a prestației candidatului în concursul propriu-zis.
Deci, cam astea ar fi cumva noutățile față de metodologiile anterioare. Metodologiile anterioare, care, mă rog, asta este părerea noastră, n-au fost tocmai rele acum 4 ani.
Alte observații n-aș mai avea de făcut. E cam tot ce scrie în lege despre concursul de directori.
Să știți încă ceva, având în vedere că metodologia de concurs se dorește a fi una perenă, nu pentru o sesiune, din acest motiv nu am pus ca anexă în metodologie un calendar. Pentru că, imaginându-ne că vom organiza mai multe sesiuni de concurs în baza acestei metodologii, chiar dacă ea va mai suferi, poate, pe parcurs, modificări, așa cum s-a întâmplat și în 2021, atunci calendarele vor fi publicate separat.
Atât calendarul, cât și bibliografia vor fi publicate cu un interval suficient de mare înainte de organizarea propriu-zisă a probelor de concurs.
Am văzut deja că avem și o propunere, parcă de la CEMS venită, cu un interval definit. Cred că 90 de zile ați pus acolo.
Dar ele nu vor fi anexe la metodologia concursului de director, pentru că e anormal, având în vedere că metodologia este una și organizarea concursului sau sesiunea de concurs este altceva.
Și atunci, înainte de fiecare sesiune de concurs, se vor publica atât calendarul, cât și bibliografia aferentă concursului, pentru că o lucrare care astăzi poate să fie relevantă, poate la anul nu mai este relevantă și între timp avem ceva mai bun.
Mărturisesc că la un calendar ne-am gândit deja, dar asta, nefiind parte a metodologiei, încă nu am dat publicității.”
Informații de context
Concursurile de directori au fost amânate în mod repetat, în contextul prelungirii sezonului electoral 2024-2025.
Mandatele obținute prin concurs de majoritatea directorilor au expirat la 16 ianuarie 2026, o altă parte au expirat în aprilie, iar pentru a treia serie care a susținut concursul în 2022 mandatele vor expira în mai. În lipsa organizării unor noi concursuri, conducerea școlilor a fost preluată prin detașări decise de inspectoratele școlare.
Ministerul Educației și Cercetării a lansat pe 11 martie 2026, în consultare publică, Profilul profesional al managerului școlar. „Documentul conturează rolul directorului de școală ca lider educațional și manager al organizației școlare”, precizează instituția.
Acesta ar trebui să aibă 5 competențe profesionale generale, cu câte 4 de competențe specifice. Directorul trebuie să prezinte competențe extinse, de la management curricular la coaching cu angajații, de la competențe de mediere a conflictelor la fundamentarea deciziilor sale pe date.
Directorul de școală va trebui să aibă un profil „complementar” celui de cadru didactic și să prezinte competențe extinse, de la management curricular la coaching cu angajații, de la competențe de mediere a conflictelor la fundamentarea deciziilor sale pe date.
Directorul de școală sau managerul școlar va trebui să apeleze și la date statistice relevante, și la cele rezultate din cercetări „empirice”. În total, el va trebui să acumuleze patru competențe generale de management, ce includ un total de 20 de competențe specifice. [Vezi aici detalii despre proiect]
Ministerul Educației și Cercetării arată, în referințele bibliografice pentru acest profil al managerilor școlari, că a apelat la cadrele de competențe aplicate directorilor de școală din Finlanda, Anglia, Canada, Australia, Estonia, precum și ghiduri UNESCO și OCDE.
O analiză Edupedu.ro arată că viitorul director de școală este lider în teorie, executant al ordinelor Ministerului Educației și inspectoratului în practică. Profilul managerului școlar cere leadership și rezultate, dar nu prevede deloc autonomia directorului, deși aceasta apare în toate documentele internaționale invocate de MEC în bibliografie.
1 comment
Ministerul isi re-evalueaza propriul limbaj de lemn