SURSE Tăiere masivă a numărului de credite obligatorii pentru formarea continuă a profesorilor. Proiectul legii Deca prevede cel puțin 15 credite profesionale transferabile, față de 90 în prezent

46.181 de vizualizări
Foto: © Liquoricelegs | Dreamstime.com
Profesorii și directorii de școli sunt obligați să participe periodic la programe de formare continuă, pentru a acumula, la un interval de 5 ani, considerat de la data promovării examenului de licenţiere în învăţământ, cel puțin 15 credite profesionale transferabile, după cum apare în proiectul Legii învățământului preuniversitar, obținut pe surse de Edupedu.ro. În Legea Educației Naționale, în vigoare acum, sunt prevăzute cel puțin 90 de credite transferabile. Conform sursei citate, examenul de definitivat, în forma actuală, se organizează până în 2027 inclusiv, prevede proiectul Legii învățământului preuniversitar. Acesta va fi înlocuit cu examenul național de licențiere în cariera didactică.

Art. 183 – „(2) Personalul didactic, precum şi personalul de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar este obligat să participe periodic la programe de formare continuă, astfel încât să acumuleze, la fiecare interval consecutiv de 5 ani, considerat de la data promovării examenului de licenţiere în învăţământ, minimum 15 credite ECTS (Sistemul european de credite transferabile – n. red.)”.

Foto: Captură – Proiectul de Lege a învățământului preuniversitar, varianta Deca – SURSE EduPedu.ro

Într-un document publicat de Casa Corpului Didactic Cluj apare că un program cu 15 credite presupune 60 de ore de formare. În prezent, un profesor trebuie să parcurgă circa 360 de ore de formare, în situația în care sunt obligatorii 90 de credite în 5 ani. Într-un an, el participă la 72 de ore de pregătire. Pe același calcul, un cadru didactic ar trebui să participe la 60 de ore, iar acest lucru înseamnă 12 ore pe an, conform proiectului de lege Deca, de 6 ori mai puține ore decât în prezent.

Cel puțin 30% din credite trebuie să respecte competențele prioritate din planul național de formare continuă în cariera didactică, cel puțin 30% vor fi în conformitate cu prioritățile la nivel școlar sau la nivel local, iar cel mult 40% sunt credite la decizia cadrului didactic, conform documentului obținut de Edupedu.ro.

La art. 183 din proiectul Deca, alin (3) stabilește că distribuţia procentuală a numărului de credite ECTS obţinut, începând cu numărul minim, va respecta următoarele criterii:

„a) minim 30% vor respecta competenţele prioritare prevăzute în planul naţional de formare continuă în cariera didactică; acestea sunt finanţate prin programe naţionale, din bugetul CCD (Centrele pentru Cariera Didactică – n. red.) sau, după caz, din finanţarea specială a unităţilor de învăţământ pentru cheltuieli privind perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului didactic şi didactic auxiliar, pentru implementarea politicilor şi strategiilor Ministerului Educaţiei;

b) minim 30% vor respecta priorităţile la nivel şcolar sau, după caz, local, în conformitate cu cartografierea periodică a nevoilor de formare la nivelul judeţului, realizată de CCD, sau, după caz, în funcţie de nevoile de formare continuă ale personalului didactic identificate la nivelul Comisiei pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică; acestea sunt finanţate din bugetul CCD sau, după caz, din finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ pentru cheltuieli cu pregătirea profesională, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele locale;

c) maxim 40% vor fi la decizia cadrului didactic; acestea care pot fi finanţate din bugetul CCD sau, după caz, din finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ pentru cheltuieli cu pregătirea profesională, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele locale.”

Alin. (4) de la articolul de mai sus prevede că evaluarea rezultatelor învățării de la programele de formare continuă se stabilesc printr-o metodologie a Ministerului Educației, la propunerea Centrului Naţional pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică (CNFDCD): „Evaluarea rezultatelor învăţării programelor de formare continuă şi procedura cadru de finanţare se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea CNFDCD.”

Cel puțin o dată la 2 ani, cadrele didactice sunt obligate să participe la un program de formare continuă acreditat, potrivit proiectului de lege

O noutate o reprezintă faptul că profesorii trebuie să participe o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat: „Personalul didactic din învăţământul preuniversitar este obligat să participe cel puţin o dată la 2 ani la cel puţin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unităţii de învăţământ, pe baza analizei nevoilor de formare elaborată de CNFDCD” – art. 183 alin. (7).

Studiile unei noi specializări se consideră formare continuă

„Obţinerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea curentă, se consideră formare continuă”, potrivit art. 183 alin. (5) din proiectul de lege Deca.

Profesorii pot dobândi competențe didactice și prin programe de formare a adulților, după cum este menționat în documentul consultat de Edupedu.ro.

Art. 183 – “(6) Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competenţe didactice, pentru disciplinele din acelaşi domeniu fundamental cu domeniul licenţei, prin programe de formare a adulţilor.”

Programele de conversie profesională

Art. 183 – „(8) Programele de conversie profesională sunt organizate de instituţiile de învăţământ superior prin programele de studii postuniversitare de conversie profesională pentru cadre didactice. Acestea se desfăşoară în baza unor norme metodologice specifice adoptată prin ordin al ministrului educaţiei.”

Cine plătește cheltuielile pentru formarea continuă a profesorilor

Cheltuielile pentru formarea continuă a profesorilor sunt plătite de de către angajator, din sume alocate de la bugetul de stat sau din alte surse de finanţare, cel puțin pentru numărul minim de 15 credite.

Art. 183 – „(9) Cheltuielile pentru formarea continuă a personalului didactic de predare din învăţământ preuniversitar sunt suportate de către angajator, din sume alocate de la bugetul de stat sau din alte surse de finanţare, conform legii, cel puţin pentru obţinerea numărului minim de credite ECTS prevăzut la alin. (2).”

Ce prevedea proiectul lui Cîmpeanu la formarea continuă a cadrelor didactice

În proiectul fostului ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, nu era precizat numărul minim de credite profesionale transferabile. Nici distribuția procentuală a numărului minim de credite nu era menționată în proiect.

Foto: Captură Proiectul Legii învățământului preuniversitar lansat în dezbatere publică pe 13.07.2022
FOTO DOCUMENT Cum este Legea educației în vigoare, la secțiunea „Formarea inițială și continuă”

În actuala Lege a Educației apare că profesorii și directorii sunt obligați să participe periodic la programe de formare profesională, astfel încât să acumuleze, la fiecare interval consecutiv de 5 ani, minimum 90 de credite profesionale transferabile.

Foto: captură – legislatie.just.ro

Foto: © Liquoricelegs | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
SURSE Examenul de definitivat, în forma actuală, se organizează până în 2027 inclusiv, prevede proiectul Legii învățământului preuniversitar. Acesta va fi înlocuit cu examenul național de licențiere în cariera didactică / Sunt scose inspecțiile la clasă
Liceele pedagogice nu vor mai putea forma învățători pentru prima dată de la înființarea acestora, potrivit proiectului de Lege a învățământului preuniversitar – surse
SURSE Excepția prin care orice persoană cu studii superioare poate să predea în școli, fără module de pregătire sau masterat didactic, a fost eliminată din proiectului Legii învățământului superior
SURSE Dubla specializare pentru profesori ar urma să fie introdusă și la licență, împreună cu o bursă cât salariul unui cadru didactic debutant pentru cei care aleg această formare. Prevederile apar în proiectul Deca al Legii învățământului superior

18 comments
  1. Formarea profesională și creditele

    În legea educației este prevăzută obligația cadrului didactic de a se perfecționa o dată la cinci ani. Evident, pe banii lui! Ultimul curs a costat cam cât salariul meu pe o lună, cu cifrele de atunci. Când impui prin lege o asemenea obligație dar nu asiguri gratuitatea acestei formări profesionale, începe deja să pută dacă nu a mafie, cel puțin a interese murdare.

    Ce conțin acele cursuri?

    NIMIC! Aceleași și aceleași noutăți prăfuite, an de an. Nu-i nimic, ești obligat să le faci, unele se desfășoară în alte localități, așadar cheluiești bani cu deplasări, cazări, hrană. În sfârșit, după ce crăpi de plictiseală asistând la aceleași platitudini, după ce te-ai uscat de bani, pleci acasă cu râvnita diplomă, pe care scrie clar: 90 credite transferabile.

    Și ce dacă scrie!? Și ce dacă pe un act oficial s-a consemnat că ai câștigat acele credite? Poate sunt valabile nu cinci ani, ci … până săptămâna viitoare.

    Valabilitatea creditelor

    De ce? Pentru că o minte bolnavă din ministerul analfabetizării a decis ca aceste cincinale să fie socotite … de la data la care ai obținut gradul definitiv în învățământ!!! În activitatea de colectare a actelor, de centralizare, de calcul a acestor cincinale sunt implicați secretari, profesori, directori, inspectori, CCD, comisii, o întreagă armata lucrează la centralizarea acestei imbecilități monstruoase. Când să mai aibă timp de lecții, de elevi!?

    Și ce dacă am decis ca timp de 10 ani să nu mă perfecționez, iar în acest an vreau să fac un curs? Foarte bine, dar poate să nu fie … recunoscut.

    Interesant este acest aspect: creditele se alocă pentru fiecare cincinal, socotit de la data obținerii definitivatului. Să presupunem ca timp de 5 ani aleg să nu arunc cu banii pe fereastră, sau pur și simplu nu am răbdare pentru așa ceva. În următorul cincinal fac aceste cursuri, întrebarea este dacă și cât timp mai sunt valabile. Pare că deloc.

    Recunoașterea creditelor

    Aceasta este a doua activitate de un cretinism vecin cu spitalul de psihiatrie.

    Așa cum am afirmat mai sus, pe diploma oficială este trecut numărul de credite câștigate. Nu e de ajuns, pentru că un functionar din același minister a decis ca ele să fie ECHIVALATE (CU CE!?) de instituția școlară, apoi de inspectoratul școlar . Există un CALENDAR pentru această atrocitate birocratică, voi reveni la el imediat. Inutilitatea acestei echivalări este evidentă, pentru că nu există argument sau procedură pentru care cineva ar putea REFUZA echivalarea în cauză. Dar o facem. Pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie mai întâi … SĂ CERI.

    Cererea de echivalare

    Depunem așadar la secretariatele unitătilor școlare o CERERE, prin care solicităm să ni se echivaleze (CU CE!?) creditele menționate clar pe un act oficial. Cererea se aprobă (nu există argument pentru a nu aproba o asemenea solicitare, așadar încă un act inutil) apoi ți se echivalează creditele? Nu! Trebuie să aștepți derularea unui … calendar.

    Calendarul echivalării

    Ce armată de psihopați a putut elabora un asemenea “act”? Câtă vreme au de pierdut acești impostori? Dar mai ales cât dezastru produc pe verticală acești inutili lobotomizați, probabil aranjamente politice, incapabili în a-și găsi o meserie adevarată.

    Iată mizeria de calendar, vă puteți face o idee asupra proporției acestui dezastru. Să nu uităm că acesta este un singur exemplu din lăturile cu care munca la clasă ne este sabotată de acești demenți și că asemenea maculatură reprezintă cea mai mare parte din ceea ce facem zilnic, cu complicitatea altor impostori: directorii de școli, dintre care cei mai mulți sunt numiți pe criterii politice și nu au absolut nici o treabă cu educația REALĂ, dar mai ales nu au curajul să spună NU. Tocmai pentru că cei mai mulți din ei sunt impostori!

  2. ” Ultimul Studiu Internațional privind Procesul de Predare – Învățare (TALIS, realizat de OECD) arăta că profesorii din România, alături de cei din Malaysia, se cred cel mai bine pregătiți dintre profesorii din cele 34 de țările participante la acest studiu OECD – 99,8% dintre profesoriri români se simt bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește conținutul disciplinei predate, iar 98,5% dintre profesori se simt bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește pedagogia disciplinei predate…..
    Spre comparație, profesorii din Finlanda și Japonia se simt cel mai slab pregătiți în aceste domenii:

    doar 72% dintre profesorii din Finlanda se declară bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește conținutul disciplinei predate, și 64% se declară bine sau foarte bine pregătiți în ceea ce privește pedagogia disciplinei predate…
    Spre deosebire de România, elevii din Japonia și Finlanda s-au plasat pe locurile doi, respectiv cinci în ultimul clasamentul internațional PISA, însă.
    …..
    Evaluarea OECD. Și recomandările concrete. Și de cel mai elementar bun simț
    Calitatea educației dintr-o țară nu poate depăși calitatea predării, scrie Andreas Schleicher, șeful Directoratului OECD pentru Educație și Abilități, într-un articol publicat concomitent cu publicarea studiului „Evaluările și examinările în sistemul de educație din România”.

    De asemenea, „efinitivatul ar trebui să evalueze competențele pedagogice impuse de noul curriculum – echipa OECD a aflat în timpul interviurilor că acest examen are un conținut depășit, ce nu reflectă noul curriculum centrat pe elev și dezvoltarea competențelor acestuia”.

    Cadrele cu performanțe slabe trebuie concediate
    În cazul rezultatelor nesatisfăcătoare la evaluarea periodică, ar trebui să existe un mecanism standard de gestionare, prin aplicarea unui plan pentru identificarea nevoilor de dezvoltare profesională, urmată de evaluări suplimentare și, în final, concedierea (dacă performanțele unui profesor nu se îmbunătățesc).

    „Acum, unele școli din România le recomandă acestor cadre didactice să participe la programe de formare continuă, însă nu le impune acest lucru” (nu există în legislație), au constatat exper’ii OECD.

    Mai mult, un profesor „irecuperabil” nu este scos din sistem – o școală poate să nu-i mai aloce ore la clasă, dar el își păstrează statutul de titular și poate preda în altă școală.

    Eliminarea primei salariale aferente gradației de merit
    Sistemul actual, în care evaluarea este strâns legată de primele salariale și evoluția în carieră, pervertește tot mecanismul și împiedică exact finalitatea normală, mai spune studiul. În loc să încurajeze formarea continuă a profesorilor, se pune presiune și pe aceștia, și pe evaluatori:

    cadrele didactice vor evita să-și dezvăluie în mod onest punctele slabe și să solicite feedback din partea evaluatorilor
    evaluatorii se feresc să acorde calificative mici. Echipa OECD a aflat în timpul interviurilor realizate că majoritatea cadrelor didactice primesc la evaluare calificative bune. “

  3. Bravo neică, frumos iți șade… Ne merităm soarta, să știi. In loc să fim uniți ii ataci pe cei din sănătate, consumându ți aiurea energia… Asistenta-șpagă, voi cadouri, meditații… Să nu mi spui ca nu toata lumea dă meditatii, că ți spun și eu că nu toată lumea primește șpagă. Te aștept la spital!

  4. Oare nu observa nimeni anomalia ca la restrangeri/completari de norma cei cu credite sunt favorizati in fata celor cu vechime si/sau grade?? Chiar conteaza mai mult creditele obtinute CONTRA COST prin cursuri prafuite? Daca eu mi-am sustinut examenele la timp, e o greseala, ca mi-au expirat creditele, in raport cu cei care le-au dat mai tarziu…

  5. Se propune o noua fenta.
    1. Creditele ECTS, in numar de 15, pot sa presupuna mai multe cursuri decat creditele CPT, in numar de 90!
    2. Stabilitea duratei de consecutivitate de 5 ani de la definitivat a fost si este, in aceasta formula, o aberatie. O persoana care a obtinut definitivatul inainte de 2011 nu avea nevoie prin lege de credite profesionale (in mod obligatoriu), deci se aplica o lege la o perioada cand aceasta nu exista. Nu este constitutional!
    3. O formare serioasa presupune scoaterea angajatului din productie si trimiterea lui la cursuri tinute de institutii serioase (in acest caz CCD sau universitati). Formarile facute in week-end sau dupa ore sunt doar incalcari ale legislatiei muncii, care garanteaza dreptul la odihna al tuturor angajatilor.
    4. Cu 2 % din buget nu stiu de ce mai vorbim. Va fi acelasi invatamant dezastruos, indiferent cat de frumos se va vopsi gardul!

  6. Statul ne obliga sa stam in campul muncii pana la adanci batraneti. Ne cauta moartea pe-acasa si noi suntem la cursuri de perfectionare. Am chiorat de nu mai vedem nici cu lupa, dar ne ducem la cursuri de perfectionare. Platite de noi, nu de scoala sau CCD sau ISJ sau ME. Despre tematica acestor cursuri a spus cineva mai sus foarte bine. Nu mai repet si eu. Despre uzura intelectuala nu se mai vorbeste de mult timp. Bine ca de 2 ani se incep cursurile din ce in ce mai devreme. Eu inteleg asa: statul ne considera niste plante rezistente la orice fel de conditii meteo, care se autoregenereaza indiferent de afectiunile pe care le capata si care, evident, se hranesc prin fotosinteza. Un fel de iarba rea, dar mult mai rezistenta.

  7. Atentie la credite: creditele ECTS sunt cele folosite in sistemul universitar. Creditele profesionale transferabile sunt altceva.

  8. Cursuri de perfecționare. ..Îmi este rușine să spun cum se fac.CCD s-a transformat intr-o prăvălie unde se fac bani. Sunt foarte rare cursurile serioase la care am participat. ..COMPAS spre exemplu. Restul…Ultima experiență. ..Am așteptat 8 luni să fiu invitată să particip la cursul la care mă înscrisese cu bună credință. ..Și am primi prin mail…ce sa vezi….CERTIFICATUL pentru parcungerea cursului. Aproape toate cursurile făcute au fost plătite din bani personali.

  9. Sa stiti ca si cei din sanatate sunt obligati sa faca an de an credite, altfel li se ridica posibilitatea de a profesa pt ca nu li se mai elibereaza avizul de libera practica. Si acestea sunt contra cost, pe langa acea suma lunara oprita obligatoriu din salariu-cotizatie la OAMMR.
    Pe cand si la cei din sanatate micsorarea nr de credite si gratuitatea lor?

    1. Cadrele didactice nu au salariile celor din sanatate. Asistenta medicală are salariul mai mare ca un profesor cu gradul I, nemaipunând la socoteală șpaga. Așa că își pot plăti cursurile,deși corect era ca angajatorul,dacă are nevoie de specialiști să plătească, indiferent de salariu.

  10. Dna Diana Ghimiși, incepeti prin a scrie care este corespondența intre 1 credit ECTS si 1 credit CPT, apoi vedeți ce iese la regula de trei simplă.

  11. De acord, formarea continuă este o necesitate primordială, dar nu făcută în stil românesc, cu o tematică învechită și irelevantă, numai pentru a scoate niște bani de la profesori pentru a plăti gras activitatea ”formatorilor” de la nivelul inspectoratelor sau al CCD-urilor! De la o vreme încoace în propunerile lor am găsit doar superficialități botezate pompos și taxate, în funcție de numărul de credite, cu 120 până la 400 de lei. Poate o să prind o formare autentică până să ies la pensie…

  12. Mai intai sa identifice mentalitatea care sta la baza deciziilor din strainatate. Sa o adopte si sa plateasca ore de terapie si coaching asa incat si profesorii sa o poata adopta. Abia apoi sa preia modele din strainatate, altfel aceste flori din afara se vor ofili pentru ca sunt sadite in pamant nesapat, neirigat (florile sunt ideile din afara, pamantul e mentalitatea romanului).

  13. Având în vedere ca cel mai mic cost al unui curs de perfecționare acreditat si cu cel mult 10-15 credite transferabile este 400-450 lei, cost suportat, de cele mai multe ori, de catre cadrul didactic, aceasta este o veste buna! Cursurile finanțate prin CCD-uri, deși acreditate, nu au credite transferabile. Cele acreditate și cu credite nu sunt finanțate de CCD iar școala, în cele mai multe cazuri, nu are fonduri pentru întregul personal. Deci, cum sa acumuleze un cadru didactic 90 de credite la fiecare 5 ani? (cu excepția gradelor didactice sau cursuri de reorientare profesionala) Ca din buzunar am tot dat și mai mult ca sigur vom tot da (care alte surse de finanțare?) dar cel puțin 15 credite pare mai rezonabil!

    1. Pe mine mă irită sintagma” 5 ani consecutivi ,calculați de la Definitivat”.Chiar nu este nimeni sa se autosesizeze!? Deci dacă eu am avut ghinionul și am obținut gradul didactic I in ultimul an al cincinalului , nu mai pot beneficia de 90 de credite decât un an!?(Ex .cincinalul 2018-2023…obțin gradul didactic I în 2022, voi avea 90 de credite până la finalul cincinalului 2018-2023).Trist..

      1. Nu este niciun ghinion : o să vă bucurați de creditele din cincinalul 2018-2023 până in anul 2028, pentru că dacă se va cere, se va cere, eventual, creditele de pe ..ultimul ciclu de 5 ani, încheiat !”. Nu o să vă ceară, de ex. în 2025, credite până în 2025 ci creditele pentru ultimul ciclu încheiat.

  14. Formarea continua ar trebui revizuita din temelii. Am dubii insa ca incompetentii astia vor face vreo schimbare interesanta. Sa pui un numar de credite minim probabil ca are sens, dar cursurile ar trebui sa fie gratuite. Angajatorul trebuie sa ofere un numar de ore de training intr-un interval de timp pe cheltuiala sa.

    Ar trebui sa existe cursuri interne si externe. In tarile civilizate exista diverse modele. De exemplu in SUA profii au doua zile / semestru in care participa la cursuri interne. In Germania, intr-o scoala cu invatamant integrat, traningul este cel putin o data, de doua ori pe luna, training intern, dupa amiaza, dupa ore.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Anca Dragu: În educație rezultatele investirii banilor se văd foarte, foarte greu. Copiii nu votează și atunci această investiție în educație e foarte costisitoare/ Devine o investiție puțin tentantă pentru politicienii care nouă nu ne plac

Preşedintele Senatului, Anca Dragu, afirmă că al doilea domeniu ca importanţă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este Educaţia, domeniu afectat de lipsa investiţiilor de-a lungul anilor. „Copiii nu…
Vezi articolul

Ministrul Sebastian Burduja: Faci cercetare fundamentală și cercetezi lucruri pe care omenirea le-a inventat acum 10.000 de ani? Nu e în regulă. Faci însă cercetare de avangardă, care are însă și un transfer tehnologic în piață? Iată exemple pe care trebuie să le încurajăm

Obiectivele cercetărilor care merită să fie sprijinite în România și numărul mare de institute de profil, care formează un sistem foarte fragmentat, criticat de Comisia Europeană, au fost invocate de…
Vezi articolul