Traian Berbeceanu, prefectul Bucureștiului: Pentru a redeschide școlile indiferent de incidență trebuie modificate actualele reglementări legislative

2.020 de vizualizări
Traian Berbeceanu / Foto: Facebook.com Prefectura Bucuresti
Prefectul Capitalei anunță că nu poate redeschide școlile și grădinițele în București, având în vedere reglementările din prezent. “Pentru a lua în calcul o astfel de măsură, trebuie modificate actualele reglementări legislative”, susține Berbeceanu, într-un interviu pentru Digi 24. Amintim că autoritățile analizează în prezent posibilitatea redeschiderii graduale a grădinițelor și școlilor, potrivit surselor Edupedu.ro.

Traian Berbeceanu, noul prefect al Capitalei, a declarat pentru Digi 24 că “noi, la nivelul Comitetului Municipal pentru Situații de Urgență, nu putem să luăm în calcul alte scenarii decât cele reglementate prin actele normative (…). Și după cum bine știți, la o incidență de peste 3 la mie gradul de infectare, școala față în față nu mai este posibilă și se trece în online”.

Întrebat dacă discută posibilitatea redeschiderii școlilor, prefectul a răspuns: “pentru a lua în calcul o astfel de măsură, trebuie modificate actualele reglementări legislative”.

Amintim că autoritățile analizează redeschiderea graduală a grădinițelor și a școlilor, cu începere de la clasele mici, după cum au declarat pentru Edupedu.ro surse din Ministerul Educației și surse politice. Potrivit acestora, se are în vedere redeschiderea pentru început a grădinițelor și a învățământului primar (clasele pregătitoare – a IV-a).

În funcție de analizele de parcurs, ar putea fi redeschise și clasele a VIII-a și a XII-a, conform surselor Edupedu.ro.

Discuțiile vin în contextul în care majoritatea statelor europene și-au ținut deschise școlile și au închis, în conatrapartidă, mall-urile, localurile, magazinele neesențiale și au restricționat circulația între regiuni.

Informații de background

Amintim că școlile nu intră obligatoriu în scenariul roșu, la depășirea ratei de infectare de 3 la mie, potrivit legislației în vigoare. Un precedent în acest sens a fost la Bistrița, municipiu în cazul căruia Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a decis la finalul lunii trecute să mențină deschise școlile, chiar și după ce rata de infectare a depășit pragul de alertă impus de autorități – rata de infectare de 3/1.000 de locuitori, cumulat, în ultimele 14 zile. De precizat că același Comitet a închis școlile o săptămână mai târziu.

Legislația prin care autoritățile stabilesc scenariul aplicat este prevăzută în trei acte normative:

  • legea 55/2020, cadrul general
  • o hotărâre de guvern (856/2020) cu procedurile prin care instituțiile de decizie se organizează pentru a lua decizia
  • un ordin de ministru (ordinul comun MEC-MS 5487/1494/2020) care prevede procedura deciziei

Cadrul general din Legea 55 prevede, la articolul 38, că “pe durata stării de alertă, activitățile didactice ce impun prezența fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ se pot suspenda, la propunerea consiliului de administrație a unității de învățământ preuniversitar, cu avizul inspectoratului școlar județean/Inspectoratului Școlar al Municipiului București și al direcției de sănătate publică județene/Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București și cu aprobarea prin hotărâre a comitetului județean pentru situații de urgență/Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență, pe baza argumentelor legale privind starea de sănătate”.

Articolul 41 prevede: “Cu avizul CNSSU, prin ordin comun al ministrului educației și cercetării și al ministrului sănătății, se stabilesc măsuri pentru desfășurarea activităților în unitățile și instituțiile de învățământ, în condiții de siguranță sanitară, pentru finalizarea anului școlar aflat în curs la data instituirii stării de alertă, precum și pentru pregătirea începerii anului școlar următor.”

Articolul 71: “În vederea punerii în aplicare a măsurilor prevăzute de prezenta lege, Guvernul adoptă hotărâri, la propunerea ministerelor de resort sau a CNSSU. În vederea aplicării măsurilor prevăzute de prezenta lege, ministerele și celelalte autorități responsabile, la propunerea CNSSU, după caz, emit ordine și instrucțiuni”.

Cea mai recentă hotărâre de guvern care prelungește starea de alertă este cea din 14 octombrie 2020: “hotărârea nr. 856 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19″

Documentul descrie procedura prin care se stabilește și constată rata de infectare la articolul 4:

  • “Constatarea încadrării în limitele de incidență cumulată a cazurilor pe ultimele 14 zile în vederea punerii în aplicare a măsurilor stabilite în prezenta hotărâre se realizează în maximum 48 de ore de la atingerea acestora prin hotărâre a comitetului județean/al municipiului București pentru situații de urgență pe baza analizelor prezentate de direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, iar măsurile se aplică pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia.
  • Direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București calculează zilnic, pentru fiecare localitate din zona de competență, incidența cumulată a cazurilor pentru ultimele 14 zile și prezintă comitetului județean/al municipiului București pentru situații de urgență, analiza rezultată în cel mult 24 de ore de la data constatării atingerii limitelor stabilite în prezenta hotărâre.
  • Calculul zilnic prevăzut la alin. (2) se realizează prin raportare la cifra reprezentând suma persoanelor cu domiciliul sau reședința în localitatea de referință, comunicată comitetului județean/al municipiului București pentru situații de urgență de către Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin structurile teritoriale județene, în prima zi lucrătoare a săptămânii, la ora 16,00. Cifra comunicată de către Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date prin structurile teritoriale județene este utilizată ca referință pentru întreaga perioadă de timp până la furnizarea unui nou set de date actualizate”.

Ordinul comun al miniștrilor Educației și Sănătății nr 5487/1494/2020 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2 prevede ce se întâmplă în școli – care sunt scenariile și cum se aplică acestea.

În Anexa nr. 1: Ghidul privind măsurile sanitare şi de protecţie în unităţile de învăţământ preuniversitar în perioada pandemiei COVID-19 este prevăzută la punctul I alegerea scenariului doar pentru data de 14 septembrie, mecanismul funcționând apoi prin prelungire pe baza Articolului 4 de la punctul I, și anume “hotărârile privind scenariul de funcţionare pe parcursul anului şcolar se actualizează săptămânal sau ori de câte ori este nevoie.”

Ordinul prevedea pentru deschiderea anului școlar: “comitetul judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă (CJSU/CMBSU) va emite, până la data de 10 septembrie, hotărârea privind scenariul de funcţionare pentru fiecare unitate de învăţământ pentru începutul anului şcolar 2020-2021.

Criteriul epidemiologic în baza căruia unităţile de învăţământ vor urma unul dintre cele 3 scenarii este rata incidenţei cumulate (numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1.000 de locuitori)”.

În descrierea fundamentării hotărârii Comitetului este prevăzută următoarea procedură:

  • La o rată a incidenţei cumulate peste limita de alertă de 3/1.000 locuitori, DSP judeţene şi a municipiului Bucureşti va prezenta CJSU/CMBSU o analiză a situaţiei epidemiologice din localitate. În funcţie de existenţa transmiterii comunitare în localitate şi numărul de focare existente în unităţile de învăţământ din localitate, precum şi alte criterii de risc, CJSU/CMBSU poate decide, prin emiterea unei hotărâri, suspendarea temporară a activităţilor didactice care presupun prezenţa faţă în faţă din unităţile de învăţământ (scenariul 3), cursurile desfăşurându-se online. În absenţa unei astfel de decizii, unităţile de învăţământ din localitatea respectivă vor funcţiona în scenariul 2“.

Ordinul comun prevede că “în funcţie de situaţia epidemiologică generală, de particularităţile regionale şi de infrastructura şi resursele umane ale fiecărei unităţi de învăţământ în parte, autorităţile implicate în gestionarea prevenirii îmbolnăvirilor vor pune în aplicare unul dintre următoarele scenarii de funcţionare a unităţilor sau a instituţiilor de învăţământ preuniversitare, astfel cum sunt descrise în anexa nr. 1A la prezentul ghid”.

În anexa nr. 1A se face referire, însă, la situații intitulate “Risc redus”, “Risc mediu” și “Risc major”, fără ca ele să fie definite în cuprinsul ordinului ca aparținând vreunui scenariu, scenariile acestea fiind definite în ordin drept “Scenariul 1”, “Scenariul 2” și “Scenariul 3”.

Lipsa clarității din legislație s-a reflectat chiar și în declarațiile ministrului Educației, atunci când Bucureștiul se apropia de incidența-limită de 3 la mie. “În ordinul comun este prevăzut că dacă mai multe zile există pragul de 3 rata de infectare la nivel de localitate, se trece în scenariul roșu”, declara Monica Anisie 13 octombrie 2020, de pe scările prefecturii, alături de fostul prefect al Capitalei Gheorghe Cojanu.

Ministrul Educației avea să-și corecteze opinia 5 zile mai târziu, când Capitala a intrat efectiv în scenariul roșu. Contactată de Edupedu.ro pe 18 octombrie, când Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că rata de infectare pentru București este de 3,02 la mia de locuitori și în aceeași zi în care prefectul Capitalei spunea că va convoca Comitetul abia o zi mai târziu, Monica Anisie a declarat că “dacă nu există o decizie din partea Comitetului Municipiului București pentru Situații de Urgență, școlile și grădinițele vor funcționa în scenariul doi, exact cum este prevăzut în ordinul comun al Ministerului Sănătății și al Ministerului Educației și Cercetării” (detalii aici).

Aceasta este, de altfel, singura prevedere clară care apare în ordinul oficial al MEC-MS cu privire la efectele pe care le atrage, pentru școli, intrarea unei localități în segmentul de peste 3 infectări la mia de locuitori: tot ce înseamnă școală și grădiniță (stat și privat) se duce în scenariul 2 (hibrid) și doar facultativ, în situația în care Comitetul Județean pentru Situații de Urgență hotărăște acest lucru expres, migrează direct în scenariul 3, roșu, cu toate unitățile de învățământ închise și educație 100% online.

Citește și:
ANALIZĂ Școlile nu intră obligatoriu în scenariul roșu la depășirea ratei de infectare de 3 la mie, potrivit legislației în vigoare. Comitetele pentru Situații de Urgență pot decide suspendarea cursurilor sau le pot lăsa în scenariul hibrid
BREAKING Redeschiderea graduală a grădinițelor și a școlilor, indiferent de rata de infectare, a intrat în analiza autorităților – Surse guvernamentale

1 comentariu
  1. Dar deschideti-le odata! Ce tot va fofilati cu atatea legi si declaratii. Ne mai falfaiti mult cu online-ul asta, ca ajungem la capatul puterilor. Gata, de-ajuns, toata Europa greu incercata a deschis scolile, noi vrem sa stam 10 ani in case, de parca virusul dispare prin minune.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Testele grilă la examene înseamnă creștere artificială a ratei de promovare. Simulările de BAC și Evaluare se transformă într-un experiment – Elevii critică dur Ministerul Educației

Elevii critică dur Ministerul Educației, pentru transformarea simulării examenelor într-un “experiment nefundamentat”. Introducerea a minimum 30% subiecte grilă la Evaluarea Națională și la Bacalaureat arată dorința de a crește artificial rata…
Vezi articolul

Liderul studenților din România îi răspunde Marei Mareș, consilier în cancelaria lui Cîțu: „E cineva din Guvernul României care crede că învățământul superior românesc nu trebuie îmbunătățit pentru a încuraja tinerii să rămână la studii în România?”

„Nimeni nu a insinuat că învățământul trebuie îmbunătățit cu scopul de a împiedica tinerii să plece la studii afară. Învățământul superior românesc trebuie îmbunătățit cu scopul de a încuraja tinerii…
Vezi articolul