Universitarii au ajuns să nu mai cunoască sistemul preuniversitar aproape sub nicio formă, spune directoarea Violeta Estrella Bontilă: Cunoștințele teoretice din universitate nu sunt suficiente. Te trezești singur, cu catalogul în față, te uiți la elevi și te întrebi ce se întâmplă

Violeta Estrella Bontilă, directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, a declarat că „universitarii au ajuns să nu mai cunoască sistemul preuniversitar aproape sub nicio formă”. Referitor la formarea profesorilor, directoarea a afirmat că nu sunt suficiente cunoștințele teoretice din universități și de foarte multe ori există „un foarte mare gap, ca să o luăm așa, între ceea ce se întâmplă în universități și ceea ce se întâmplă în preuniversitar”. Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.

Directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara a spus că profesorii, pe lângă toată birocrația, „trebuie să se mai ocupe de practica pedagogică a studenților”:

„Eu sunt întru totul de acord cu colegii mei, oameni cu experiență ca mine în învățământ. De multe ori, am discutat cu colegii profesori din școală: dacă medicii au o formă de rezidențiat, ei bine, la profesori nu există acest lucru, după câțiva ani de facultate și de învățare teoretică și foarte puțină practică – și aici o să facă o paranteză: practica pedagogică se face în școli, cu profesorii din școli care trebuie să se ocupe, pe lângă cursurile pe care ei le au, pe lângă toată birocrația pe care o au de făcut, ajungem să căutăm și la ANAF pe PatrimVen, ca să vedem dacă părinții fac venituri pe bursele sociale și multe alte lucruri, pe lângă toată această birocrație, trebuie să se mai ocupe de practica pedagogică a studenților.”

Violeta Estrella Bontilă a adus în atenție că studenții au doar câteva ore de practică pedagogică și „cunoștințele teoretice din universitate nu sunt suficiente”:

„Sunt doar câteva ore pe care acești studenți le au de practică pedagogică. Cunoștințele teoretice din universitate nu sunt suficiente și de foarte multe ori există, așa cum spunea și colega mea, eu sunt profesor de engleză, un foarte mare gap, ca să o luăm așa, între ceea ce se întâmplă în universități și ceea ce se întâmplă în preuniversitar. Universitarii au ajuns să nu mai cunoască sistemul preuniversitar aproape sub nicio formă. Îi pregătesc pe acești studenți să-i trimită în preuniversitar. Ajung profesori la catedră, deși nu au niciun fel de experiență și au, poate, cunoștințe teoretice prea puține, pentru că, fără o admitere, fără o rigurozitate în notare, în evaluare, la universitate, nu ai cum să ai cadre didactice pregătite măcar din punct de vedere teoretic și care să fie foarte bune. Din punct de vedere practic, nu există o calificare la locul de muncă.”

Aceasta a explicat cum se simte un absolvent de facultate care ajunge direct la catedră:

„Te trezești singur, cu catalogul în față, fie că e electronic sau fizic la ora actuală, te uiți la elevi și te întrebi ce se întâmplă. Pur și simplu, ieși de pe banca școlii și te trezești cu 30 de copii care se uită la tine, iar tu ești profesorul. Nu ai niciun fel de experiență și nu este normal. Practica pedagogică, de altfel, se întâmplă în diverse școli. Dacă ai noroc să ajungi într-o școală bună, într-o școală unde sunt profesori dedicați și care doresc să-i învețe pe studenți mai mult și care au elevi care doresc să colaboreze, poate că are un efect mai bun (acest lucru – n.red). Dar atât, câteva ore.”

Despre formarea profesorilor

Amintim că Unitatea de Cercetare în Educație a transmis, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că este necesară schimbarea formării profesorilor, în contextul proiectelor cu planurile-cadru de liceu 2025, documente puse în consultare publică de Ministerul Educației până pe 6 martie.

Ministrul Educației analizează renunțarea la modulele psihopedagogice și înlocuirea lor cu masteratele didactice pe o nouă formulă, după o perioadă de testare a acestui masterat, a declarat acesta într-un interviu acordat Edupedu.ro. „Dacă masteratul funcționează bine, n-are sens să mergi cu două sisteme în paralel, dar vreau să fiu sigur că masteratul asta funcționează bine și că nu este un alt modul I și II, reunit într-o formă care ne duce în aceeași zonă de pregătire a profesorilor, adică nu prea mulțumitoare”, a explicat Daniel David, pentru Edupedu.ro.

Dana Bobocea, directoarea Colegiului Național Grigore Moisil din București, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că formarea din facultate a celor care vor să devină profesori ar trebui să fie „un pic regândită”: „Tinerilor să li se ofere posibilitatea ca încă de pe băncile facultății să petreacă mai mult timp în școală și practica pe care o fac în școală să nu fie una formală, să fie una reală.”

La începutul lunii octombrie 2024, Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat pentru Radio România Actualități că „viitorul nu arată foarte bine pentru învățământul românesc”, dacă universitățile nu vor începe să-i identifice „în mod real pe cei care au vocație” și „dacă nu vor fi pregătite cu adevărat viitoarele cadre didactice”.

În septembrie 2023, profesorul Cătălin Ciupală despre pregătirea celor care ies din universități:

„Avem noi o mare problemă cu selecția profesorilor. Nu mai intră profesorii buni în sistem, pentru că ies foarte slab pregătiți din universitate, iar orice universitatea este stat în stat și nu interesează calitatea oamenilor care ies din facultate. Din păcate, sunt foarte puține situații în care pe profesorii universitari îi interesează în mod real calitatea studenților, că declarativ pe toți îi interesează, pentru că altfel nu i-ar lăsa să plece. (…)

Dacă profesorul respectiv a luat 3 la fizică înseamnă că el, credeți-mă, nu știe nici măcar materia de gimnaziu, de liceu. Practic, dacă el a terminat terminat de curând facultatea, el n-a făcut nimic în facultate, adică acolo e o problemă a facultății”, a menționat cadrul didactic.

În ianuarie 2023, Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației, spunea public problema formării slabe a resursei umane în cadrul sistemului universitar și susținea că din acest mediu universitar provine „o buna parte din politic, în cele mai importante foruri de conducere, dar nu există comoditate și nepăsare mai mare decât în universitar.”

În iulie 2022, Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației la acea vreme, spunea că „90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră”:

„Nu știu dacă e bine să spun că, la examenul de titularizare de anul acesta, 90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră, cu niște competențe dobândite în anumite instituții (…)”, a declarat Sorin Cîmpeanu, în cadrul unei dezbateri pe tema proiectului legii Educației. Peste jumătate din absolvenții 2022 care au participat la proba scrisă de la concursul de titularizare 2022 au obținut note sub 7, potrivit datelor Ministerului Educației, analizate de Edupedu.ro. 

Amintim că Edupedu.ro a scris în 2019 că formarea inițială a profesorilor se face în România prin urmarea unui modul psihopedagogic în timpul facultății, la care poate participa orice student, indiferent dacă termină cu media 5 la disciplina pe care vrea ca el însuși la să o predea în preuniversitar.

Cunoscute ca modulele pedagogice sau “DPDD-uri” [pentru că sunt organizate de către Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic], aceste rute falimentare de formare a cadrelor didactice produc, la final, absolvenți gata să intre în clase, dar cu o experiență practică de maximum 3 ore de predare, avertiza într-o analiză pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat în Ministerul Educației, Oana Badea.

Informații de context

Evidența participării profesorilor la cursuri și programe de formare continuă se află printre aspectele urmărite în cadrul inspecțiilor școlare din județul Dolj, an școlar 2025-2026.

Unul dintre punctele slabe identificate de Inspectoratului Școlar al Municipiului București se referă la interesul scăzut al unor cadre didactice pentru formarea continuă, potrivit unui document publicat pe site-ul instituției. Este vorba despre planul managerial pentru anul școlar 2025-2026.

Profesorii sunt obligați să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unității de învățământ. Din anul școlar 2025-2026, comisia pentru formare și dezvoltare în cariera didactică monitorizează respectarea condiției de formare, potrivit unui document al Ministerului Educației și Cercetării. Este vorba despre procedura specifică nr. 31140/22/09.2025 privind operaționalizarea reglementărilor metodologice aplicabile pentru verificarea îndeplinirii condiției de formare în cariera didactică.

Nicoleta Briciu, director al Casei Corpului Didactic București, a declarat că „formarea continuă nu trebuie să fie o obligație”. „Degeaba mergem la un curs, degeaba ne luăm atestatul, degeaba creăm dosare, da, care atestă că avem acele competențe, dacă acele competențe nu se reflectă în ceea ce noi facem în fiecare zi în clasă, cu elevii noștri, adaptat la contextul în care ne aflăm”, a afirmat aceasta. Declarațiile au fost făcute la lansarea raportului Teaching Compass 2025 – busola predării.

Anul trecut, un învățător a declarat pentru Edupedu.ro, sub protecția anonimatului, că sunt multe cazuri în care profesorii își plătesc singuri cursurile de formare și perfecționare. „Aici depinde fiecare școală cum se gestionează, ce fonduri alocă pentru asta”, a precizat profesorul pentru învățământ primar.

Citește și:

Formarea profesorilor să fie foarte aplicată și cu activități care țin de prezență și rezultate în clasă, spune directorul Marian Anghel: Una este să ai curs teoretic și să știi ce ai de făcut, alta e să fii în fața a 20 și ceva de tineri

Este clar că programele de formare pentru profesori nu produc efectele pe care noi le așteptăm, spune directoarea Andreia Bodea: Eu am colegi tineri care nu au simțit că aceste cursuri le-au folosit realmente

Directoarea Andreia Bodea: Viitorii profesori pot să facă oricât de multe masterate, dacă sunt făcute de mântuială și sunt făcute numai ca profesorii universitari să aibă studenți / Ar trebui să existe măcar un an o formă de pregătire, în care tinerii să fie un fel de profesori asistenți, înainte de a ocupa un post prin concurs, spune directoarea Violeta Bontilă

Evidența participării profesorilor la cursuri și programe de formare continuă, în vizorul inspecțiilor școlare din județul Dolj. Graficul inspecțiilor pentru anul școlar 2025-2026 a fost actualizat – document

DOCUMENT Unii profesori au un interes scăzut pentru formarea continuă – punct slab identificat de Inspectoratul Școlar al Municipiului București / Recent, directoarea Casei Corpului Didactic București spunea că formarea continuă a profesorilor nu trebuie să fie o obligație

Nicoleta Briciu, director CCD București: Formarea continuă a profesorilor nu trebuie să fie o obligație. Degeaba mergem la un curs, degeaba ne luăm atestatul, degeaba creăm dosare, dacă acele competențe nu se reflectă în ceea ce noi facem în fiecare zi în clasă