VIDEO Nimeni nu își va trimite inginerul de pe 2.000 – 3.000 de euro într-o școală duală ca să predea tuturor copiilor pe o treime din salariul pe care îl primește în mod normal, spune Dan Octavian, președintele Asociației Firmelor Bihorene / Soluțiile propuse pentru creșterea atractivității învățământului dual

9.499 de vizualizări
Foto: © Wavebreakmedia Ltd | Dreamstime.com
„Nimeni nu își va trimite inginerul de pe 2.000 – 3.000 de euro în școală să predea tuturor copiilor din școală, care fac practică la toate companiile angrenate acolo, pe o treime din salariul pe care îl primește în mod normal, chiar mai puțin de o treime. Nu există o astfel de logică, nu va funcționa”, a precizat Dan Octavian, președintele Asociației Firmelor Bihorene, în cadrul unei dezbateri organizate de Coaliția pentru Educație. 
  • Asociația are 231 copii în învățământul dual, în liceele din Oradea, iar copiii merg în mod special către IMM-uri, potrivit reprezentantului.

Acesta a spus că specialiștii care vin să predea în școlile profesionale ar trebui să aibă o salarizare „cel puțin de gradul I”: „Modul în care privim salarizarea acestor specialiști care vin să predea un anumit număr de ore, pe o anumită specializare, trebuie să fie cel puțin de gradul I, în niciun caz debutant, pentru că vom dori, dar nu găsim, nu vom reuși.”

Pe de altă parte, secretarul de stat Sorin Ion a declarat că s-ar supăra „destul de tare” dacă un profesor de specialități ar fi plătit mai bine decât un profesor de matematică: „Să-mi fie cu iertare, eu sunt profesor de matematică, dacă plătim un profesor de specialități, la o școală tehnologică, mai bine decât pe mine, m-aș supăra destul de tare, pentru că și ceea ce predau este la fel de important. Problema este una de ansamblu, nu neapărat pe această zonă. Mi-ați spus că un inginer câștigă în firma lui 2.000 – 3.000 de euro și trebuie să-l plătim la fel în sistemul de educație.”

Încă din gimnaziu, învățământul dual este prezentat elevilor ca „fiind o școală de corecție”, potrivit președintelui Asociației Firmelor Bihorene: „Cauzele pleacă de la gimnaziu, pentru că învățământul dual este prezentat ca fiind o școală de corecție (…). Este oarecum o amenințare, copiilor li se prezintă acest scenariu apocaliptic.”

„Problema principală este selecția copiilor. Nu sunt teste de aptitudini, nu știm dacă au aptitudini pentru meseria spre care sunt îndreptați”, a completat Dan Octavian.

Acesta a mai vorbit de lipsa unei sincronizări între partea teoretică și activitatea practică: „Acești copii – care au un instinct de supraviețuire foarte mare – văd că la școală fac istorie și nu e nicio legătură cu ce se face la practică. Noi nu putem modifica curricula; și e nevoie de mai mult de 50% practică. La clasă se predă una, iar în companie nu poți utiliza mult din ce ai învățat.”

Iată declarațiile complete:

“Realitatea în teren, în județul Bihor care are în jur de 1.200 de copii în învățământul dual, este următoarea: inserția pe piața forței de muncă este foarte mică. Cauzele pleacă de la gimnaziu, pentru că învățământul dual este prezentat ca fiind o școală de corecție (…). Este oarecum o amenințare, copiilor li se prezintă acest scenariu apocaliptic. Odată ajuns în sistemul de învățământ, trebuie să ne punem întrebarea cum ajung ei acolo. Ei vin pe o anumită filieră, există un anumit grup de școli gimnaziale din județ care au relații tradiționale cu un liceu și în mod frecvent trimit acei copii, care nu au luat Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, către acel liceu. Deci posibilitatea ca acei copii să fie evaluați înainte, să aibă teste de aptitudini este foarte mică.

Noi am făcut multă promovare în județul Bihor în clasele a VII-a și a opta. Cele mai mari piedici le-au pus profesorii, cele mai mari: ‘Copiii mei de la clasa mea se vor duce la acel liceu, nu la al dumneavoastră’. Aici este foarte important ca resursele să se îndrepte și către patronate, pentru că identificarea copiilor trebuie să fie făcută de către beneficiari. Altfel, companiile se vor trezi cu sacul legat la gură. Pentru că județul Brașov, unde sunt 1.300 de copii [în învățământ dual], are un grad de inserție de 35%, Bihor are 25%. În aceste condiții trebuie să ne punem întrebarea de ce arată situația astfel: deci problema principală este selecția copiilor. Nu sunt teste de aptitudini, nu știm dacă au aptitudini pentru meseria spre care sunt îndreptați.

Pe de altă parte, acești copii – care au un instinct de supraviețuire foarte mare – văd că la școală fac istorie și nu e nicio legătură cu ce se face la practică. Noi nu putem modifica curricula; și e nevoie de mai mult de 50% practică. La clasă se predă una, iar în companie nu poți utiliza mult din ce ai învățat. Dat fiind că sacii sunt legați la gură, adică nu cunoaștem aptitudinile copiilor când îi preluăm în sistem, fără existența unui integrator – de tip ONG sau patronal – care să permită mutarea copilului de la o companie cu care nu se potrivește la alta cu care se potrivește. Dacă nu avem astfel de mecanisme, o să fie greu să terminăm cei 3 ani. Deci curricula este o problemă.

Apoi specialiștii. Cât timp tariful unui profesor sau specialist care intră în școală este egal cu tariful unui profesor debutant, nu avem cum să aducem specialiști. Nimeni nu își va trimite inginerul de pe 2.000 – 3.000 de euro în școală să predea tuturor copiilor din școală, care fac practică la toate companiile angrenate acolo, pe o treime din salariul pe care îl primește în mod normal, chiar mai puțin de o treime. Nu există o astfel de logică, nu va funcționa. Modul în care privim salarizarea acestor specialiști care vin să predea un anumit număr de ore, pe o anumită specializare, trebuie să fie cel puțin de gradul I, în niciun caz debutant, pentru că vom dori, dar nu găsim, nu vom reuși.

Anul trecut, în zona construcțiilor, titularizarea s-a dat din stasuri din anul 1968. E imposibil să îi cerem unui profesor să se pregătească pentru titularizare pe o curriculă din 1968 când nu mai există nimic acum din curricula aceea în afară de fier și fier-beton. Vă spun aceste lucruri pentru că ele sunt importante. Trebuie să găsim formule pentru a motiva copiii să rămână în companii și după cei trei ani de școlarizare, absolut de fiecare dată structurile patronale au cerut legarea investiției [în școlarizarea elevilor] de obligațiile profesionale în companie. Aici este complicat, dar noi vom aplica în acest an un sistem prin care nu vorbim de obligații, ci de drepturi. Practic pregătim un contract astfel încât elevul primește o bursă suplimentară care se va reține într-un cont și vor fi eliberați banii copiilor atunci când își îndeplinește obligațiile. Dacă după un an de zile această sumă rămâne în companie, dacă după doi, atunci doi, dacă după trei, atunci trei ani rămâne în companie. Trebuie să existe un plan de acumulare, acest stimulent de a rămâne în companie și implicit faptul că angajatorul nu își pierde acei bani.

Pe aceste mecanisme o să le punem în practică pentru că ne trebuie copii selectați, sunt care nu știu să scrie după dictare, nu putem avea doar copii la care nu le știm aptitudinile și care intră într-un sistem care nici nu este flexibil”.

VIDEO – de la minutul 57:40

Foto: © Wavebreakmedia Ltd | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:
“Scot la titularizare în fiecare an câte 11 catedre pe domenii tehnice. Nimeni nu vine”, spune Adriana Voicu, directoarea unui liceu tehnologic din Buzău / “Profesorii ingineri ies la pensie în mare parte și ne rugăm de ei să mai predea copiilor, că poate totuși la anul va apărea un tânăr” – VIDEO
Restaurantele să poată contracta școlile, propunere pentru noua lege făcută de Dragoș Anastasiu, antreprenor și lider al alianței „O voce pentru Educație”: Gândiți-vă că apare o nuntă, ai nevoie de 20 de tineri, să poți să ai posibilitatea de a contracta școala sau pe tinerii respectivi direct – VIDEO

2 comments
  1. Sunt doua posibilități ,le dați profesorilor 2000-3000 de euro lunar,dar să muncească 8 ore pe zi in școală cu responsabilitati si trebuie acceptați și inginerii ,maistrii adică ,,meșterii”.să predea ca personal asociat.

  2. Eu unul nu as merge pe un învățământ dual decât dacă aș fi convins că aș găsi un patronat care poate sa îl susțină cu adevărat…Așa că deocamdată tot învățământul profesional clasic e mai bun,cu condiția că aceste trebuie îmbunătățit considerabil.In prezent nu se investește nimic în el,dar se poate investi prin proiecte europene,că ultimile investiții au fost prin Phare și au trecut 30 de ani de atunci…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

“Scot la titularizare în fiecare an câte 11 catedre pe domenii tehnice. Nimeni nu vine”, spune Adriana Voicu, directoarea unui liceu tehnologic din Buzău / “Profesorii ingineri ies la pensie în mare parte și ne rugăm de ei să mai predea copiilor, că poate totuși la anul va apărea un tânăr” – VIDEO

„Eu scot la titularizare în fiecare an câte 11 catedre pe domenii tehnice. Nimeni nu vine. Profesorii ies la pensie în mare parte, profesori ingineri, și ne rugăm de ei…
Vezi articolul

Calendarul examenelor de certificare a calificării profesionale a fost publicat în Monitor. Postlicealele Ministerului de Interne încep examenele în noiembrie 2019

Calendarul examenelor de certificare a calificării profesionale a absolvenților de învățământ profesional și tehnic preuniversitar a fost publicat în Monitorul Oficial. Primele examene se susțin la școlile postliceale ale Ministerului…
Vezi articolul

Calculul mediei de admitere în învățământul dual și profesional 2023 a fost modificat – documente / Schimbarea are loc în timpul anului școlar și nu a fost anunțată / Ligia Deca, în urmă cu o săptămână: Pot garanta că Ministerul Educației, cât voi fi ministru, nu va abdica de la principiul predictibilității

Media de admitere 2023 în învățământul dual și profesional se calculează diferit, potrivit unor ordine publicate în Monitorul Oficial. Concret, au fost modificate metodologiile-cadru de organizare și desfășurare în învățământul…
Vezi articolul

EXCLUSIV Marianne Thyssen, Comisarul european pentru ocuparea forței de muncă: Reformarea educației profesionale în România, inclusiv prin introducerea învățământului dual, ar trebui să continue

“România a făcut progrese în îmbunătățirea sistemului său de educație și formare profesională”, iar rata de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor care au absolvit acest program a…
Vezi articolul