VIDEO Recomandări de lectură de la profesorii de la Facultatea de Litere din București. Mircea Vasilescu, despre „Jurnal” de Paul Cornea: Am trăit până de curând cu senzația că îl cunosc. Oricând poți lua totul de la început

12.171 de vizualizări
Mircea Vasilescu / Foto: captură Youtube.com/ Facultatea de Litere a Universității din București
Profesorul universitar Mircea Vasilescu este primul invitat al noii serii de recomandări săptămânale de lectură lansate de Facultatea de Litere a Universității din București (FL-UB), pe canalul său de YouTube. În intervenția sa, acesta propune „Jurnalul” lui Paul Cornea și vorbește despre redescoperirea unei figuri emblematice a școlii literare românești.

Vasilescu a fost studentul și doctorandul lui Paul Cornea, pe care l-a cunoscut personal timp de mai multe decenii. Cu toate acestea, spune că lectura jurnalului i-a schimbat perspectiva: „Am trăit până de curând cu senzația că îl cunosc. Se vede treaba că nu l-am cunoscut destul”. El subliniază că volumul poate fi citit ca o confesiune întinsă pe mai multe decenii, dar și ca o istorie subiectivă a epocilor traversate de autor, incluzând reflecții personale, impresii despre muzică și notații de viață cotidiană.

Pentru Vasilescu, care este și directorul departamentului de studii literare din facultate, jurnalul funcționează și ca exemplu de text polifonic, deschis mai multor interpretări – o demonstrație a ceea ce, spune el, ar trebui să învețe orice student la Litere: „Uite că oricând se poate reciti și se poate lua totul de la început. De asta e bună Facultatea de Litere”. VIDEO – mai jos în articol.

Comentariul profesorului universitar Mircea Vasilescu, integral:

Paul Cornea a fost profesor la Facultatea de Litere, a fost și decan la un moment dat, dar pentru mine este și a rămas profesorul cu care mi-am dat lucrarea de licență, care mi-a coordonat teza de doctorat și cu care am tot vorbit, am povestit zeci de ani, de prin 1982 încoace. Sigur că i-am citit cărțile. Are, de exemplu, o carte foarte importantă – «Originile romantismului românesc». Mai are o carte care se cheamă «Introducere în teoria lecturii» și la vremea când a apărut, după părerea mea, cred că era cea mai bună sinteză pe această temă. Nu din România, ci de peste tot. Asta e părerea mea. A scris și altele. A fost istoric literar. Mai târziu, în ultimele decenii de viață, a scris cărți care se îndreaptă mai degrabă spre teoria literară, spre hermeneutică. A acoperit și literatură comparată, deci un spațiu foarte larg.

În aceste condiții, am trăit până de curând cu senzația că îl cunosc sau măcar pot spune că îl cunosc. Și nu numai eu – și alții. El a fost profesorul nostru, al multor studenți. Am colegi de generație care și ei, sunt convins, au crezut că îl cunosc. Îl cunoșteam pe domnul profesor. Iată că nu; de curând a apărut această carte, «Jurnal». Se vede treaba că nu l-am cunoscut destul. Acest jurnal acoperă decenii întregi. Primele însemnări sunt de când era copil. Și a tot însemnat și a tot notat, până în ultimii ani de viață. Așa că m-am apucat să citesc «Jurnalul». Domnul profesor Paul Cornea spune așa: «ceea ce voiesc e să mă pot apleca asupra lumii care ne umple cu zarva și forfota ei încăperile sufletului, reinventându-mi în fiecare clipă felul de a privi obiectele și de a le rosti sensul secret și inalterabil».

«Jurnalul acesta e substitutul romanului pe care n-am timp să-l scriu și al versurilor pe care n-am harul să le fac». Cum se citește jurnalul? Eu l-am citit, pe de o parte, ca pe un fel de istorie – sigur subiectivă – a acestor decenii și a vremurilor prin care a trecut și prin care am trecut și în bună parte, deși sunt mult mai tânăr, desigur. Poate fi citit ca pe o lungă confesiune – și așa se poate. Poate fi citit și în alt fel: identificăm aici gusturile, preferințele profesorului, redescoperim pasiunea lui pentru muzică, de pildă. Nu numai că se ducea la concerte, dar își nota despre ele impresii foarte interesante – și așa se poate citi. Pe de altă parte, ne îndeamnă să-l citim ca pe un roman pe care n-a avut timp să-l scrie sau în locul versurilor pentru care considera că n-are har.

Iată în câte feluri se poate citi o carte și se poate și reciti o carte. Pe scurt, cam asta se întâmplă la Facultatea de Litere. Cine vine la Facultatea de Litere învață să citească în mai multe feluri, în foarte multe feluri, tot felul de texte și tot felul de cărți. Eu am crezut până de curând că am citit bine ce am citit și că l-am citit chiar și pe domn, maestrul meu, profesorul Paul Cornea. Uite că oricând se poate reciti și se poate lua totul de la început. De asta e bună Facultatea de Litere”.


1 comment
  1. recomandari de lectura care chiar merita, scrise nu de intelelctuali cunoscuti doar intre muntii Carpati, de la cineva care n-a urmat facultati inutile nici in urma cu ~ 10 ani, nici acum, la inceput de A.I.:

    1. Trilogia ‘Problema celor 3 corpuri’
    2. The wolves of k street
    3. Source code
    4. The code breaker
    5. Evreii si cuvintele
    6. Drumul spre iad

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Daniel Funeriu, Vasile Dincu, Mihaela Nabar si Dacian Dolean la Conferinta Reforma digitala a educatiei, marti 8 iunie

Dezbaterea online Reforma digitală a Educației

Daniel Funeriu, Vasile Dîncu, Mihaela Nabăr și Dacian Dolean discută marți, 8 iunie, de la 16:50, despre reforma digitală în educație, îngrijorări sociologice, digitalizarea școlii de la sat și exemple de bune-practici din SUA

Ce rezultate ar fi întors școala românească, dacă reforma digitală începea în 2011? Care sunt paradoxurile digitalizării forțate a educației și îngrijorările din perspectiva sociologului? Cum arată un conținut educațional…
Vezi articolul

„Suntem puși într-o situație umilitoare să stăm în picioare ore în șir”, spune un candidat din Brașov despre înscrierea la Titularizare 2025 / Ștefania Molnar, Inspector Școlar General Adjunct: Preluăm dosarele fizic pentru a avea un control asupra documentelor

Un candidat la titularizare din Brașov a spus, pentru Știrile ProTV, că „suntem puși într-o situație umilitoare să stăm în picioare ore în șir”. Amintim că profesorii sau viitoarele cadre…
Vezi articolul

Nicușor Dan: Am fetița în clasa a II-a și sunt îngrozit de ce i se cere să știe la vârsta asta. Vorbesc cu maximă seriozitate. Trebuie să modificăm, în proporție mare, ceea ce învață copiii la scoală, astfel încât să ne concentrăm pe noțiuni esențiale

Nicușor Dan, candidatul independent la funcția de președinte al României, a spus marți, 13 mai, la dezbaterea electorală de la Antena 3, că „trebuie să modificam, în proporție mare, ceea…
Vezi articolul

După BAC 2025, mai avem o săptămână de școală când trebuie încheiate toate situațiile școlare, spune profesorul Marius Lobază: Ministerul nu a gândit deloc această situație, ca și cum cei de acolo n-au fost niciodată într-o școală

Marius Lobază, profesor la Colegiul Naţional Bănăţean Timişoara, a declarat la TVR Timișoara că, după examenul național de BAC 2025, „mai avem o săptămână de școală când trebuie încheiate toate…
Vezi articolul

Consiliul Național al Elevilor critică autoritățile pentru lipsa transportului gratuit pentru elevi din 19 județe: Elevii se află într-o situație dificilă și derutantă, mai ales dacă provin din medii defavorizate și nu își permit abonamentele de transport

Consiliul Național al Elevilor (CNE) critică autoritățile pentru că elevi din 19 județe nu mai primesc abonamente gratuite de transport pentru a ajunge la școală: „Elevii se află într-o situație…
Vezi articolul

Aproximativ 200 de elevi ucraineni refugiați participă la cursuri ca audienți în școli din județul Arad / „Am înființat și nouă grupe de studiu a limbii române pentru circa 120 de elevi” – șeful inspectoratului școlar

Aproximativ 200 de copii ai refugiaţilor ucraineni participă ca „audienţi” la cursuri în şcoli şi grădiniţe din judeţul Arad, iar pentru jumătate dintre ei sunt organizate şi cursuri de limba…
Vezi articolul