Inteligența artificială trebuie să rămână sub controlul oamenilor, iar în educație și pe piața muncii trebuie folosită pentru dezvoltarea competențelor, susține președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Mai presus de toate, dorim o IA subordonată puterii de decizie a oamenilor”, a declarat aceasta în discursul privind Starea Uniunii. Studiile recente arată că AI este deja folosită pe scară largă de copii și adolescenți, inclusiv pentru școală, iar cercetătorii avertizează asupra riscului ca elevii să transfere tehnologiei nu doar rezolvarea sarcinilor, ci și procesele cognitive prin care învață.
Ursula von der Leyen a prezentat inteligența artificială drept unul dintre cele două mari fenomene ale perioadei actuale, alături de schimbările climatice. Abordarea propusă de Comisia Europeană combină extinderea utilizării AI cu limitarea riscurilor și păstrarea controlului uman, potrivit discursului susținut de Ursula von der Leyen.
„IA devine rapid un nivel fundamental pentru economia și securitatea noastră. Poziția Europei este inechivocă. Dorim să valorificăm la maximum IA pentru a ne îmbunătăți societatea, calitatea vieții și productivitatea”, a declarat președinta Comisiei Europene.
În ceea ce privește direct educația, von der Leyen leagă dezvoltarea inteligenței artificiale de competențe și de accesul tinerilor la piața muncii. „IA le permite unora să rezolve mai rapid sarcinile repetitive și să își utilizeze mai bine competențele. Dar, în mod evident, aceste beneficii sunt distribuite în mod inegal între seturile de competențe, generații și regiuni”, spune aceasta.
„Răspunsul nostru trebuie să țină pasul. De la educație la ocuparea forței de muncă, IA trebuie să contribuie la dezvoltarea de competențe, să îmbunătățească calitatea locurilor de muncă și să ofere lucrătorilor șanse echitabile”, a declarat Ursula von der Leyen.
Principiul general formulat de șefa Comisiei este că decizia trebuie să rămână la oameni: „Dorim IA. Dorim ca IA să creeze mai multă valoare într-un mod mai responsabil. Și la un cost mai mic și cu un consum mai mic de energie. Dar, mai presus de toate, dorim o IA subordonată puterii de decizie a oamenilor”, a spus von der Leyen.
Președinta Comisiei a dat un exemplu concret, legat de medici. „Doresc ca medicul meu să aibă acces IA imediat la toate datele necesare pentru a face cea mai bună alegere în materie de diagnostic sau tratament? Da, bineînțeles. Dar vreau ca medicul meu să fie un robot, asistat de IA? Nu, bineînțeles că nu.”
„IA trebuie să îi capaciteze pe medicii noștri. Nu să îi înlocuiască”, a spus Ursula von der Leyen, stârnind aplauzele tuturor celor din Parlamentul European.
Nu s-a referit direct la profesori, însă pentru educație a spus că AI trebuie să contribuie la dezvoltarea competențelor, iar pentru politica europeană în ansamblu a stabilit principiul subordonării tehnologiei față de decizia umană.
În România, aproximativ 66% dintre adolescenții de 15-16 ani participanți la studiul EU Kids Online 2026 declară că folosesc instrumente AI pentru generarea de texte în scop școlar, cea mai ridicată pondere dintre cele 19 țări analizate. La 10 ani, aproximativ unul din cinci dintre copiii români participanți folosește deja asemenea instrumente pentru texte școlare, potrivit analizei Edupedu.ro asupra raportului EU Kids Online 2026. Datele trebuie interpretate în limitele metodologiei studiului și nu pot fi generalizate automat la toți elevii din România.
Și datele PISA indică o utilizare frecventă a instrumentelor AI pentru învățare de către elevii români de 15 ani, potrivit datelor analizate de Edupedu.ro.
Una dintre întrebările ridicate de această utilizare este ce poate fi transferat către AI fără ca elevul să transfere și procesele prin care învață. Jason Lodge, profesor la University of Queensland, avertizează asupra „externalizării metacognitive”, situația în care AI nu doar realizează sarcina, ci ajunge să evalueze rezultatul, să identifice greșelile și să stabilească pașii următori.
„Riscul AI este ca elevii să externalizeze nu doar sarcina, ci și procesele care îi ajută să învețe”, spunea Jason Lodge la conferința UNESCO pe educație digitală de săptămâna trecută. În opinia sa, profesorii ar trebui să se concentreze mai puțin pe detectarea lucrărilor realizate cu AI și mai mult pe demonstrarea învățării: „Trebuie să încetăm să mai căutăm dovezi ale fraudei și să începem să căutăm dovezi ale învățării”.
Cristine Legare, profesor de psihologie la University of Texas at Austin, atrage și ea atenția asupra „iluziei învățării”: un răspuns fluent și convingător generat de AI îi poate crea elevului impresia că a înțeles, fără ca acesta să poată reproduce singur explicația sau raționamentul. „Nu există nicio scurtătură AI pentru a deveni un bun rezolvator de probleme”, spunea Cristine Legare tot la evenimentul UNESCO.
Cei doi specialiști recomandă profesorilor să nu folosească AI pentru a elimina tocmai dificultatea prin care se produce învățarea. Elevii trebuie să aibă ocazia să încerce, să greșească, să își corecteze răspunsurile și să explice ce au înțeles, iar evaluarea ar trebui să urmărească procesul, nu doar produsul final, potrivit celor 10 recomandări extrase de Edupedu.ro din discursurile celor doi.
Problema controlului uman devine și mai sensibilă atunci când utilizatorul este un copil. Sonia Livingstone, profesor la London School of Economics și directoarea Digital Futures for Children, atrage atenția că chatboturile sunt permanent disponibile, răbdătoare și pot crea impresia unei relații personale.
„Când începe să le ofere dezinformare sau informații părtinitoare sau adoptă o anumită perspectivă politică ori îi convinge să facă ceva nesigur, atunci devine cu adevărat periculos”, avertizează Sonia Livingstone – autoarea unui raport pentru UNESCO despre ce vârstă este potrivită pentru folosirea instrumentelor cu AI.
Livingstone propune școlilor și ministerelor Educației o întrebare înainte de introducerea unui sistem AI: „Ce va înlocui?”. „Va fi în locul unui profesor? Probabil că este o idee proastă. Va fi în locul unui copil care gândește, care creează ceva singur? (…) Este în locul a ceva care nu este atât de important? Și chiar va aduce ceva în plus?”, spune cercetătoarea.
În paralel, Comisia Europeană pregătește reguli mai stricte pentru mediul digital al copiilor. Prin EU Kids Act, Comisia propune interzicerea accesului la rețele sociale sub 13 ani, conturi supravegheate de părinți și cu funcționalități limitate între 13 și 15 ani și măsuri suplimentare de siguranță pentru utilizatorii între 15 și 18 ani, potrivit măsurilor prezentate de președinta CE.
Von der Leyen a indicat în același context și folosirea AI pentru producerea unor imagini sexualizate pornind de la fotografiile fetelor: „Nu suntem obligați să acceptăm ca fotografiile fetelor să fie deturnate pentru a genera, cu IA, imagini sexualizate”, a declarat președinta Comisiei Europene.
La nivel mai larg, Comisia vrea simultan să limiteze riscurile modelelor AI de frontieră și să păstreze Europa în cursa tehnologică. Von der Leyen anunță cooperare cu parteneri precum Canada și Regatul Unit pentru evaluarea și securitatea modelelor și discuții cu principalele laboratoare AI despre „temperarea ritmului dezvoltării IA de anvergură”. În același timp, UE vrea să își crească puterea de calcul și investițiile în companiile europene de AI, potrivit discursului Ursulei von der Leyen.
