Oana Moraru, despre copiii cu viețile chinuite între școli, afterschool-uri, cluburi și meditații

135.290 de vizualizări
Oana Moraru / Sursa foto: Facebook Oana Moraru
“Copiii din familii bune și ambițioase, mediul urban – tare chinuiți mai sunt! Își petrec viețile între școli, afterschool-uri, cluburi și meditații, mereu intrerupți de la cursul natural al jocului, mereu grăbiți, mereu împinși de la spate cu “hai! hai!””, scrie Oana Moraru, consultant educațional și fondator al unei școli private, pe pagina sa de Facebook.
Citește mai jos textul integral scris de Oana Moraru, pe pagina sa de Facebook:

Copiii din familii bune și ambițioase, mediul urban – tare chinuiți mai sunt! Își petrec viețile între școli, afterschool-uri, cluburi și meditații, mereu intrerupți de la cursul natural al jocului, mereu grăbiți, mereu împinși de la spate cu “hai! hai!”

Nu cred că suntem nici 10% conștienți de nivelul de stress și anxietate la care îi supunem. Am aruncat total nevoile vârstei și sursa din care cresc succesul și siguranța vieții de mai târziu. Le măsurăm productivitatea creierului, le înghesuim în program experiențe alternative de învățare, dar și acelea în stil clasic, intrucțional, le transmitem că nu sunt niciodată suficienți, că viața, ca să își merite aerul pentru respirat, trebuie muncită, sacrificată, transpirată, epuizată. Le predăm cu totul și cu totul predispozițiile noastre către depresie, burn-out și agitație interioară. De aici – atâți copii opoziționiști sau cu probleme de atenție.

Un copil între 6 și 12 ani are nevoie să își petreacă cel puțin 4 ore afară, alergând, transpirând fizic, escaladând, aruncând, sărind, descoperind, angajându-se în relație cu ceilalți – fără supraveghere invazivă, fără micromanagement al emoțiilor.

Așa își simte el spiritul. În viață liberă sau într-o viață în care nu totul este planificat. În care are timp și spațiu să își recunoască intenția, limitele fizice, emoțiile, puterea, voința proprie.

Sursa realizării lor ca adult nu este un intelect ornat cu multe abilități. Ci relația pe care acesta o are cu maturitatea emoțională și cu fizicul (corpul). Ne înverșunăm pe supraîncărcarea sau supraechiparea minții și uităm că gimnastica pe care o poate facea ea pe hârtie nu va fi deloc relevantă în viață dacă nu rămâne vie acea stare centrală de grație – de prezent, de contact cu sine și de spațiu suficient pentru poveste, joc, vis, încercări, experimente cu el insuși.

Le golim sacul energetic și li-l umplem cu sertare organizate de frici și proiecții ale propriilor nerealizări.

De aceea pedagogiile din vest au renunțat – în anii formatori – la programe sofisticate și au păstrat ca obiectiv pentru toți copiii invățarea și aplicarea conceptelor de bază, plus timp pentru explorarea, modelarea și chestionarea lor în adâncime. Alte state au simțit că sănătatea mintală a copiilor lor, stările de triumf repetate în școală, sentimentul că mergem la pas, negrăbiți de nimeni nicăieri, după ritmul și puterile fiecăruia – sunt mai importante pentru viitorul unei țări decât orice alte matematici timpurii sau concursuri devreme.

Părinții care au curajul astăzi să iasă din hipnoza majorității și să-și lase copiii să își trăiască nevoile vârstei sunt eroi.

Sursa foto: Facebook Oana Moraru

Guvernul vrea să deschidă 3,8 milioane de conturi pentru toți copiii din România, fără acordul părinților. Pentru cine depune 100 de lei pe luna timp de un an, statul pune încă jumătate


42 comments
  1. Mi se pare cea mai mare aroganta posibila ceea ce a scris doamna asta. Hai sa luam in calcul si copii din familiile nu atat de bune pe care dânsa nu le-a luat in calcul. Unii copii care cresc la tara mi se par un exemplu bun deoarece nu sta nimeni cu bata pe ei sa invete, ca tot a pus accentul pe asta. Hai sa vedem rezultatele acestui fapt. Intrebati-va copii despre colegii lor veniti de la tara unde toata viata lor pana in momentul liceului a fost o joaca. Am 20 de ani, am terminat recent liceul si am avut asemenea colegi si crede-ti-ma ca unii sunt chiar analfabeti, haide-ti sa ne analfabetizam toti, de ce nu, si asa tara e cum e, de ce sa nu fie toata viata o joaca.
    Pana la urma cineva trebuie sa lucreze si la Penny, si in fabrica. Toti aveti vise pentru copii vostrii sa ajunga directori, avocati, sportivi de performanta cu un efort minim. Nu va invinuiesc pentru asta, si eu as vrea totul pe tava, dar nu e chiar asa. Ei trebuie invatati devreme despre adevaratele valori si adevaratele probleme, daca a invata este o problema adevarata haideti sa-l intrebam pe un orb daca chiar e o problema. Ati mers cu capul inainte dandu-i dreptate acestei Oana, dar ati mers atat de tare incat o sa va spargeti capul cand copilul dumneavoastra din joaca o sa isi rateze viata pe care i-o doriti. Pe langa toate astea textul dansei e incoerent, se contrazice printre randuri, dar de ce sa fim atenti la asta sau la faptul ca are indrazneala sa ne compare cu alte tari. Nu spun ca sistemul de invatamant nu are probleme, chiar are si nu sunt putine.
    6 ore la scoala iar inca 2-3 pentru invatat e mult?
    Intamplator am dat peste un interviu de a lui Kobe Bryant, daca nu stiti cine e Kobe, imi pare rau, il gasiti pe wikipedia. El spunea in felul urmator, ziua mea incepe la ora 3, de la 4 la 6 ma antrenez, pana la 8 iau o pauza, de la 8 la 10 ma antrenez iar, de la 2 la 4 si de la 6 la 8, sunt 8 ore de antrenament pe zi, nu de stat cu fundul jos 6 ore pe scaun. Pana la urma ce a realizat si acest Kobe in afara de faptul ca e o legenda in baschet si traiesti viata pe care toti o visam.. Haideti mai bine sa ne jucam, zic eu, abandonam scoala dupa 10 clase ca atat e obligatoriu si mergem toti afara la joaca ca asta e scopul nostru, cat mai multa joaca si cat mai putina carte. Am trait sa o aud si pe asta..

    1. Cred ca echilibu in toate este raspunsul corect! Nu eu am gasit acest raspuns ci l-am aflat si eu de la un om echilibrat . Echilibrul vietii se imparte in munca ( fiecare de varsta lui ) odihna , rugaciune si distractie ( cate putin in fiecare )! Sanatate va doresc ca dara ea nu putem nimic.

      1. Doamna X, care nu a avut curajul să-și scrie numele, probabil că vine de la țară de moment de scrie copii în loc de copiii, haide-ți în loc de haideți, așa că nu mă aștept la un sfat util din partea dumneaei. Mai bine se abținea dacă știa că 6 ore la școală și încă 2-3 ore pentru învățat e mult. În realitate sunt 6 ore la școală și încă atâtea de studiu individual acasă pe manuale alternative, culegeri de probleme, caiete speciale etc. care duc la supraîncărcarea copiilor și la refuzul lor mai mult sau mai puțin mascat de a învăța. CE-I PREA MULT STRICĂ !

    2. Kobe Bryant e un exemplu excepțional plus un om care și-a urmat pasiunea, nu un om care a făcut exerciții la mate 5 ore pe zi.
      E o mică diferență între ceea ce propune doamna de mai sus și ceea ce ați înțeles dumneavoastră.

    3. Păcat de anii de școală făcuți, sincer. “Copii, in loc de copiii; haide-ți, vostii ??!! ” . Daca astea sunt rezultatele unei școli elitiste, atunci mai bine pe maidan…

    4. Prietene, mai bine taceai: “am terminat recent liceul si am avut asemenea colegi si crede-ti-ma ca unii sunt chiar analfabeti, haide-ti sa ne analfabetizam toti”.

    5. Vad ca faci parte din categroria despre care vorbesti in primul paragraf, pentru ca nu stii sa scrii corect gramatical. Pacat! Oricum nu ai inteles mare lucru din articol, dupa felul cum “comentezi”.

  2. Suntem o natie de oameni cu ambitii prostesti!!!…cu parinti care muncesc “afara” pentru a-si investi banii castigati, in case cu 5-6 camere unde vor locui nu mai mult de doua /trei persoane:)). Spiritul de competitie e dus la extrem…pe noi ne intereseaza sa avem mai mult si mai frumos decat vecinii, nu conteaza daca pt asta iti petreci toata ziua la serviciu sau 10-15 ani prin strainatate, sacrificand odihna zilnica si timpul petrecut in familie. Chiar daca incerci sa il educi diferit, copilul invata mai usor ceea ce vede: munca,sacrificiu, competitie. Asadar e nevoie de o schimbare de mentalitate la nivel de adult, parinte. Eu o sa fiu unul dintre cei care nu-si vor forta copiii sa faca lucruri care nu sunt specifice varstei lor! Toate bune!

  3. NC
    Băiatul meu e în clasa a IX a și tot gimnaziul nu a învățat mai mult de o oră pe zi!!! Acum e la liceu și e la liceul la care și -a dorit, nu a intrat primul, dar nici ultimul! Părerea mea , este că depinde mult și de presiunea pe care o punem noi ca părinți, dar și de felul în care percepe copilul școala! Dacă ar fii mai atenți în timpul orelor și dacă nu ar fi obligați de părinţi să aibă activități de pian, balet, înot, schi, baschet,etc.ar fi cu totul altceva! Și încă un lucru important este modul în care părintele îi transmite copilului său părerea proprie despre școală. Interesant este că nimeni nu se plânge de câtă vreme își pierde copilul pe gadget uri, deși toți o fac!

  4. NC
    Băiatul meu e în clasa a IX a și tot gimnaziul nu a învățat mai mult de o oră pe zi!!! Acum e la liceu și e la liceul la care și -a dorit, nu a intrat primul, dar nici ultimul! Părerea mea , este că depinde mult și de presiunea pe care o punem noi ca părinți, dar și de felul în care percepe copilul școala! Dacă ar fii mai atenți în timpul orelor și dacă nu ar fi obligați de părinţi să aibă activități de pian, balet, înot, schi, baschet,etc.ar fi cu totul altceva! Și încă un lucru important este modul în care părintele îi transmite copilului său părerea proprie despre școală. Interesant este că nimeni nu se plânge de câtă vreme își pierde copilul pe gadget uri, deși toți o fac!

  5. De mult am propus sa schimbam programul școlar , adică secvența de predare -învățare sa fie mai mare și elevul sa aplice la scoala ceea ce învață in 15-20 minute de predare. In 50 min nu este timp sa predai si sa aplice elevul . Arterele , de exemplu …. cum sa dezvolte copilul ceva in putinele minute alocate. Și nici nu te lasa sa ai doua ore una după alta.
    Școlile primare trebuie separate de școlile gimnaziale, cu buget separat și management separat. Și, da, ar fi buna o programa mai ușoară , cu mai putine obiecte de studiu, cu mai mult timp alocat pentru aplicații practice in scoala. Atunci ar rămâne timp de joaca. Dar , ce ne facem cu părinții atât de Ocupați ??? Cine mai sta pe butoane???
    Am întâlnit elevi care nu știau sa prindă sau sa arunce o minge. Copiii acestui popor au scutire la sport și nimeni nu intervine sa facă ceva… off, e prea mult de scris!!!

    1. Chiar eu am butonat greșit cuvântul “ artele” și lipsește cuvântul “ timp” după “ de mult” . Scuze, nu ma obișnuiesc cu noua tastatura. Nu am putut sa corectez.

    2. La sport, Da!, trebuie scutire in acest sistem de invatamant din aceasta tara. Profesorii de sport dau note mici elevilor din gimnaziu la “probele obligatorii”:
      aruncarea cu mingea de oina, gimnastica la saltea, alergare, rezistenta. Nu toti copiii au abilitati de sportivi!
      Astfel elevii “fug” de orele de sport din scolile romanesti. Ca sa fie atrasi sa faca sport, ar trebui sa dispara notele. Fara note si la: muzica, desen,tehno si alte materii vocationale.

  6. Ne-ați ajuta dacă Dvs., psihologii mai multi, veti araata celor din minister cât ii costa pe copiii noștri acest sistem. Nu suntem părinți urmăriți de ambiții absurde si nerealizări proprii, suntem doar niște părinți care încearcă sa se descurce cum pot cu un sistem prost si ineficient. Pentru multi părinți, After school este un ajutor prețios. Copiii (al meu sigur) nu stau singuri acasă, sunt hrăniți si fac temele sub supraveghere. Nu noi, părinții, suntem problema. Vedeți cât de încărcate sunt manualele cu informații mult prea specifice, când ar trebui sa fie generale ca sa poată fi înțelese si nu memorate. Dacă voi psihologii, psihopedagogii ați arata cât ne va costa acest sistem, noi v-am susține. Profesorii ni se plâng in ședințe de programele extrem de încărcate însă directorii si inspectorii țin de scaune, fără sa ducă aceste plângeri pana in vârful ierarhiei . Nu loviți in noi, pentru ca doar ne străduim alături de pruncii noștri cât putem. Însă am un gol in stomac înainte de fiecare început de semestru, pe care, culmea, nu l-am avut niciodată cât am fost copil.

  7. Am și eu un copilaș în clasa a IV-a. Deși suntem la țară, e implicat in programe extracurriculare (înot, dansuri populare). Are zile mai încărcate, dar și mai puțin încărcate. Nu merge la afterschool, își pregătește singur lecțiile. Când ajung de la muncă îl verific. Are și timp de joacă berechet, cel puțin 2 ore afară. Depinde foarte mult și de măiestria cu care cadrul didactic își întocmește orarul.

  8. Efortul de a razbate pentru ziua de maine a parintilor, de a asigura traiul celor mici, duce la o lupta continua in tot sistemul. Nu mai avem timp ptr copii, pentru noi, ptr interactiune cu ceilalti.
    Un sistem bolnav din care se doreate sa iasa copii inadaptabili si usor de manvrat.
    Este un efort colosal pentru parinti in incercarea de le asigura o normalitate. O normalitate pe care fiecare o percepe cum crede ca e mai bine.
    Trist!

  9. Unde sa-l lasi 4 ore afara? Nu mai sunt parcuri, am facut parcari peste tot, strazile sunt invadate de masini si nu sunt copii cu care sa se joace. E usor sa constati nejunsurile, dar ce solutii sa gasim in afara de cursuri de dans, baschet, inot etc?

  10. Eu am baiatul in clasa V-a, l-am mutat mai aproape de casa de la scoala veche ca pierdem f mult timp pe drum. Aici invata dupa amiaza, dimineata merge la un before si suntem nevoiti o parte din teme sa facem temele de seara, pentru ca la before 2 ore sunt insuficiente a face toate temele. Seara iese la 5-6 nu apuca bine sa ajunga ca incepeme la teme, dupa 2 ore fix il pierd , nu se mai poate concentara , intra in panica, plange ca vrea sa renunte la scoala, trece prin tot felu de stari. Srie intre 10-15 pagini de caiet studentesc in fiecare zi, peste 40-50 de exercitii
    Am fost profesor de matematica primii 2 ani dupa ce am terminat facultatea, dar sistemul de invatamant , cu repartitii in ficare an in alta parte, asta m-a determinat sa ma reprofilez in alt domeniu.
    Este inuman ce se intampla cu copii nostrii, eu sunt hotarat sa iau pozitie, sa merg sa vorbesc cu diriginta, profesorul si pana la directorat. Exagerarea cu foarte multe teme, la matematica le da numai din culegere,exercitii de olimpiada, in conditiile in care in au 5 ore pe saptamana iar in clasa nu fac mai nimic , ii anunta ca face pregatire in 2 zile dupa ore de la 6-7 seara. Putem schimba noi ceva in coditiile in care se gasesc din clasa cativa parinti care merg pe “ideea ca le prinde bine atatea teme ii ajuta pe viitor”, iar acum le rezolva ei exercitiile copiilor, sau cauta pe net rezolvari ca nici ei nu stiu sa le faca.

    1. Da , părinții sunt vinovați ! Ei accepta , din varii motive , sa-și “distruga” copiii . Dar , atâta timp cât părinții nu sunt uniți, va fi aproape imposibil sa schimbați ceva . Eu aș încerca. Atenție, însă : nu sunt doar părinți fără judecată(aceștia comentează acasă, în prezența copilului și asta se va răsfrânge negativ asupra copilului Dumneavoastră ), sunt și profesori ( se pot răzbuna pe copil pentru că i-ați tulburat confortul etc ! Eu m-aș “înarma” cu argumente solide -științifice și aş căuta o variantă extremă – transfer la o școală “normală” ,care să nu distrugă viitorul copilului . Merită să luptați . Succes !

  11. Ar trebui sa delimitam putin posibilitatile prezentate in articol si sa facem o diferentiere intre afterschool-ul uneori indispensabil ambilor parinti cu serviciu, meditatiilor excesive datorate unor dascali incompetenti si pe de alta parte acele amintite cluburi care le mai dezvolta creativitateai, sau exercitiile fizice necesare zilnic, dar care in unele cazuri nu se pot manifesta din cauza unei posibilitati minime de interactiune sociala in fata blocului. Ca sa nu mai pomenim despre descoperirea, dezvoltarea si perfectionarea unor abilitati care de altfel nu ar fi fost posibile fara depunerea acelui efort de aparticipa la activitatile desfasurate in cadrul acelor CLUBURI. In concluzie nu vad deloc inutil sau stresant efortul de a duce copilul la o activitate extrascolara, oricare ar fi ea, in conditiile in care acesta o face cu placere.

  12. Am o experienta trista cu invatamantul din romania. Spun asta dupa ce am avut la scoala cei trei copii, fiecare cu o diferenta de sapte ani intre ei deci am prins si anii 90, 00, 10. Cel mare a terminat sef de promotie la biologie si acum lucreaza intr-un call-center. Cel mijlociu termina liceul si vrea la automatica, a participat deja de cativa ani la olimpiade de retelistica si informatica. Cel mic e in clasa a 5-a. Comparativ cu anii 70, 80 cand am facut scoala, liceu, facultate acum se incep meditatiile de la clasa I. Eu am facut meditatii cu o luna inainte de admiterea la facultate. Ceea ce e azi nu e scoala ci doar o afacere banoasa pentru cei din invatamant iar clientii captivi sant parintii si copii care vor intra garantat in categoria looseri si sclavi in multinationale sau banci. Ca sa inchei mentionez ca nu muncesc in tara dar am “privilegiul” sa vin foarte des acasa si am o imagine foarte clara ca romania nu recupereaza ce investeste in “creiere” si nici nu poate fi vorba de vreun beneficiu. Sistemul e conceput sa genereze doar “hemoragie” de resurse. Nu am intalnit in alta parte mai mari prosti care sa-si bata joc de resursele interne si viitorul copiilor decat in romania. Poate doar in africa dar nu sant sigur…

  13. Trebuie dat un reset la sistemul de invatamant romanesc,care din pacate nu s-a schimbat cu nimic in cei 28 de ani de democratie,copiem ce este mai rau si nociv pentru copii de la alti crezind ca asa este bine.In ziele noarte si mamicile au un loc de munca stresant,nu avem alte alternative cu bieti copii decat un amarat de afrterschool,club , neavand bunicii doritori la crescut nepotii.

  14. Eu sunt învățătoare la clasa pregătitoare. În septembrie am avut neplacuta surpriză să constat că unii părinți si-au transferat din august copiii la alte școli. Clasa la care urma să predau avea 12 elevi. Părinții au considerat că nu există suficientă concurență pentru copiii lor.

  15. Si ce te faci , ca daca inoti impotriva curentului, copilul pierde teren, ramane in urma, asa ca, vrei-nu vrei, esti nevoit sa tii ritmul acesta infernal pe care il impun profesorii ce ridica stacheta prea sus…

  16. Am inteles că este o lege care interzice dat ul temelor mai mult de o oră la clasele primare și de două la gimnaziu. De ce nu se aplică…?

  17. Dar nu mai bine ii tineti voi acasa ,sa vegeteze ca niste legume? Sa nu care cumva sa dea un pic de greu copiii vostri,ca imediat sariti in sus! Au obligatii ca si adultii si daca vor sa ajunga bine pregatiti profesional,social,personal au nevoie de toate astea!

    1. Probabil esti un frustrat sau o frustrata care nu are copii. Altfel nu se explica comentariul tau. Sper sa nu lucrezi in invatamant ca atunci e si mai grav. Copiii din ziua de azi, cu exceptia celor care nu merg la scoala sau a celor care nu iubesc scoala, nu prea au timp sa vegeteze. Adevarul asta este, cum au spus si alti parinti, ca sunt extrem de incarcati si solicitati la scoala, li se cere foarte mult, profesorii se grabesc cu materia (ca asa le dicteaza programa), nu le explica suficient de bine, nu lucreaza in clasa suficient de multe exercitii ca sa inteleaga copiii, in schimb le cer sa faca acasa teme peste teme la un grad de dificultate care nu li s-a explicat in clasa. Rezultatul e ca ori parintii trebuie sa stea tot timpul cu copiii sa ii ajute la teme sau solutia cealalta ar fi meditatiile. Astfel copiii nu mai au timp pentru joaca sau alte activitati. Daca mai faci si naveta cu copilul la scoala, atunci e si mai grav. Cum spuneau si alti parinti, si in zona in care locuiesc este o concurenta nebuna intre scoli si intre cadre pentru locul I. Asta este realitatea urata a invatamantului preuniversitar din Romania.

  18. Fetita mea este în clasa pregătitoare și ma gândesc cu groaza ca ușor, ușor va veni vremea temelor pentru acasă. Am observat ca mai sunt părinți în clasa care vor pe viitor timp liber pentru copii în locul orelor alocate temelor pentru acasă. Oare dacă toți părinții din clasa ar fi împotriva temelor sau măcar ar opta pentru înjumătățirea lor, profesorii ar fi de acord? Dacă nu, ce se întâmplă dacă majoritatea copiilor din clasa vin cu temele făcute pe jumătate tot timpul?… Ar trebui pus în practica sa vedem ce se întâmplă!

    1. Super părinți! De-ar gândi majoritatea în interesul copiilor … Încercați ! Dar lucrați cu copilul acasă. Temele pe jumatate , dar înțelese. Succes !

  19. Asa este. Teme la toate materiile. Fetita mea, in clasa a IV-a are teme la cultura civica, istorie, geografie, stiinte si engleza, pe langa romana si matematica. Plus proiecte la fiecare dintre aceste materii. Face si balet vocational. E terminata fizic si psihic si va ajunge sa urasca scoala, daca nu o uraste deja. Cand oare scapam de atatea teme si predam lectii din care copiii chiar sa invete ceva?

  20. Ce este dureros ,este ca de multe ori toate eforturile nu au nici o finalitate .Avem exemple in societatea de astazi ca nu cei care se straduiesc ajung cineva , copii care chiar fac eforturi nu gasesc de multe ori un loc de munca pe masura capacitatii lor ,ajung acolo cei cu relatii sau ma rog pe criterii politice . Din pacate traim o realitate urata si dura ,ideal ar fi ca educatia sa fie axata pe inclinatiile copilului pe ceea ce-i place lui sa faca ,unora le place sa danseze ,altora sa mestereasca , altora sa citeasca etc …

  21. Nu au nevoie de atatea lectii pt.acasa . Eu am fetita in clasa a VII. Si e distrusa .in fiecare zi face teme 5 , 6 ore . DAR NU E NORMAL ASA CEVAA. Cum sa facem sa luam pozitie ?? Asa nu mai poate continuua . Trebuie sa recurgem la plangeri . La Inspectorat la Brasov Noi locuim la Fagaras. Aici e un orasel nu foarte mare , dar e o competitie intre scoli ….. de parca am dorii sa iasa toti copii Doctoranzi.

  22. Copiii din ziua de astazi, NU mai au copilarie…profesorii si invatatorii le dau lectii de nici la afterschool NU apuca sa le termine si lucram si acasa cu ei…de zici ca toti elevii vor sa ajunga olimpici!

  23. Da, doamna Moraru, aveți dreptate. Dar sistemul de învățământ nu lasă această libertate copiilor. Am strigat mereu ” lăsați copiilor libertatea de a alerga, libertate pentru joc”. Nu au cum. După 5-6 ore de concentrate la.scoala, acasă nu apuca bieții copii nici să se mai odihnească, darămite să mai aibă libertate de joc, explorare, libertate. Teme multe, foarte multe, încât pentru rezolvarea lor e necesar să se depășească ora de odihna seara. De acolo vine anxietatea, din împovărarea lor cu multe teme pentru acasă …și sunt abia în clasele 1-4……

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

România se numără printre liderii europeni în privința învățării limbilor străine în gimnaziu și liceu, dar profesorii români care predau aceste limbi sunt în topul celor care călătoresc cel mai puțin în străinătate – raport

România se numără printre țările europene cu cea mai mare pondere a elevilor de gimnaziu și liceu care învață cel puțin două limbi străine. Totodată, sistemul românesc a crescut semnificativ…
Vezi articolul