Aproape 40% din directorii de școli din Statele Unite intenționează să renunțe la funcție în următorii 3 ani, potrivit unui sondaj național. Printre principalele cauze – stresul, timpul prea mare alocat treburilor administrative / 42% au spus că au avut parte de atacuri în mediul online din partea elevilor și părinților

875 de vizualizări
Foto: © Dragonimages | Dreamstime.com
Aproape 40% din directorii de școli gimnaziale și licee din Statele Unite ale Americii vor să renunțe la această funcție în următorii trei ani, iar 14% ar vrea să demisioneze chiar în următorul an, după cum arată în rezultatele unui sondaj american desfășurat lunile trecute de cea mai mare organizație a liderilor de școală de peste ocean. Câteva din concluziile sondajului au fost trecute în revistă și de publicația Education Week.

Printre cauze se numără condițiile de lucru stresante, alături de lipsa de personal și amenințările la adresa siguranței și bunăstării elevilor și a profesorilor. În următorii 4-5 ani, 25% dintre respondenți vor să părăsească funcția, iar pentru următorii 6-9 ani sunt 24% care ar dori să renunțe.

Puțin mai mult de jumătate dintre elevi și 70% dintre directorii de școli au declarat că au avut parte de agresiuni verbale sau atacuri în ultimul an școlar. Iar 47% dintre liderii școlari au spus că au fost atacați verbal în persoană, în timp ce 42% au spus că au fost atacați online.

  • Sondajul a fost realizat în perioada 5-23 iunie 2022 de către Asociația Națională a Directorilor de Școli Secundare din SUA (NASSP), cea mai reprezentativă organizație din State pentru această categorie de personal școlar. Conform metodologiei, au participat 1.000 de directori și directori adjuncți și peste 1.000 de elevi de liceu, iar scopul lui a fost să ofere o înțelegere în ceea ce privește comportamentele, experiențele și dorințele lor din anul școlar trecut și după revenirea din criza cauzată de Covid-19.

73% dintre directorii de școli au declarat că deficitul de personal a fost o problemă în școlile lor în ultimul an școlar, iar 27% au petrecut între trei și cinci ore pe săptămână în sarcini care nu au legătură cu munca lor, cum ar fi chiar și conducerea autobuzului școlar. “Nu ne întrebăm dacă, ci când vor pleca acești oameni”, afirmă Ronn Nozoe, reprezentant al NASSP, potrivit EdWeek.

Întrebați cum își petrec mai mult de 6 ore pe săptămână, adunate, în afara sarcinilor de bază, 70% au răspuns că au de rezolvat documente administrative, 60% petrec timp cu elevii, iar 52% au întruniri administrative. Întrebați cum ar vrea, în schimb, să petreacă aceste ore, 72% l-ar dedica elevilor, 69% l-ar dedica pentru sprijinul pentru profesorii din școala lor, iar 60% s-ar concentra pe nevoile și dotările de la clase.

O altă cauză: nesatisfacerea nevoilor pe care le au elevii

Alt punct care a atras atenția a fost franchețea liderilor școlari cu privire la neputința lor de a răspunde nevoilor pe care le au elevii. Doar 26% dintre directorii de școli au răspuns “total de acord” la întrebarea dacă răspund nevoilor elevilor care nu sunt vorbitori nativi de limba engleză. Pentru alte categorii de elevi, cifrele au fost puțin mai mari – 28% pentru elevii LGBTQ, 37% pentru elevii din familii cu venituri mici și aproape 40% pentru elevii de culoare. Dar, în general, cifrele au rămas scăzute.

Aceste răspunsuri au fost “dureroase”, dar nu surprinzătoare, a mai spus Nozoe. Decalajele dintre nevoile studenților insuficient deserviți din punct de vedere istoric și resursele necesare pentru a-i ajuta erau prezente și înainte de pandemie, a afirmat reprezentantul, care a adăugat că “Oameni din nicio profesie nu ar spune că nu cred că răspund nevoilor copiilor, știind că se va genera o imagine proastă. Dar liderii școlari o spun pentru că sunt îngrijorați de copiii pe care îi servesc”.

În România este în desfășurare a treia etapă a concursului pentru directori de școli, pentru peste 1.700 de posturi

O criză a funcției de director poate fi conturată și în România. Până acum s-au derulat două sesiuni ale concursului de directori, iar o a treia etapă este în desfășurare, nici după un an sistemul nereușind să acopere toate funcțiile de conducere din școli cu candidați participanți la concurs.

Salarizarea slabă și multiplele responsabilități au fost conturate drept cauze, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu a declarat la dezbaterea „Director de viitor”, organizată de Edupedu.ro și Asociația pentru Valori în Educație în aprilie 2022, că 20% dintre posturi au rămas neocupate după două etape de concurs național. Cele rămase neocupate sunt 1.723 de posturi.

Cât despre salarizare, ministrul Educației a indicat că un director ar trebui să aibă cel mai mare salariu din unitatea de învățământ, după modelul rectorilor în universități: “Cred că este corect ca într-o școală directorul să fie cel care are cel mai mare salariu”, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la dezbatere. Întrebat dacă și salarizarea este una dintre problemele care ar putea face neatractive posturile acestea, Cîmpeanu a răspuns: „cu siguranță da, salarizarea este un puternic factor de motivație”. – mai multe detalii aici

În proiectul de lege a învățământului preuniversitar care se află în dezbatere publică până pe 24 august 2022 alături de cel al învățământului superior, este prevăzută o funcție de director administrativ care ar urma să asigure legătura școlii cu primăria, potrivit tot oficialului citat anterior. Pentru aceste funcții de conducere nu există mențiuni legate de salariul pe care ar urma să îl presupună după intrarea în vigoare a legii, cu toate că de cele mai multe ori un director de școală are un venit lunar mai mic decât al colegilor profesori care au mai multe ore de predare la clasă și sporuri sau indemnizații pe care un director la pierde în timpul mandatului. În schimb, în textul normativ este prevăzută doar creșterea salariilor pentru profesorii debutanți, numiți în proiect „stagiari”, pentru care este menționat „salariul mediu brut pe economie”.

O așteptată reformă a funcției de director nu are loc, potrivit textului propus în dezbatere, neexistând atribuții care să îi dea managerului școlar o autonomie mai mare sau prin care să poată angaja profesori, ori să-i destituie pe cei care nu performează.

Foto: © Dragonimages | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


1 comentariu
  1. in america poate, aici cand apuca scaunul nu-i mai scoli de pe el nici cu pompierii.
    americanii’s prosti, pai aici directorul e sef pe plantatie nu robu hartogariei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Grevă națională a profesorilor din Franța, joi, 13 ianuarie, din cauza măsurilor din școli pentru protecție în pandemia de Covid-19. Sindicatele: “Un haos de nedescris” / Regulile sanitare, schimbate succesiv într-un timp scurt

Cel mai influent sindicat al profesorilor din Franța, SNUipp-FSU, a anunțat recent grevă în toate școlile din Franța, joi, 13 ianuarie, ca răspuns la noul set de măsuri împotriva răspândirii…
Vezi articolul

VIDEO Confruntare Jurma – Cîmpeanu, pe pragul de vaccinare pentru angajații din școli. „Nu poți să spui că și dacă ar fi 100% profesorii vaccinați, copiii, dacă merg la școală, nu o să se poată infecta”, susține cercetătorul / „Vrem să încurajăm vaccinarea”, spune ministrul

Pragul de vaccinare de 60% în rândul angajaților din școli pentru redeschiderea fizică a acestora nu este un criteriu epidemiologic sau unul sanitar, a spus cercetătorul Octavian Jurma, un critic…
Vezi articolul

Mesajul unei învăţătoare pentru ministru: “După ani dedicați profesiei ne trezim că suntem puși la colț și altoiți de elevi și părinți nemulțumiți pentru note sau alte pretenții”

O învăţătoare îi adresează o scrisoare ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Este vorba despre Mara Luana Rauca, cadru didactic “cu 19 ani vechime în învăţământ”. Aceasta îi solicită oficialului să ia…
Vezi articolul

Ziua Educației. Trebuie să te bucuri cu ei, să fii exigent, să te joci, să fii medic, să fii tată, mamă, prieten, într-un cuvânt să fii învățătorul lor – Nicușor Beraru: Viața copiilor se schimbă radical când primesc atenție și sprijin

De 30 de ani, școala românească încearcă să evolueze. Și tot de trei decenii, aceste eforturi de modernizare au în vedere școlile de la oraș, elevii de la oraș, profesorii…
Vezi articolul