Biblioteca Școlară Virtuală, proiect de 40 de milioane de euro, va avea lecții și resurse doar pentru gimnaziu, majoritatea fiind “reciclate“ din AeL sau proiecte mai vechi ale Ministerului Educației. Cosmin Mălureanu, fondatorul uneia dintre companiile câștigătoare ale licitației: Biblioteca virtuală trebuie să fie gata peste 1 an și jumătate

4.305 vizualizări
Cosmin Mălureanu / Foto: Facebook.com – Cosmin Mălureanu
Companiile care au câștigat licitația pentru crearea Bibliotecii școlare virtuale au printre sarcini “redezvoltarea unei mari părți din resursele făcute în proiecte educaționale vechi” precum proiectul AeL. Într-un scurt interviu acordat Edupedu.ro, fondatorul uneia dintre firmele aflate în asocierea căreia i-a fost atribuit contractul în valoare totală de 40 de milioane de euro a declarat că “Ministerul Educației a decis că trebuie să refacem o parte din aceste resurse așadar, cu tehnologii care să funcționeze pe orice platformă hardware și software, astfel încât ele să rămână în timp și sa fie independente de producătorul tehnologiei”. “S-a ales folosirea tehnologiei HTML5, care este o tehnologie web deschisă”, a precizat Cosmin Mălureanu, CEO și fondator al companiei Ascendia.

“Lista resurselor vizate pentru redezvoltare este oferită ca anexă la caietul de sarcini, iar cele noi urmează a fi stabilite prin procesul de lucru cu Ministerul Educației”, a declarat Mălureanu, pentru Edupedu.ro. De remarcat că Ministerul trebuie de-acum înainte să stabilească ce resurse noi vrea de la firmele câștigătoare, deși licitația a fost lansată acum mai bine de 1 an, la finalul primului an pandemic ce a afectat masiv educația și la aproape 10 ani de la introducerea în Legea educației a obligativității pentru Minister de ridicare a unei astfel de biblioteci.

Toți profesorii și toți copiii de gimnaziu vor avea conturi la viitoarea Bibliotecă Școlară Virtuală, “însă accesul la sistem va fi probabil și unul deschis, pentru oricine interesat, fără a beneficia însă această categorie de utilizatori de instrumentele specifice de trasabilitate”, a declarat Cosmin Mălureanu. Acesta a adăugat că “prin proiect se dorește o platformă care să ofere accesul și monitorizarea accesului la resursele educaționale deschise și acest lucru se va putea face doar pentru utilizatorii înregistrați”.

  • Licitația pentru Biblioteca Școlară Virtuală a fost câștigată pe 8 decembrie 2021 de Asocierea dintre S & T România (Leader), Trencadis Corp SRL, Ascendia, Cyberllence Inovatie, Software Imagination & Vision, S&T CZ s.r.o. și Tema Energy S.R.L. Compania precizează că valoarea contractului pentru Ascendia S.A. depășește 3.5 milioane de euro.

Rep: “Cu ce ofertă ați câștigat licitația pentru Biblioteca Școlară Virtuală, ce anume veți face ca asociere?
Cosmin Mălureanu:
Obiectul principal al proiectului este crearea unei platforme e-learning care să le ofere copiilor și profesorilor o bibliotecă de resurse educaționale deschise și instrumentele software necesare dezvoltării ei. Pe lângă obiectivul acesta de a crea platforma, proiectul prevede și dotarea a 5.400 de școli gimnaziale cu kituri multimedia, precum și instruirea profesorilor.

Rep: Ce anume va face compania dumneavoastră în proiectul acesta?
Cosmin Mălureanu:
Avem două dimensiuni în care suntem implicați: dezvoltarea de resurse educaționale în format e-learning și oferirea de licențe Livresq pentru dezvoltarea proiectului. Livresq este o unealtă software creată de Ascendia care permite crearea și editarea de resurse educaționale interactive în format digital. Ceea ce vom dezvolta cu Livresq nu sunt PDF-uri sau alte materiale statice, ci resurse educaționale responsive (lecții interactive), care se adaptează la orice dispozitiv, fie că vorbim de telefon, tabletă sau PC și sunt bogate în elemente multimedia. Resursele educaționale deschise vor conține elemente tradiționale pentru ceea ce înseamnă digital – texte, poze, audio, animații, video, dar și simulări, aplicații, teste și jocuri educaționale. În plus, resursele educaționale făcute de Livresq vin cu asistenți educaționali, deci personaje care îi ghidează pe copii pentru a parcurge cu succes materialele prezentate.

Noile manuale digitale oferite de Ascendia către Ministerul Educației, dezvoltate în alt context comercial, sunt făcute de echipa companiei tot cu Livresq, obiectivul nostru fiind să oferim interoperabilitate pentru toți creatorii de resurse educaționale în format digital. Folosind Livresq toți cei din mediul educațional, fie că vorbim de edituri, companii sau profesori care doresc să creeze manuale interactive, lecții digitale sau cursuri beneficiază de faptul că materialele lor sunt editabile post producție, oferind maximul de flexibilitate celor interesați de folosirea și adaptarea lor pentru fiecare clasă și specific de predare. Pe scurt, le-ai făcut, ai lansat prima versiune, ai strâns feedback, ai modificat, ai lansat o variantă nouă îmbunătățită. Acest lucru permite adaptarea în timp a conținutului, nu mai ești blocat cu variante de acum 10 ani.

Rep: Licitația a fost finalizată la limita timpului de expirare anunțului de pe SICAP, cu 5 zile înainte mai exact. De ce?
Cosmin Mălureanu:
Licitația a durat mult pentru că atât durează procedurile din punct de vedere birocratic; sunt contestații multe care se soluționează dificil și în timp, iar procesul de achiziție prin SICAP poate să dureze, după cum vedeți, peste 1 an. Procedurile sunt astfel făcute încât aproape în orice etapă din licitație poate fi contestat ceva. Și de obicei este contestat și durează soluționarea. Este ca la autostrăzi.

Legislația achizițiilor publice a fost însă modificată acum circa jumătate de an și autoritatea contractantă are dreptul și chiar obligația să semneze contractul cu câștigătorul dacă procedura a fost contestată și contestația a fost respinsă cel puțin o dată pe parcursul procedurii. Un jurist ar putea spune exact detaliile.

Rep: A mai rămas un an până când expiră acest proiect care are ca termen de implementare septembrie 2022. Aveți timp în aceste 10 luni să puneți la punct platforma, astfel încât aceasta să fie utilizabilă?
Cosmin Mălureanu: Conform SICAP, durata de implementare a proiectului este de 18 luni de la semnare. Proiectul ar avea deci un buget de 1 an și 6 luni de la semnare pentru implementare. În ce privește dezvoltarea de software, noi considerăm că avem timpul necesar pentru a face tot ceea ce este în caietul de sarcini.

Rep: Ce fac partenerii din proiect pentru această platformă, care sunt componentele celorlalte companii?
Cosmin Mălureanu: Proiectul este amplu. Componentele funcționale software sunt soluția pentru construcția de conținut educațional, soluția de tip magazin de resurse educaționale, interfața pentru învățare adaptivă, interfața pentru evaluarea gradului de alfabetizare funcțională, soluția pentru managementul utilizatorilor. Pe lângă acestea vorbim de resurse educaționale digitale, care sunt esența sistemului. Și toate sunt susținute de o infrastructură software și hardware aflată la Ministerul Educației. În plus, proiectul vizează livrarea unor elemente hardware pentru școli (5.400 de kituri multimedia), precum și training pentru profesori, ca să enumăr doar o parte din aspectele importante. Prin urmare sunt multe dimensiuni ale proiectului și fiecare partener livrează una sau mai multe componente ale sale.

Rep: Ce fel de resurse educaționale veți face pentru biblioteca școlară virtuală? (documente, video, multimedia?) Câte resurse vor fi făcute, există un număr stabilit prin contract?
Cosmin Mălureanu: Prin proiect se vor dezvolta câteva mii de RLO-uri – denumite resurse educaționale reutilizabile sau resurse educaționale deschise. O astfel de resursă dezvoltată prin proiect este eminamente o resursă interactivă, care agregă atât informație de tip text, cât și multimedia. Obiectivul proiectului este dezvoltarea unor resurse noi, dar și redezvoltarea unei mari părți din resursele făcute în proiecte educaționale vechi. Motivul pentru care se dorește redezvoltarea resurselor vechi, pe lângă considerentele de ordin pedagogic, deloc de neglijat, este în primul rând faptul ca tehnologia utilizată pentru dezvoltarea acelora (Flash) a fost pensionată oficial de către producătorul ei și efectiv orice a fost dezvoltat cu acea tehnologie, oriunde în lume, nu mai funcționează. Ministerul Educației a decis că trebuie să refacem o parte din aceste resurse așadar, cu tehnologii care să funcționeze pe orice platformă hardware și software, astfel încât ele să rămână în timp și sa fie independente de producătorul tehnologiei. S-a ales folosirea tehnologiei HTML5, care este o tehnologie web deschisă. Lista resurselor vizate pentru redezvoltare este oferită ca anexă la caietul de sarcini, iar cele noi urmează a fi stabilite prin procesul de lucru cu Ministerul Educației.

Rep: Lecțiile realizate deja pe Livresq vor intra în Biblioteca școlară virtuală?
Cosmin Mălureanu: Nu introducem în proiectul Edulib lecțiile deja dezvoltate cu Livresq pentru că acestea sunt făcute de profesori și, din punct de vedere al drepturilor de autor, sunt ale profesorilor creatori de software educațional, deci nu vom vinde ceva ce nu este al nostru. Lecțiile Livresq vor continua să fie disponibile gratuit în biblioteca publică library.livresq.com.

Rep: Cum va arăta, în final, biblioteca?
Cosmin Mălureanu: Va fi un proiect spectaculos din punct de vedere al rezultatelor, pentru că va genera un sistem modern și care pune bazele unei folosiri eficiente a resurselor educaționale digitale în procesul de predare-învățare. Eu sunt foarte optimist în legătură cu rezultatul dezvoltării și al impactului pozitiv pe care acest proiect îl va avea în România.

Rep: Vor fi lecții sau capitole de lecții pe care profesorii le vor putea folosi la cursuri?
Cosmin Mălureanu: Conceptul de RLO – resurse educaționale reutilizabile sau resurse educaționale deschise este gândit tocmai pentru a oferi flexibilitate maximă în utilizare. Un RLO poate fi privit ca fiind o bucată de lecție, coerentă atât individual, cât și agregată împreună cu altele similare. Un exemplu este o animație însoțită de explicații care prezintă un fenomen sau o simulare în care elevul este pus să facă un anumit lucru, un experiment sau chiar un test. Fiecare din acestea poate fi luată separat și utilizată în alt context, chiar și cros curricular. Pot lua animația să o pun în lecția mea, chiar dacă animația este concepută la o altă disciplină decât ceea ce predau eu. Și așa cu orice element de tip RLO. Deci bucățile pe care le livrăm noi pot fi luate și mixate apoi, ca într-un puzzle, în lecții de la aceeași disciplină sau de la discipline diferite. De aceea sunt resurse deschise reutilizabile, pentru că sunt proiectate în așa fel încât să poată fi folosite și în alte construcții, nu doar în construcția standard.

Rep: Cum vor fi elaborate aceste resurse, de către cine, cum vor fi găsiți în proiect profesorii care să le realizeze?
Cosmin Mălureanu: Sunt 5 tipuri de experți-cheie cu care lucrăm noi, cei de la Ascendia:

  • Profesori
  • Instructional designer-i care sunt proiectanți de conținuturi educaționale digitale
  • Graficieni
  • Programatori
  • Testeri

Acestea sunt rolurile-cheie, dar pentru ca echipa să fie eficientă sunt și alte roluri necesare funcționării echipei de producție prin metodologii de lucru specifice industriei software. Noi avem o echipă numeroasă, dar chiar și așa o vom crește destul de mult în următoarea perioadă. Ținta pentru conținutul e-learning este gimnaziul, iar din punct de vedere al numărului de oameni, noi vom face câte o echipă pentru fiecare materie la care o să lucrăm.

Rep: Va fi acces deschis tuturor sau va fi nevoie ca școlile să își facă conturi pentru accesarea conținutului?
Cosmin Mălureanu: Pe platformă va fi acces pe bază de utilizator și parolă, deci va fi necesară o înregistrare. Toți profesorii și toți copiii de gimnaziu vor avea conturi, însă accesul la sistem va fi probabil și unul deschis, pentru oricine interesat, fără a beneficia însă această categorie de utilizatori de instrumentele specifice de trasabilitate. Această dezvoltare va fi făcută de către unul dintre partenerii noștri (probabil se va face o interconectare cu SIIIR), însă nu sunt cel mai potrivit pentru a răspunde la întrebări ce țin de alte elemente ale sistemului decât cele dezvoltate de Ascendia.

Pot spune însă că prin proiect se dorește o platformă care să ofere accesul și monitorizarea accesului la resursele educaționale deschise și acest lucru se va putea face doar pentru utilizatorii înregistrați.

Rep: Care sunt următorii pași, după semnarea contractului, pentru Ascendia?
Cosmin Mălureanu: Noi am alocat timp pentru studiu și pentru a pune bazele dezvoltării proiectului, până la semnarea efectivă a contractului cu Ministerul Educației. Până acum am organizat șantierul. Mai departe, pentru posturile disponibile, vom finaliza angajarea oamenilor necesari pentru fiecare echipă. În acest sens căutăm în special programatori web, care să știe Javascript, pe toate nivelurile de senioritate. Din punct de vedere al proiectului, în prima etapă, trebuie să facem analiza materialele OER vechi oferite de Minister. Pentru noi e clar ce trebuie să facem, avem experiență și nu avem necunoscute pentru că Ascendia dezvoltă software educațional de 14 ani, de la înființare. Urmăm deci graficul de lucru stabilit.

Rep: Cum s-a creat această asociere de companii, îi cunoșteați pe ceilalți reprezentanți ai firmelor cu care ați câștigat acest contract? Care este povestea acestei asocieri?
Cosmin Mălureanu: E o poveste complexă și complicată în același timp. Rolul de a constitui asocierea i-a revenit liderului asocierii. După cum ați văzut, reprezentanții asocierii sunt S&T România și Trencadis, iar restul sunt contractori oficiali declarați, cum suntem și noi. Reprezentanții asocierii au făcut setup-ul de proiect și au identificat partenerii corespunzători pentru derularea proiectului.

Noi, cei de la Ascendia, nu îi cunoșteam pe toți membrii consorțiului înainte de a forma consorțiul și probabil nici nu îi vom cunoaște pe toți până la final, pentru că nu vom interacționa cu toți.

Ascendia continuă să facă webinarii gratuite pentru învățarea Livresq în fiecare marți, pe pagina de Facebook a Livresq. Iar biblioteca actuală de pe Livresq are peste 4.000 de lecții publice făcute de profesori și este disponibilă gratuit oricărui cadru didactic, părinte, copil interesat. În plus, oferim și licențe gratuite pentru creatorul de software educațional Livresq”.

Epopeea licitației celei mai mari resurse educaționale – Biblioteca școlară virtuală

Licitația a fost lansată de ANAP pe 12 septembrie, când ministru al Educației era Monica Anisie. Biblioteca școlară virtuală este un proiect lansat de minister din 2018, dar era prevăzută de Legea Educației dată de Daniel Funeriu în 2011.

Finanțarea este făcută în cadrul unui proiect cu fonduri europene în valoare de 40 de milioane de euro semnat de un fost ministru interimar al Educației, Daniel Breaz.

În luna martie 2021, Maria Manea, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat pentru Edupedu.ro că proiectul Biblioteca Școlară Virtuală se află „în etapa de evaluare a eligibilității ofertanților. Apreciem, raportat la calendarul de evaluare a ofertelor, că putem declara un câștigător în luna mai a acestui an”, ceea ce nu s-a întâmplat. În luna august a acestui an, Tudor Oprea, fost subsecretar de stat în Ministerul Educației declara pentru Edupedu.ro că stadiul de licitație se va încheia „peste o lună, maximum două”, adică cel la târziu la sfârșitul lunii octombrie 2021.

Ulterior, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a vorbit despre data de 1 noiembrie, știind că licitația se finalizase pe 29 octombrie, însă anunțul s-a lăsat în continuare așteptat.

Licitația s-a finalizat pe 8 decembrie 2021, iar contractul a fost semnat pe 27 decembrie 2021, la începutul acestei săptămâni.

Caietul de sarcini al licitației:

Biblioteca AeL avea 45.000 de obiecte individuale de învăţare, potrivit companiei care a dezvoltat-o, Siveco. 

AeL făcea parte din programul SEI – Sistemul Educaţional Informatizat. Programul a fost aprobat la începutul anului 2001 de către Grupul de Promovare a tehnologiilor Informaţionale – alcătuit din miniştri şi prezidat de prim ministrul de la acea vreme, Adrian Năstase, cu un buget iniţial estimat la 200 milioane USD. (sursa)

Citește și:
BREAKING EXCLUSIV Licitația pentru Biblioteca Școlară Virtuală s-a finalizat. Câștigătorul este Asocierea dintre S & T România, Trencadis Corp SRL și Ascendia / Printre acționari ai firmelor câștigătoare, foști consultanți ai Vioricăi Dăncilă și Klaus Iohannis
EXCLUSIV Biblioteca Școlară Virtuală are oficial un manager, deși licitația pentru proiect nu s-a încheiat nici la doi ani de la semnare. Marian Murguleț, fost secretar de stat al Guvernului Dăncilă și pentru 24 de ore în Guvernul Cîțu, fost șef la SIVECO va implementa proiectul de 40 de milioane de euro al Ministerului Educației
VIDEO Malta a făcut în mai puțin de un an o platformă online cu lecții “la cerere” pentru toate materiile și toți anii de studiu – Proiectul Teleskola / România așteaptă de zece ani o bibliotecă virtuală similară
Bibliotecă digitală cu 2.500 de lecții, lansată la Chișinău la o lună de la închiderea școlilor / În România, 11 miniștri au ignorat Legea care prevede de 9 ani că Ministerul are obligația să facă o Bibliotecă școlară virtuală

5 comentarii
  1. În Ghidul pentru aplicarea PED în timpul pandemiei și utilizarea RED (2020), se subliniază faptul că trebuie să oferim elevilor o „experiență captivantă și interactivă”. (UNESCO, 2019)
    Platforma Livresq (www.livresq.com) creată de Ascendia este cea care oferă această experiență, facilitează crearea de lecții interactive ce conțin texte, galerii de poze, animații, audio, video, quiz-uri și alte elemente, fără a fi necesare cunoștințe de programare.
    Platforma Livresq ne ajută să transformăm o lecție pe care o predam în sala de clasă, într-un software educațional.
    Felicitări pentru crearea Bibliotecii școlare Virtuale! Utilă profesorilor și elevilor!

  2. Siveco a fost o companie mare, un urias care a supt bani seriosi de la bugetele educatiei, cand acestea erau mai mari decat acum! In plus, pregatea gratuit, prin CCD-uri, profesorii pentru a lucra eficient pe platforma AEL!
    De doi ani, nu exista pregatire la nivel national orientata strict spre invatarea online, de parca scoala la distanta ar fi un moft si nu o necesitate! Profesorii nu au fost instruiti, de dotari ce sa mai vorbim, fiecare a rupt din salariul inghetat din 2020, sa isi cumpere PC, laptop, camera web, tableta sau smartphone, antivirus sau alte softuri! Pe stat la durut fix in spate, ca asa este de fapt in Romania Educata pe hartie, trebuie lozinci, de fapte, care costa, ne ferim cu inversunare!

  3. Ce tristete!Nu o sa mai stea elevii la rând sa imprumute carti de la bibliotecile scolilor si liceelor.Sigur o sa se blocheze serverul aplicatiei ,cand o sa ,,vina cititorii”,exact ca la farmacii cand dau retete compensate.

  4. ael e vechi si depasit, un soft de toata jena , trebuie facut ceva ca mozabook, dar firmele astea vor doar sa toace banii aiurea, pe chestii pe care nu le vrea nimeni

  5. Cu o sumă de 100 de ori mai mică, o făceam eu de învăța tot mapamondul + extratereștrii. Oricum o să o fac, gratis, pentru că cei care o fac pentru bani, nu vor face în vecii vecilor un lucru bine făcut! [comentariu editat pentru a elimina majusculele]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like
Desființarea titularizării

VIDEO Povestea pactului pentru educație propus de Tudor Chirilă și răspunsurile politicienilor din guvernările Dăncilă și Orban: Reforma în educație nu interesează pe nimeni. Ce-i interesează este să aibă alegeri anticipate, conservarea puterii. Noi mai stăm o tură

“Cu pactul meu pe educație în cap, am deschis această discuție și cu Raluca Turcan și am întrebat-o: dar de ce nu luăm ceva ce este bun și nu conservăm…
Vezi articolul

Istoria comunismului ca instrument politic. Institutul care studiază crimele comuniștilor sprijină propunerea din menționare a acestei materii în proiectul noii legi. Forul atribuie ideea liderului liberal Alexandru Muraru, angajat în campania pentru legile educației, fratele unui fost președinte al IICCMER / Propunerea fusese făcută și de o organizație independentă

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) anunță, într-un comunicat preluat de Agerpres, că susține introducerea în programa de studii liceale a disciplinei Istoria Comunismului, materie…
Vezi articolul

Sorin Cîmpeanu: Organizarea examenelor naționale și aprobarea curriculumului pentru clasa a IX-a, după ce vom avea planurile-cadru analizate, sunt problemele urgente. Elevii de clasa a IX-a e foarte puțin probabil să aibă manuale în toamnă

Pregătirea și organizarea examenelor naționale, precum și aprobarea curriculumului de clasa a IX-a, după ce vom avea planurile-cadru analizate și aprobate, sunt problemele urgente ale Educației, a declarat noul ministru,…
Vezi articolul