Ce semnificație are aderarea Finlandei la NATO. Profesorul universitar de Istorie Bogdan Murgescu: Deosebirea față de momentul 1991 și momentul 2022 este că Finlanda nu mai are niciun fel de încredere în buna vecinătate a Rusiei / Ucraina luptă pentru noi toți / Dacă nu ar lupta ei, am putea fi siliți să luptăm noi și trebuie să ne uităm în oglindă dacă am fi la înălțime

1.427 de vizualizări
Photo 247296706 © Evgenia Sudakova | Dreamstime.com
Viitoarea aderarea a Finlandei la NATO, care și-a exprimat această intenție alături de Suedia, ambele țări cunoscute pentru neutralitatea lor, arată în primul rând că țările vecine Rusiei nu mai au întredere în „buna vecinătate” a Federației Ruse și marchează un moment istoric care va schimba structura geopolitică a Europei de Est, a explicat într-un interviu pentru Edupedu.ro istoricul și profesorul universitar Bogdan Murgescu de la Universitatea București.
  • Amintim că, pe 12 mai, președintele finlandez Sauli Niinisto și premierul finlandez Sanna Marin au emis o declarație comună prin care și-au anunțat sprijinul pentru o cerere de aderare la NATO. Secretarul general al Alianței militare, Jens Stoltenberg, a declarat că este de acord cu analiza lui Niinisto și Marin „că aderarea la NATO ar consolida atât securitatea NATO, cât și pe cea a Finlandei”. Mai multe detalii pe G4Media. Rusia a sistat vineri noaptea exportul de energie electrică pentru Finlanda, după ce amenințase că va face asta dacă Finlanda își exprimă oficial intenția de a adera la NATO. Mai multe detalii pe G4Media.
Edupedu: Ce semnificație are aderarea Finlandei și a Suediei la NATO în contextul european de acum?
Bogdan Murgescu / Foto: Universitatea București

Bogdan Murgescu: Are mai multe semnificații. Întâi, venind din partea unor țări cu democrații mature și cu experiențe istorice foarte bogate, marchează gravitatea actului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și temerile pe care le stârnește acest act în întreaga Europă. Genul acesta de agresiune complet nejustificată nu a fost frecventă în Europa și este cu totul și cu totul ieșită din comun. Desigur, din acest punct de vedere, se poate discuta că agresiunea a început din 2014, dar tendința de a o extinde la scara întregului teritoriu al Ucrainei, declarațiile cu totul iresponsabile că este nevoie de o denazificare și demilitarizare a Ucrainei din partea Rusiei au agravat percepția asupra acestui act. În aceste condiții, chiar țările care au tradiții neutrale vechi și-au pus problema că au nevoie de sprijinul și protecția unei alianțe defensive cum este NATO.

Edupedu: Unul dintre pretextele folosite de Putin când a pornit invazia a fost că Ucraina vrea să adere la NATO, iar acum, Rusia practic nu va mai avea zone tampon cu NATO, va avea graniță direct. Cum ar putea reacționa Rusia?

Bogdan Murgescu: Acesta este doar unul dintre aspectele pe care Putin nu le-a luat în considerare în suficientă măsură – aderarea Finlandei la NATO și semnificația aderării unei țări cu un nivel de dezvoltare ridicat, cu o tradiție democratică importantă, cu o poziție geografică interesantă. Să nu uităm că, în ciuda experienței de neutralitate, Finlanda are o situație istorică interesantă în sensul că ea a fost agresată în Al Doilea Război Mondial de către Uniunea Sovietică, a avut de purtat un război complicat și, după aceea, la finalul războiului a reușit să se salveze adoptând statutul de neutralitate și o relație destul de strânsă cu Uniunea Sovietică, care avea tehnica și posibilitatea să o ocupe la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, dar care a preferat, din diverse motive, să lase Finlanda să existe în continuare, dar într-o formulă care să fie compatibilă cu interesele geopolitice ale Uniunii Sovietice. Modelul finlandez de neutralitate a fost unul dintre modelele importante în toată epoca postbelică până la destrămarea URSS și, chiar și după aceea, Finlanda a considerat experiența acelei neutralități ca fiind o experiență pozitivă. Deosebirea față de momentul 1991, când Finlanda a continuat să rămână un stat neutru și după desființarea Uniunii Sovietice, și momentul 2022 este faptul că Finlanda nu mai are niciun fel de încredere în buna vecinătate a Federației Ruse, ci consideră că are nevoie de o afiliere la o alianță care să-i asigure garanții.

Edupedu: Asta spune multe și despre cum este percepută astăzi Rusia în lume, practic ca pe un pericol mai mare decât era URSS-ul la final.

Bogdan Murgescu: Da, este percepută ca un stat agresor și, în mare măsură, la care îți pui problema raționalității opțiunii de politică internațională pentru că aici, dacă stăm să ne gândim bine, Rusia lui Putin a fost avertizată în multiple feluri să nu agreseze Ucraina și totuși a agresat-o într-un mod barbar de a purta războiul și în condițiile în care nu are resurse suficiente nici să câștige războiul, nici să facă față sancțiunilor internaționale. A fost o opțiune care vine exact împotriva intereselor fundamentale obiective ale Rusiei.

Edupedu: Încep să apară elemente care indică o retragere din partea Kremlinului, o pregătire la nivel de propagandă ca să explice poporului rus de ce pierd în Ucraina.

Bogdan Murgescu: Nu-mi dau seama acum dacă războiul se va finaliza cu înfrângerea Rusiei într-o lună sau în trei luni sau în mai mult, dar este un război pe care Federația Rusă nu prea mai poate să-l câștige. Sigur că există posibilități de a-l escalada, dar costurile pentru Rusia și pentru omenire în principal, dar în special pentru Rusia vor fi din ce în ce mai mari.

Edupedu: Cât de real credeți că maie ste în momentul de față pericolul ca Rusia să reacționeze utilizând rachete balistice?

Bogdan Murgescu: Aici avem două aspecte. Unul este aspectul bombelor tactice, unde nu ai nevoie de rachete balistice sofisticate și este o problemă a extinderii la nivel global al războiului prin utilizarea rachetelor balistice, unele cu focoase nucleare, altele fără, ceea ce ar însemna foarte concret al treilea război mondial. Cele două ipoteze sunt distincte, nu înseamnă nu nu pot fi folosite amândouă, dar ele trebuie analizate distinct una de alta. În acest sens, ambele opțiuni sunt încă deschise, dar pentru opțiunea războiului nuclear generalizat, asta înseamnă distrugerea garantată a Rusiei, rămâne de văzut cât de mult din restul lumii va avea de suferit. Efectul unor atacuri tactice asupra unor obiective din Ucraina cu armament nuclear sunt de altă natură, dar vor fi consecințe deosebit de grave și ar reprezenta un pas care va avea urmări asupra decidneților fiindcă așa ceva nu rămâne nepedepsit la scară mondială.

Edupedu: Cum ați explica unui copil evenimentele care au loc în prezent? La ce asistăm istoric?

Bogdan Murgescu: Opțiunile Rusiei sunt greu de explicat rațional, adică există și momente de iraționalitate în istorie care trebuie reținute că au fost, sau calcule complet greșite sau moduri nerealiste de a percepe lumea. Dar, cred că dacă ar fi să-i explic unui copil ceva, ar trebui să-i explic nu neapărat eroare opțiunii rusești, cât mai ales eroismul ucrainean și solidaritatea arătată de o mare parte a lumii civilizate cu Ucraina, inclusiv solidaritatea românilor care au primit refugiați ucraineni.

Edupedu: În mare măsură, rezistența Ucrainei s-a datorat nu doar eroismului poporului, ci și liderilor care nu au abandonat.

Bogdan Murgescu: Da, sigur. Zelenski a reușit să devină simbolul rezistenței națioale ucrainene și a contat foarte mult decizia lui și felul în care a știut să comunice lucrurile și să mențină coeziunea societății ucrainene în lupta aceasta. Pe de altă parte, în mod clar informațiile și opiniile despre forța Rusiei au fost defectuoase. Problemele lumii ruse au fost subestimate.

Edupedu: Cum vedeți România geopolitic în acest tablou, în continuare?

Bogdan Murgescu: Avem și elemente de stabilitate și elemente de fragilitate, dar ceea ce contează este ceea ce face NATO în ansamblu și aici poziția a fost foarte clară, nu se angajează în război direct în Ucraina, dar apără categoric fiecare centimetru de teritoriu NATO și sprijină efortul ucrainean de a rezista Rusiei prin toate mijloacele, și cu sprijin direct, și cu sprijin indirect cu sancțiunile economice și prin izolarea politică a Rusiei.

Edupedu: Practic, Ucraina a luptat pentru noi toți acum.

Bogdan Murgescu: Ea luptă și acum pentru noi toți. Sigur, ea luptă în primul rând pentru ea însăși, dar luptă și pentru noi toți și trebuie să ne fie foarte clar că dacă nu ar lupta ei, am putea fi siliți să luptăm noi și trebuie să ne uităm în oglindă dacă am fi la înălțimea aceste probleme.

Prof. univ. dr. Bogdan Murgescu este prorector al Universității București și cadru didactic la Facultatea de Istorie. În perioada 2013-2019, a coordonat toate școlile doctorale ale Universității din București, în calitate de Director al Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat. Licențiat în istorie-filosofie (1986) și doctor în istorie (1995), a fost bursier Roman Herzog al Fundaţiei „Alexander von Humboldt” la Freie Universität Berlin din Germania (1998-2000) și visiting professor la University of Pittsburgh (2002) și Central European University, Budapesta (2004).

Citește și:
INTERVIU Profesorul de Istorie Bogdan Murgescu, despre atrocitățile comise de ruși în Ucraina: „Avem de a face cu excese și crime ordonate direct, făcând parte dintr-un plan clar de terorizare și de forțare la refugiere a populației ucrainene. În prezent n-aș crede că mai există o armată cu o asemenea reputație în Europa”
Istoricul Bogdan Murgescu: Ceea ce se întâmplă acum e mult mai riscant decât „Criza rachetelor” din Cuba, în 1962, și pentru că nu avem o certitudine asupra raționalității lui Putin
Profesorul de Istorie Bogdan Murgescu: Dacă am fi fost neafiliați NATO, eram vulnerabili la același gen de agresiune / Putin joacă la loterie soarta țării sale, poate chiar și soarta lumii / Ceea ce se va întâmpla va depinde foarte mult de capacitatea Ucrainei de a rezista
EXCLUSIV Profesorul Oliver Jens Schmitt, președintele Secției de Istorie a Academiei Austriece de Științe: Putin vrea să recâștige toate fostele republici sovietice și să recapete controlul inclusiv asupra României. Ca și în 1940, România este amenințată de corupția multor politicieni, de slăbiciunea instituțiilor sale, de o propagandă pro-rusă / Cum pot fi identificați agenții de influență ai Rusiei în România

Foto: © Evgenia Sudakova | Dreamstime.com Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like
Remus Pricopie / Foto: Agerpres

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, crede că politica celor trei scenarii, aplicată școlilor, este “corectă” și pune în context electoral discuția despre redeschiderea unităților de învățământ

Rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), Remus Pricopie, fost ministru al Educației, a luat poziție, joi, în discuțiile privind situația școlilor închise din cauza pandemiei Covid-19. El…
Vezi articolul
Sfaturi pentru predarea online

Elevii care pot face școală online – lista oficială a motivelor și afecțiunilor pentru care pot fi scutiți de prezența fizică a fost completată cu elevii care au în familie persoane cu risc

În ordinul comun al miniștrilor Sănătății și Educației a fost publicată, la articolul 5, lista motivelor și afecțiunilor pentru care elevii pot solicita învățarea online. Pentru preşcolarii/elevii care se află…
Vezi articolul