Cercetătorul Cristian Presură, despre tăierea orelor în gimnaziu: E crucial să păstrăm lecțiile de știință în gimnaziu. Este momentul când știința poate fi predată mai ales cu pasiune

18.352 de vizualizări
Cristian Presura / Foto: Unibuc.ro
Fizicianul Cristian Presură reacționează la proiectul Ministerului Educației de a tăia parte din orele de știință, la gimnaziu. “Pentru că suntem, și vom fi, o societate tehnologică, cred că e crucial să păstrăm lecțiile de știință în gimanziu și chiar să le facem mai bune și mai atractive”, spune Presură, care este cercetător la compania Philips în Olanda.

Cercetătorul Cristian Presură scrie pe pagina sa de Facebook că “‘Ferestra’ de deschidere pentru știință, din ceea ce văd eu în interacțiunile mele cu copiii, este cel mai mult deschisă în anii de gimnaziu. Ăștia sunt anii când mintea ta începe să înțeleagă chestii mai complexe și inima ta mai are bucuria copilăriei (în primară n-aș zice că e știință exactă, ci mai mult joacă, aici domină exuberanța)“.

Pentru că suntem, și vom fi, o societate tehnologică, cred că e crucial să păstrăm lecțiile de știință în gimanziu și chiar să le facem mai bune și mai atractive. Este momentul când știința poate fi încă predată fără o rigurozitate completă (ecuații, să spunem), dar mai ales cu pasiune, pentru că dacă îi simți “gustul” în gimnaziu, rămâi cu ea toată viața, indiferent pe ce cale apuci“, explică Cristian Presură.

Autor al volumului “Fizica Povestită” și cunoscut pentru activitățile de popularizare a științei, Presură atrage atenția că scăderea ponderii științelor în gimanziu, urmată de doar o oră de materii de știință la liceele umaniste, “va conduce la adulți care nu vor ști cât de departe sunt stelele de pe cer. Nu pare vreo problemă, dar să nu uităm avantajul științei: gândirea critică, analitică. Ce se întâmplă? Unde mă aflu? Ce este aparatul ăsta mic din mână? Cum se întâmplă?

Într-o societatea tehnologică, în care tehnologia devine o resursă și războaiele sunt pe această resursă, impactul economic este uriaș: nu o stăpânești, depinzi de alții, pentru că ești într-o economie globală“, atrage acesta atenția.

În ceea ce privește menținerea tuturor orelor de religie, de la clasa pregătitoare și până la clasa a XII-a, Cristian Presură spune că “nu am nimic împotriva predării religiei. Nevoile sufletești ale omului sunt la fel de mari ca cele materiale. Știu că există mulți elevi de liceu care își pun întrebări existențiale și un profesor de religie îi ajută. Dar la liceu există deja multe tipuri de personalități diferite. De exemplu, văd în practică cum programa pare religie ortodoxă. Nu vreau să îmi imaginez un elev de liceu când i se spune despre adevărul genezei biblice și el tocmai a vizionat un clip despre Singularitatea Big Bang pe youtube. Are voie să îl contrazică pe profesor? Pentru acest elev aș vrea să văd incluse, în anii mari în special, aspectele complexe ale religiei (istoria tuturor religiilor, psihologie, relația ei cu știința de-a lungul timpului, etc), nu numai nevoia personală. Altfel, acestor elevi ora de religie li se pare timp pierdut. De exemplu, văd că există o oră de religie alocată chiar pentru clasa a XII-a din secția tehnologică. Aș zice că după clasa a XII-a nu toți merg la facultate, și de aceea aș fi preferat să văd acea oră pentru a pregătire profesională. Sunt aprope sigur că elevii ăștia, în marea lor majoritate, fie fac altceva în ora aceea de religie, fie dorm“.

“Văd în noile planuri-cadru și dorințele părinților și profesorilor (https://bit.ly/2DxdO2q), dar nu găsesc o analiză a situației existente. La ce ore s-au plictisit elevii? În care situații lecțiile au fost inutile? În care și-au dovedit utilitatea? Care sunt dorințele universităților? Dar ale angajatorilor și pieței muncii? Educația nu poate fi niciodată separată de societate, pentru că educația se face cu scopul de a integra viitorii adulți într-un sistem economic al unei societăți din ce în ce mai complexe”, spune cercetătorul.

Informații de background

Edupedu.ro a publicat în exclusivitate proiectele de planuri-cadru de la Ministerul Educației, care prevăd două mari scenarii pentru gimnaziu. În prima variantă de plan-cadru, Ministerul Educației propune eliminarea notelor la materiile Religie, Muzică și Desen și Educație fizică și sport, eliminarea cu totul a materiilor “Educația tehnologică” și “Consiliere și dezvoltare personală” (care intră în dirigenție), dispariția Muzicii sau a Desenului dintre orele obligatorii (copiii vor alege ce materie din cele 2 studiază în fiecare an).

A doua variantă de plan-cadru propusă de Ministerul Educației are în vedere eliminarea materiilor “Limba latină”, “Educație tehnologică”, “Consiliere și dezvoltare personală”, plus reduceri de ore de la Limba modernă numărul 2, Fizică, Chimie, Biologie, Geografie și Istorie. Detalii aici

Citește și:

 

 

 

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

4 comentarii
  1. Varianta a doua este facuta pentru oameni care nu trebuie sa gandeasca. Cum sa tai de la materiile care te invata sa gandesti, iti formeaza placerea de a sti si intelege lumea in care traiesti. Sa vezi pe urma rezultate la testele PISA care anul acesta au fost asa socante pentru toti.

    Mi se pare evident ca varianta prima este mai buna. Notele la dexteritati sau religie nu trebuie sa influenteze viitorul copiilor.

  2. Copii nostri ce vină au?
    Orice scimbare trebuie să inceapă cu clasa pregătitoare.
    Planurile cadru au fost gandite intr-o continuitate a materiei . Si acum ce facem? Tăiem de la mijloc: clasa a -V-a și a IX-a si bulversăam totul. Si ce a graba asta. Sigur e o lege ce stabileste numărul de ore pe saptaână și nici asta gandită bine: de ce 25 de ore din clasa a V- până în clasa a-VIII-a, vârstele și interesele sunt diferite. Puteau fi 25 ore pentru clasa a-V-a, 26 pentru clasa a-VI-a, 27 pentru clasa a-VII-a și 28 pentru clasa a-VIII-a. Legea ar putea fi modificată printr-o ordonanță de urgență. N-ar fi prima oară când se face asta.
    Mă tem ca schimbarea asta, împreuna cu intreruperile și bâlbielile legate de Covid vor arunca educația in urmă cu decenii.
    De ce se face asta? A scazut numarul romanilor căpșunari, sau al culegatorilor de sparanghel etc. ? Ce spune UE de asta? Dar parlamentarii noștrii europeni, dar parlamentarii Romaniei, cercetătorii, oamenii de știință, parinții și chiar elevii.
    Legat de învatarea online am auzit fraza: Vrem înapoi la scoală.
    Aș vrea să le aud si pe acestea: Vrem ca copiii noștrii sa invețe! Vreau să învăț!
    OM

  3. Perfect de acord cu dumneavoastră, domnule Profesor; doar că, prin actualul program cadru, conținuturile disciplinelor/manualelor sunt creația unor specialiști care nu mai lucrează la clase de zeci de ani, sau aplică, sporadic, teste, sondaje, la clase excepționale, din școli dotate la nivel occidental și apoi câștigă licitațiile manualelor cum le câștigă. Profesorii nu sunt pregătiți în facultăți pentru abordări interdisciplinare ale conținuturilor pe care le predau. Catedrele se constituie, în continuare, în interesul angajaților și nu al performanței școlare și acestea sunt doar câteva aspecte care împiedică evoluția reală. Vă doresc să vă implicați cu succes printr-o colaborare cu ministerul, că de pe rețelele de socializare suntem încântați să vă citim, dar nu se mișcă așa lucrurile efectiv!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Contestații BAC

Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a “au fost făcute de nespecialiști în evaluare educațională”. Nu ai nevoie de inspectorate să-ți facă propuneri de îmbunătățire a performanțelor elevilor – analiza cercetătorului Dacian Dolean

“Plătitorul de taxe din România plătește un preț foarte scump pentru lipsa de competență în domeniul științelor educației”, avertizează cercetătorul Dacian Dolean, după ce Ministerul Educației a publicat rezultatele Evaluărilor…
Vezi articolul