GRAFIC Închiderea școlilor – ce a însemnat măsura în România și cum se vede efectul ei în statisticile COVID-19

6.624 de vizualizări
Închiderea școlilor pentru limitarea epidemiei COVID-19 în România a fost o măsură luată relativ repede, față de alte state europene. Pe 9 martie România anunța că de pe 11 martie se suspendă cursurile în toate unitățile de învățământ din sistemul preuniversitar.

Mongolia a fost prima țară care a închis școlile – pe 16.02.2020. I-a urmat China, pe 21 februarie, după închideri secvențiale în Wuhan (încă din ianuarie) și apoi în alte provincii. Iran a fost a treia țară care a închis școlile, pe 26 februarie, și i-au urmat vecinii Armenia și Georgia. În aceeași zi, pe 2 martie, închideau școlile Japonia, Coreea de Sud și Coreea de Nord. Pe 3 martie a închis școlile și Azerbaidjan, iar pe 4 martie – Italia – care avea deja 107 morți și 3.089 de cazuri. Au urmat Irak și Emiratele Arabe pe 7 martie. Pe 8, Arabia Saudită.

Pe 11 martie România închidea școlile și în aceeași zi anunțau o măsură similară și Cehia, Bosnia-Herțegovina, Macedonia, Albania și Republica Moldova, Grecia și Uruguay.

Doar 3 state dintre cele 27 ale Uniunii Europene închiseseră la acea vreme școlile, România a fost a patra țară. Iar în lume, a 17-a țară care a luat decizia de a închide școlile.

În prezent, sunt 188 de țări care au închis școlile, potrivit UNESCO.

În momentul închiderii școlilor, România avea 47 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 și niciun deces provocat de acest virus. Rata de creștere a numărului infecțiilor era de 0,41-0,38 – aceasta rată este calculată ca raport între numărul de cazuri noi și numărul de cazuri totale, potrivit geo-spatial.org.

Imediat rata de creștere a scăzut până la 0,13 puncte, după care au mai fost fluctuații, mai ales în preziua emiterii ordonanțelor miliare (în weekenduri). Măsurile graduale de distanțare socială și de izolare la domiciliu în masă au făcut apoi ca pe 6 aprilie această rată de creștere să atingă nivelul minim de doar 0,04.

FOTO: https://covid19.geo-spatial.org/

În statisticile făcute de geo-spatial.org. pe baza datelor deschise din aplicația de trafic Waze se vede o reducere semnificativă a numărului de șoferi care circulă cu această aplicație pornită, după închiderea școlilor, față de situația precedentă acestui moment, în București.

FOTO: geo-spatial.org


4 comments
  1. Datele pe care calculezi ”rata de crestere” sunt pline de zgomot. Depinde cate teste sunt procesate in ziua aia, etc. In weekend probabil ca se proceseaza mai putine, asa ca vezi o ”scadere”

    https://edition.cnn.com/2020/04/07/health/school-closures-coronavirus-intl/index.html

    Uite ce gaseai daca te documentai. Inchiderea scolilor are un efect neglijabil pt ca transmisia de la copil la adult e neglijabila. E doar un gest prin care politicienii isi arata muschii si se fac ca lucreaza.

    1. Multumesc pentru mesaj, @Cristian. Studiul despre care scrie CNN e destul de controversat, e facut in UK, pe UK, o tara care a luat masura abia la o saptamana si ceva dupa noi, moment la care nu a mai avut niciun efect. Apropo, premierul lor e la ATI cu COVID 19. Studiul e aici: https://www.thelancet.com/action/showPdf?pii=S2352-4642%2820%2930095-X. Probabil ca rapoartele OMS despre aceasta masura de inchidere a scolilor sunt un pic mai relevante. Asta e pe China https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/who-china-joint-mission-on-covid-19-final-report.pdf, iar asta este al CDC https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/downloads/considerations-for-school-closure.pdf. Mai sunt si altele pe diferite state. In privinta României, acestea sunt datele, nu exista altele, cu zgomot sau fara. Asta e capacitatea de testare, de-asta nu avem nici cazuri prea multe, probabil. Dar in aceste date se poate vedea cum inchiderea scolilor are un rol esential in distantarea sociala, în primul rând. Abia astept un raport al OMS pe România 🙂

  2. Mulțumim pentru toate informațiile pertinente și punctuale oferite zi de zi.
    De curiozitate: ați fost vreodată contactați de Ministerul educației în scopul colaborării sau al documentării?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cercetătorii de la ELI-NP, cel mai puternic laser din lume aflat la Măgurele, lucrează la un ”Sistem pilot de radiografie a efectelor COVID asupra plămânului”. Dan Stutman: E de sute de ori mai puţin invaziv faţă de computerul tomograf

Cercetătorii de la ELI-NP, cel mai puternic laser din lume aflat la Măgurele, în judeţul Ilfov, lucrează la un ”Sistem pilot de radiografie a efectelor COVID asupra plămânului”, a declarat…
Vezi articolul

Platforma Zoom, larg folosită pentru predarea online, se confruntă cu probleme: a fost interzisă de școlile din New York, de SpaceX, de unele autorități. Fondatorul promite că va fi “reparată”. Ce soluții există pentru a o folosi în continuare, în siguranță

Una dintre aplicațiile a căror utilizare a explodat în criza coronavirusului, atât pentru școala online, cât și pentru munca la distanță, are probleme. Este vorba despre Zoom, pe care mulți…
Vezi articolul

Noul clasament al universităților Times Higher 2021 pe domenii de studiu: universitățile românești, departe de elita lumii. Babeș-Bolyai are cea mai puternică prezență și e singura din România la Educație și Psihologie. Nicio universitate românească la Drept

Universitățile românești au o performanță modestă în noile clasamente ale instituțiilor de învățământ superior din lume, după domenii de studiu, date miercuri publicității de Times Higher Education, unul dintre principalii…
Vezi articolul

7 din 10 profesori participanți la un sondaj World Vision România cred că examenele de admitere la colegiile naționale vor duce la inechitate / O astfel de măsură este “neconstituțională și discriminatorie”, susține organizația / 11 recomandări pentru modificarea proiectului de lege

Examenele de selecție ale elevilor, pe care colegiile naționale le-ar putea organiza conform actualelor prevederi din proiectul noilor legi ale educației, vor oferi mai puține șanse de admitere elevilor din…
Vezi articolul
Vaccinul pentru Covid-19

Negaționiștii vaccinului: mai degrabă oameni educați, care aleg “dovezile” științifice care le convin, după propriile convingeri sau nevoi / Și știința ar trebui să înțeleagă publicul, nu doar invers – analiză New England Journal of Medicine

Înțelegerea științei ar putea să fie insuficientă pentru ca negaționiștii să accepte vaccinarea împotriva Covid-19 sau alte lucruri pe care știința le consideră evidente, precum utilizarea vaccinurilor în general sau…
Vezi articolul