Cifrele ascunse de Ministerul Educației acum 5 ani, când elevii care au dat testele PISA 2018 erau clasa a IV-a – Cronica dezastrului

8.649 de vizualizări
Foto: Pexels.com
Peste 30% dintre elevii români de clasa a IV-a nu știau, în 2014, să răspundă la cele mai ușoare întrebări din testele aplicate pentru prima dată la nivel național de Ministerul Educației. Era vorba despre întrebări la care răspunsul presupunea doar identificarea de date. La itemii care cereau aplicarea cunoștințelor – aproape 60% dintre elevi erau pierduți (nu răspundeau corect), iar la analiza și interpretarea informației știintifice, procentul copiilor care nu răspundeau corect era de 77. Patru ani mai târziu, acești elevi au dat testele PISA 2018, cu următorul rezultat: 44% dintre ei nu au știut să răspundă nici măcar la întrebările de nivelul 2, cele mai simple.

Procentele de mai sus au fost ascunse, însă, de Ministerul Educației, care a publicat după Evaluarea Națională de la finalul clasei a IV-a din 2014 un raport de peste 200 de pagini și o anexă de 350 de pagini, pline de date statistice, dar fără nicio analiză din care părinții, profesorii, specialiștii din educație și publicul larg să poată înțelege care este gravitatea situației din învățământ.

Analiza datelor de la Evaluarea Națională aplicată în 2014 de Minister la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a a fost realizată atunci, la solicitarea HotNews.ro, de cercetătorul Mircea Miclea, fost ministru al Educației și președinte al comisiei prezidențiale de educație care a introdus în legea educației din 2011 aceste evaluări intermediare.

Care era nivelul elevilor de clasa a IV-a în 2014?
  • la cele mai ușoare întrebări, la care răspunsul presupune doar identificarea de date/ informații: doar 68% dintre elevi răspund corect
  • la itemii unde elevilor li se cere prelucrarea informațiilor: procentul elevilor care răspund corect scade la 52
  • dacă se cere aplicarea cunoștințelor: 42% dintre elevi răspund corect
  • la întrebările care cer analiza și interpretarea informației științifice: 23% dintre elevii de clasa a IV-a răspundeau corect

“Iată cruda realitate: 3 din 4 elevi nu dobândesc abilitățile necesare de analiză și de interpretare a cunoștințelor dobândite. Oare ce țară o să construiască ei?”, întreba la acea vreme cercetătorul Mircea Miclea.

Miclea avertiza public, în 2015: “Școala dezvoltă prea puțin aptitudinile importante: de aplicare, de analiză și de interpretare a cunoștințelor. Rezultatele sunt șocante!”analizând chiar rezultatele obținute de elevii de clasa a IV-a, care în 2018 aveau să ajungă să susțină testele PISA.

Radiografia învățământului românesc din 2014 mai arăta următoarele:

  • “Diferențele dintre învățământul rural și cel urban sunt majore și se accentuează. Diferențele de performanță la evaluările de anul trecut [adică din 2014 – n.red.] dintre elevii din mediul rural și cei din mediul urban variază între 10-20%. Cu cât întrebările de la teste sunt mai grele, cu atât mai mult cresc diferențele în defavoarea celor din mediul rural. Simplul fapt că te naști în mediul rural, în Romania secolului XXI, este un handicap educațional, ceea ce e profund nedrept”.
  • Învățământul românesc conservă inegalitățile. Dacă analizăm datele, vedem că diferențele dintre elevii din mediul rural și cei din mediul urban rămân nemodificate din clasa a II-a până în clasa a VI-a. La fel se întâmplă cu procentul celor care nu fac față cerințelor programei școlare: procentul celor care răspund incorect e același, ba chiar crește ușor, de la a II-a la a VI-a. În loc să ajute la reducerea inegalităților, școala le conservă! Avem o școală care rămâne repetentă la una dintre misiunile ei sociale fundamentale: aceea de a contribui la egalizarea șanselor de reușită în viață”(Sursa și detalii)
Scopul Evaluării de la clasa a IV-a?

Ca Ministerul Educației să verifice impactul curriculumului asupra elevilor, la final de ciclu, impactul modului de predare și să poată face ajustări, dacă obiectivele prevăzute de acest document nu își produc efectele scontate.

Ce a făcut Institutul de Științe ale Educației la vederea acestor rezultate? A transmis Ministerului Educației vreun avertisment? Ce s-a întâmplat cu Centrul Național de Evaluare și Examinare, care concepe toate subiectele de examene – a avertizat în vreun fel Ministerul că rapoartele sale de peste 500 de pagini ascund o realitate groaznică, care dacă nu este modificată îi condamnă pe mai bine de 40% dintre elevi la analfabetism funcțional și lipse de șanse pe piața muncii?

La aceste întrebări ar trebui să răspundă cele două instituții – astăzi supuse unui proces de comasare -, instituții care au continuat an de an să nu transmită niciun avertisment public societății și să producă aceleași rapoarte de sute de pagini, care sunt dovada propriului analfabetism funcțional: date avem, cu sintetizarea și interpretarea stăm prost.

Dar modul în care funcționează aceste instituții s-a văzut din plin în ziua în care OECD a anunțat rezultatele PISA 2018. Ce declara ministrul Educației, Monica Anisie, într-o conferință de presă pregătită special pe subiectul PISA și susținută alături de Simona Velea, cercetătorul din Institutul de Științe ale Educației prezentat ca cel care a coordonat testarea în România?

Monica Anisie si Simona Velea la conferinta de la Ministerul Educatiei / Foto: Edupedu.ro
  • Ministrul Educației a declarat că nu știe ce subiecte au avut copiii la testele PISA: “Nici mie nu mi-au prezentat acești itemi și de aceea mă uitam la colega mea și așteptam un răspuns concret [atunci când presa i-a cerut Simonei Velea un exemplu de subiect la care majoritatea covârșitoare a elevilor nu au știut să răspundă – n.red.]. De aceea am adus-o alături de mine pe colega mea care a fost coordonatorul național, pentru că nici mie, până la ora 10:00 [ora la care OECD a publicat astăzi rezultatele la PISA 2018 – n.red.], nu mi-au prezentat absolut niciun document”.
  • Ministrul a povestit că presa i-a cerut o reacție pe rezultatele obținute de România la testele PISA, cu o zi înainte de lansarea oficială a acestora de către OECD, și “habar nu aveam. Am sunat imediat și le-am spus: s-au dat rezultatele și pe mine nu m-ați anunțat? Am fost asigurată că presa putea să primească mai devreme“.

Deci presa a obținut conform procedurilor transparente publicate de OECD Raportul PISA 2018 cu 24 de ore înainte ca Laboratorul de cercetare în educație al Ministerului (IȘE) să îl aibă. Ministrul a aflat, însă, rezultatele în același timp cu marele public, deși Institutul din subordinea sa putea legal și transparent să ceară datele cu cel puțin o lună înainte. 

Au sabotat cu bună știință deciziile din Minister?

Sau pur și simplu sunt cercetători care nu au vrut să știe?

Și mai sunt ei astăzi în institutul din subordinea Ministerului?  

Ce a făcut școala românească la testele PISA 2018?

A înregistrat cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani, cu scăderi pe line față de ultimele două testări la care România a participat (2012 și 2015) la toate cele trei domenii evaluate: citire, matematică și științe.

Procentul de analfabetism funcțional este de 44, în medie, în creștere față de 2015 când era 39%.

În privința indicatorilor de performanță, proporția celor care au rezolvat cele mai dificile probleme la cel puțin unul dintre cele trei domenii (subiecte) – citire, matematică sau științe – reprezintă 4% din total, în timp ce media țărilor OCDE este de 4 ori mai mare (16%).

Descarcă de aici Raportul cu rezultatele PISA 2018
Vezi aici cum arată raportul făcut în 2014 de Centrul Național de Evaluare și Examinare din Ministerul Educației, raport din care ar trebui să înțelegem care este nivelul elevilor de clasa a IV-a și în urma căruia Institutul de Științe ale Educației ar fi trebuit să propună Ministerului schimbări profunde, pentru ridicarea nivelului elevilor:

Raport 2014 – Rezultatele de la Evaluarea Nationala la clasele a II-a, a IV-a si a VI-a

Anexe la Raportul Evaluarilor intermediare din 2014

Citește și:

 

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI:RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO:RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

2 comentarii
    1. DOOM 2 (2005): itém s. m./s. n., pl. itémi/itémuri/itéme
      DEX (2009): ITEM, itemi, s. m. 1. Element al unui test care corespunde unui obiectiv bine definit. 2. (Lingv.) Unitate lexicală de bază; cuvânt. ♦ Unitate gramaticală de bază, categorie gramaticală. [Pl. și: (n.) itemuri și iteme] – Din engl. item.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

EXCLUSIV Cât de mulți elevi sunt într-o clasă? Statisticile cu care lucrează Ministerul Educației: În medie, la nivel național sunt aproape 22 de elevi per clasă. Cifre foarte mari pentru preșcolar și mari în primar și liceu

O problemă acută a învățământului românesc a fost adusă în prim-plan de criza Covid-19 și de imposibilitatea de a asigura distanțarea între elevi, în multe situații: numărul prea mare de…
Vezi articolul

Mircea Miclea: Comasarea Institutului de Științe ale Educației cu o unitate administrativă din interiorul Ministerului este o gafă monumentală. O desființare similară a făcut Ceaușescu

Comasarea Institutului de Științe ale Educației cu unitatea administrativă din interiorul Ministerului Educației care concepe subiectele pentru examene “este o gafă monumentală”, a declarat Mircea Miclea, pentru Edupedu.ro. Cercetătorul a…
Vezi articolul