Cîmpeanu: Viabilitatea unui post nu va mai fi certificată doar de școală, ci viza finală va fi dată de Direcția Județeană pentru Învățământ Preuniversitar

32.581 de vizualizări
Foto: © Photodeti | Dreamstime.com
„Viabilitatea unui post nu va mai fi certificată doar de școală, ci viza finală va fi dată de Direcția Județeană pentru Învățământ Preuniversitar, respectiv Direcția Municipiului București pentru Învățământ Preuniversitar”, a declarat Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, despre o altă modificare în privința angajării profesorilor în școlile din România. Acest aspect este prevăzut în proiectul noii legi a Educației pentru învățământul preuniversitar.
  • Amintim că Sorin Cîmpeanu califică „extrem de îngrijorător” numărul redus de posturi titularizabile la disciplinele la care se susțin probe scrise la examenele naționale. La nivel național sunt puțin peste 5 mii de posturi titularizabile. – detalii aici
  • Mai amintim că inspectoratele școlare județene se vor transforma în direcții județene de învățământ preuniversitar (DJIP/DMBIP) ca servicii publice deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Educației, a anunțat Sorin Cîmpeanu săptămâna aceasta. – detalii aici

„Titularizarea este o problemă care trenează de foarte mult timp în România. Am atras pentru prima oară atenția în acest an că mai puțin de 10% din posturile titularizabile, care sunt puțin peste 5.000, sunt pentru limba română, matematică, istorie, geografie, fizică, chimie”, a spus ministrul Educației.

Sorin Cîmpeanu a precizat că posturile sunt scoate la concurs pe baza deciziei consiliilor de administrație „care nu beneficiază de niciun alt filtru”: „Am atras atenția că pentru disciplinele socio umane, care ar urma să se constituie și în probe pentru bacalaureat, avem doar trei posturi pentru sociologie în toată țara, avem doar trei posturi pentru filosofie în toată țara, avem zero posturi pentru disciplina psihologie în toată țara. În schimb avem, spre exemplu, patru posturi la fanfară. Acestea sunt deciziile școlilor, sunt deciziile consiliilor de administrație care nu beneficiază de niciun alt filtru. Există un aviz conform la nivelul Inspectoratului școlar Județean.”

„Sunt foarte multe posturi care sunt complete, dar nu sunt scoase la concursul de ocupare pe perioadă nedeterminată”, a menționat Cîmpeanu. Precizăm că sunt situații în care unii directori de unități de învățământ nu scot posturile la concurs.

Lipsa posturilor titularizabile are efecte atât asupra cadrelor didactice, cât și asupra elevilor, după cum a menționat ministrul Cîmpeanu: „Pierd și elevii, pentru că li se schimbă profesorii an de an, pierd și profesorii, pentru că nu au, spre exemplu, capacitatea de a contracta un credit pentru a-și lua o casă, pierde și sistemul de învățământ, pentru că nu oferă acea atractivitate. Și atunci am introdus această regulă nouă: din 2023, titularizarea se va face pe orice post care depășește o jumătate de normă.”

Pentru anul viitor, ministrul a spus că mizează pe o crește de 5 ori a posturilor titularizabile: „Sunt convins că anul viitor vom avea nu 5.000 de posturi titularizabile, ci vom avea probabil, estimez, 20-25 de mii. E o estimare. Mizez pe o creștere de cinci ori, deci pe șanse de cinci ori mai mari pentru acei profesori buni care vor să intre în sistemul de învățământ, vor să fie fidelizați, vor să fie valorizați în sistemul de învățământ.”

Iată ce prevede proiectul de lege a Educației pentru învățământul preuniversitar în privința viabilității unui post, la art. 145 alin. (7): „Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte posturile didactice/catedrele disponibile pentru angajare pe perioadă nedeterminată sau determinată ori pe perioada viabilității postului didactic/catedrei şi statutul acestora: vacante, rezervate și le comunică DJIP/DMBIP”.

În anexa proiectului de lege amintit anterior, este definită astfel viabilitatea unui post: „Viabilitatea unui post didactic/catedră presupune existența acestuia cel puțin pe durata unui nivel de învățământ și se stabilește de DJIP/DMBIP la propunerea consiliului de administrație al unității de învățământ în funcție de planurile-cadru în vigoare, de proiectele planurilor de școlarizare și de evoluția demografică la nivel local.”

Amintim că acesta a anunțat săptămâna aceasta că profesorii se vor putea titulariza și pe mai puțin de 18 ore, cât este o normă didactică de bază: „Este bine-cunoscută situația în care sunt candidați care obțin ani la rând peste nota 9 la examenul de titularizare, dar nu beneficiază de posturi pe care să poată fi titularizați. (…) Cu alte cuvinte, începând cu anul viitor, 2023, vor fi scoase la concurs și acele posturi care sunt cu 9, 10, 11, 17 ore, chiar dacă nu au 18 ore

Sorin Ion a declarat la Euronews că „în proiectul de lege al învățământului preuniversitar am propus posibilitatea titularizării pe fracțiuni de normă, pentru că din cele aproape 68.000 de posturi pe care le scoatem astăzi la concurs peste 46.000 sunt incomplete” – detalii aici

  • Propunerile celor două legi ale Educației au fost lansate ieri în dezbatere publică, timp de 35 de zile. Apoi, vor fi ajustate în funcție de propuneri, aprobate în Guvern și trimise în Parlament pentru a parcurge procesul legislativ. Noile legi ale Educației, una pentru învățământul preuniversitar și una pentru cel superior, ar trebui să intre în vigoare din septembrie 2023, după cum a anunțat Sorin Cîmpeanu.
Declarațiile ministrului Cîmpeanu, pe tema titularizării:

Reporter: Legat de titularizare, de ce avem un număr atât de mic de posturi, tocmai la disciplinele la care elevii susțin examene naționale și cum vor fi ei afectați de această situație? Și aș merge mai departe, dacă vorbim despre un deficit de titulari și dacă ne-ați putea spune vârsta medie a profesorilor din România, practic, ce ne vom face atunci când cei care sunt acum în activitate ies la pensie?

Sorin Cîmpeanu: Cele mai multe cadre didactice au vârsta între 40 și 60 de ani. Avem 195.000 de cadre didactice. Doar 5% sunt sub vârsta de 26 de ani, cred că 25% – până în 40 de ani, 60 și ceva la sută sunt până la 60 de ani. 9% cred că sunt peste 70 de ani. Deci, accentul, v-am spus, este pus pe această categorie de vârstă 40-60, în partea superioară a limitei de vârstă.

Titularizarea este o problemă care trenează de foarte mult timp în România. Am atras pentru prima oară atenția în acest an că mai puțin de 10% din posturile titularizabile, care sunt puțin peste 5.000, sunt pentru limba română, matematică, istorie, geografie, matematică, fizică, chimie. Am atras atenția că pentru disciplinele socio-umane, care ar urma să se constituie și în probe pentru bacalaureat, avem doar trei posturi pentru sociologie în toată țara, avem doar trei posturi pentru filosofie în toată țara, avem zero posturi pentru disciplina psihologie în toată țara. În schimb avem, spre exemplu, patru posturi la fanfară. Acestea sunt deciziile școlilor, sunt deciziile consiliilor de administrație care nu beneficiază de niciun alt filtru. Există un aviz conform la nivelul Inspectoratului școlar Județean. Măsurile sunt două care sunt cuprinse în legea învățământului preuniversitar: titularizarea să se facă și pentru fracțiuni care depășesc o jumătate de normă, pentru că avem profesori care de 10-15 ani iau an de an peste nota 9, dar fiind trei posturi, șapte, la geografie sunt nouă posturi în toată țara, niciunul în mediul rural. Nu au acces, deși sunt profesori buni, bine-pregătiți, care iau nota 9 la titularizare. Și nu o iau într-un singur an, o iau an de an și nu au șansa unei titularizări, nu au șansa stabilizării într-o școală. Pierd și elevii, pentru că li se schimbă profesorii an de an, pierd și profesorii, pentru că nu au, spre exemplu, capacitatea de a contracta un credit pentru a-și lua o casă, pierde și sistemul de învățământ, pentru că nu oferă acea atractivitate. Și atunci am introdus această regulă nouă: din 2023, titularizarea se va face pe orice post care depășește jumătate de normă. A fost redefinit postul didactic. (…) Al doilea lucru, viabilitatea unui post nu va mai fi certificată doar de școală, ci viza finală va fi dată de Direcția Județeană pentru Învățământ Preuniversitar, respectiv Direcția Municipiului București pentru Învățământ Preuniversitar.

Reporter: Toate aceste reguli intră în vigoare din 2023?

Sorin Cîmpeanu: Din 2023.

Reporter: Mă refer la toamna lui 2022 pentru…

Sorin Cîmpeanu: Sunt optimist să cred că vom avea legile adoptate în acest an calendaristic, în așa fel încât să aplicăm aceste reguli, care sunt cuprinse în Legea învățământului preuniversitar, din 2023.

Reporter: Şi atunci, dacă acum spuneaţi că sunt 5.000 şi ceva de posturi titularizabile, unde vedeţi dumneavoastră că se va ajunge prin aceste măsuri pe care le veți pune în practică în 2023?

Sorin Cîmpeanu: Sunt foarte multe posturi care sunt complete, dar nu sunt scoase la concursul de ocupare pe perioadă nedeterminată, titularizabile, cum spuneați dumneavoastră. Aceste posturi vor fi scoase. Sunt convins că anul viitor vom avea nu 5.000 de posturi titularizabile, ci vom avea probabil, estimez, 20-25 de mii. E o estimare. Mizez pe o creștere de cinci ori, deci pe șanse de cinci ori mai mari pentru acei profesori buni care vor să intre în sistemul de învățământ, vor să fie fidelizați, vor să fie valorizați în sistemul de învățământ. Sunt convins că un profesor care intră cu normă care constituie 70%, mergând zi de zi în acea școală, știind care este configurația orelor, își va convinge conducerea școlii ca anul următor să se completeze de la 70% până la 100%. În felul acesta, văd un viitor mai bun pentru școlile din România prin intermediul unor profesori mai buni. Pentru educatori să știți că sunt cel mai multe posturi scoase la concurs, puțin sub 1.000, dar candidați sunt 5.000.

Citește și:
BREAKING Profesorii se vor putea titulariza și pe mai puțin de 18 ore, cât este o normă didactică de bază, anunță ministrul Cîmpeanu, pentru viitoarea Lege a Educației din Preuniversitar / Cel mai mic salariu net va fi 3.750, adică va fi cel mediu pe economie
Subiectele și baremele de la Titularizare 2022 au fost publicate
Titularizare 2022: Puțin peste 5 mii de posturi titularizabile, potrivit unui comunicat / Ministrul Educației califică „extrem de îngrijorător” numărul redus de posturi titularizabile la disciplinele la care se susțin probe scrise la examenele naționale
UPDATE: Puțin peste 5 mii de posturi titularizabile, scoase la concurs anul acesta / Datele din ultimii 10 ani – analiză
Secretarul de stat Sorin Ion: Am propus posibilitatea titularizării pe fracțiuni de normă / Mai puțin de 10% din numărul de posturi scoase la concurs sunt pe perioadă nedeterminată
Profesoara Nina Vasile, despre repetarea nejustificată pe termen nelimitat a concursului de Titularizare: Ce-ar fi să se dea în fiecare profesie mereu examenul de intrare?

Foto: 52660376 / Children © Photodeti | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


9 comments
  1. De ce angajatii pe viabilitatea postului care au primit repartitie pe un post vacant 4 adica nedeterminata totusi nu sunt pe nedeterminata ?De ce trebuie de doua ori sa dea titularizarea si sa ia peste 7 cand au obtinut o data peste 7 promovand acest examen cand au primit repartitie pe post ?De ce trebuie acesti profesori sa aina nesansa de a nu fi angajati din prima pe nedeterminata daca tot au primitrepartitii pe post vacant 4 si de ce daca au promovat o data titularizarea,cu nota de peste 7 trebuie inca o data sa dea titularizarea si sa ia peste 7?Cine a aprobat aceasta tampenie?Chiar va bateti joc???Ce inseamna sa fii profesor in Romania?Sa dai anual ori la 4 ani cate o titularizare?Ce inseamna bataia de joc a acestui sistem pentru profesori care totusi au promovat o data un examen unic de titularizare si cu toate astea desi sunt repartizati pe viabilitate post dar pe post vacant 4,nu sunt pe nedeterminata.Ati mai vazut vreun domeniu de activitate unde salariatul sa fi promovat toate examenele si sa nu fie angajat pana la pensie?Schimbati legea si scoateti tampenia cu viabilitate post,si reduceti programa la jumate la titularizare daca tot trimiteti profesorii anual sau la 2 ani sa dea titularizare,reduceti macar programa daca nu scoateti definitiv acest examen tampit care nu are de a face cu munca cu elevul.Scoateti angajarile pe viabilitate post si lasati profesorul care a luat peste 7 si a promovat o titularizare si are un post vacant 4 sa treaca direct pe nedeterminata si scoateti a doua titularizare pentru cei pe viabilitate post,ca nu e corect sa dea de 2 ori titularizarea din nesansa de a fi angajati pe nedeterrminata cand au luat o nota de peste 7,chiar nu e vina lor.

  2. Cadrele didactice care întra în restrângere de activitate sa participe laconcurs de titularizare. Asa își poate reconfirma pozitia!
    Rămâne pe post cel mai bun!

  3. Sa fie scoasa titularizarea asta nu există in UE . Managerul sa aducă in scoala profi fbuni şi să aibă rezultate fb elevii…
    In rest sunt poveşti….

  4. Posturile pot fi titularizabile daca ele se creaza la nivelul mai multor unitati scolare! Sunt discipline cu o singura ora pe saptamana la fiecare clasa! Si atunci unitatea scolara nu poate forma o catedra de 18 ore! Dar se poate creea o catedra la nivelul mai multor unitati scolare! Nu este posibil ca tineri cu 9 si 10 la titularizare sa nu obtina un post fiind nevoiti sa participe la acest concurs in fiecare an! Directorii prefera sa le dea titularilor peste norma si astfel tinerii nu pot patrunde in sistem!

  5. Posturile nu sunt scoase la concurs (adică cu viabilitatea de min 4 ani) datorita incoerentei legislative. Dacă CA își asuma un post ca titularizabil și acesta este ocupat în urma concursului iar după 2 ani apare o restrângere parțială sau totala de activitate, situație în care cadrul didactic titularizat rămâne cu norma incompleta, acesta are posibilitatea de a da instituția în judecata. Motivul :ca nu s-a apreciat corect perioada de viabilitate.
    Restrângerea fiind pentru toți titularii pe disciplina respectiva, în cazul în care nu pleacă proaspătul titularizat (are un punctaj mare) ca urmare a evaluării dosarelor, poate sa dea în judecata cel care rebuie sa plece sau sa completeze in alta unitate!
    Problema nu e asa simplă! Cum se va aplica filtrul la nivelul acestei Direcții Județene și cine va răspunde în cazul acționarii în instanta?
    Cu noianul de modificări ale structurii nu putem avea o predictibilitate nici pentru anul următor, dar pentru 4 ani!

  6. Ceea ce mă uimește este faptul că sunt atât de multe schimbări deodată, fara nicio susținere din partea celor cu experiență în acest domeniu și totuși se merge mai departe în aplicarea lor…
    Oare câți ani de acum înainte se vor resimți efectele politicii dezastruoase din prezent?….

  7. Dacă e pe evoluția demografică atunci se poate aștepta mult și bine.Ar trebui luat pe câți ani a tot apărut postul cu viabilitate de 1 an.Sunt unele care apar de mai bine de 4 ani și tot nu sunt titularizabile.

  8. Daca nu sunt marite salariile sa atraga cei mai buni absolventi atunci sistemul de educatie se va confrunta cu o problema mare de personal. Trebuie luat in calcul si personalul nedidactic.

    1. Asta se și vrea ca să poată da o OUG și sa bage pe cine vor ei când e “criză “. Corupția ne omoară.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Universitatea din București cumpără cu aproape 6,5 milioane de euro clădirea istorică din centrul Capitalei unde se află Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, clădire ce fusese retrocedată

Universitatea din București a încheiat, săptămâna aceasta, un contract cu organizația Congregatio Jesu prin care a cumpărat, cu 6,45 milioane de euro, imobilul din centrul Capitalei unde se află Facultatea…
Vezi articolul
Bursă lunară

Propunerile Alianței studenților pentru digitalizarea educației, “o prioritate europeană” luată în calcul în România doar “din cauza pandemiei” și folosită până acum mai degrabă ca slogan

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) propune, miercuri, o listă cu 11 măsuri care să fie luate în calcul pentru strategia privind digitalizarea educației. Aceasta include proiecte de…
Vezi articolul

DOCUMENTE Creșterea cu 25% din salariul minim a tuturor salariilor de bază pentru personalul din învățământul preuniversitar, inițiativă legislativă a grupului USR pentru Educație, depusă la Parlament / Senatorul Ștefan Pălărie: Salariul unui debutant ar urma să crească de la 1985 lei la 2715 lei. Nu poți face reforme cu burta goală

USR a depus miercuri, la Parlament, o inițiativă legislativă care propune creșterea cu 25% din salariul minim a tuturor salariilor de bază pentru personalul din învățământul preuniversitar, începând din anul…
Vezi articolul