Corectarea digitalizată a lucrărilor de la examenele naționale din Franța. Profesorii corectează pe calculatoare personale și nu sunt toți formați pentru acest tip de corectare nici în 2022 după 6 ani de folosire / Ce fac cadrele didactice în aplicația specială de evaluare – VIDEO

3.870 de vizualizări
Foto: © Agenturfotografin | Dreamstime.com
Corectarea digitalizată a lucrărilor de la examenele naționale este o realitate în alte state europene, așa cum se desfășoară efectiv sesiunile de Bacalaureat din Franța. Pentru a analiza un proces actual de evaluare a lucrărilor, EduPedu.ro a documentat sistemul de corectare digitalizată din Republică. Corectarea e general digitalizată de anul acesta, iar în 2021 a fost doar pentru două materii, din cauza pandemiei.

Când a fost introdus, de ce, cum este constituit, ce muncă au de făcut profesorii francezi și în ce timp? Cum percep cadrele didactice din Hexagon această metodă de corectat și cum au întâmpinat fenomenul? Am analizat documente oficiale și am consultat câțiva profesori francezi pentru a afla răspunsurile. În mare parte, aceștia au spus despre problemele tehnice, formarea lor insuficientă și ce presupune aplicația în care găsesc lucrările scanate.

Amintim că, în România, ideea corectării digitalizate la examenele naționale a fost emisă de ministrul Sorin Cîmpeanu încă din vara anului trecut. La Bacalaureat 2022 se va organiza sub formă de pilotare o evaluare digitalizată în județul Călărași. Tot pilot, în județul Dâmbovița vor fi corectate digital lucrările de la Evaluarea Națională 2022. Potrivit secretarului de stat Sorin Ion, va fi folosită platforma privată Intuitext, a companiei Softwin SRL, iar până în momentul de față nu s-au publicat proceduri despre ce vor face profesorii români în acest sens.

Corectarea digitalizată, mai întâi pilotată în 2016

Acest tip de corectare a fost mai întâi încercat în anul 2016 în școlile franceze din diaspora franceză, menționează publicația Le Monde. Acum 6 ani, însă, nu se știa când se putea extinde procedura și la nivelul întregii țări. Pentru anumite școli europene de pe lângă instituțiile Uniunii Europene, corectarea digitalizată e disponibilă din anul 2011, reiese dintr-un document al unei școli din Luxemburg. Același document menționa că erau cu 65% mai puține cheltuieli pentru organizarea Bacalaureatului în aceste școli speciale.

Corectarea digitalizată în sistemul francez, testată din 2019 la unele materii. Cum a fost în 2021

Un articol din 2021 al Tf1info.fr notează următoarele: “Sfârșitul pixului roșu? Versiunea 2021 a bacalaureatului marchează începutul digitalizării lucrărilor, care a fost testată încă din 2019 și care trebuia inițial să se aplice în acest an la toate probele comune ale bacalaureatului. Ca urmare a pandemiei de Covid-19, doar lucrările de franceză și filosofie vor fi digitalizate în final și apoi corectate de profesori”.

Bacalaureatul din anul 2021 a fost criticat de profesorii de filosofie din Hexagon din cauza problemelor tehnice. Filosofia este materie obligatorie în cadrul Bacalaureatului din Franța și constă în examen scris de 4 ore și probă orală (sursa), cu susținere de obicei în iunie și pondere semnificativă în media finală, alături de Franceză.

“În acest an [n. red. 2021], la corectarea lucrărilor de bacalaureat s-a adăugat o noutate: softul Santorin. Profesorii corectori îl folosesc pentru a citi lucrările fără a parcurge varianta pe hârtie. Potrivit Ministerului Educației (…), scopul este de a reduce manipularea documentelor și, prin urmare, de a limita riscul de furt sau pierdere. Dar, pentru profesorii de filosofie, acest instrument digital complică corectarea. Dacă vreau să fac adnotări pe hârtie, trebuie să creez o zonă de text. Dar odată ce am făcut-o, nu mai pot să o schimb, spune Julien, profesor. Trebuie să o șterg și să o iau de la capăt“, scrie Francebleu.fr.

Pașii. Ce se întâmplă cu lucrările

Publicațiile FranceInfo și Tf1info fac o recapitulare a procedurilor de anul acesta și redau din impresiile profesorilor și sindicaliștilor. Primele probe din cadrul bacalaureatului francez au avut deja loc, în perioada 11-13 mai, fiind susținute de peste 520.000 de elevi. Acest lucru înseamnă că tocmai până zilele trecute s-au corectat lucrări în cadrul Bacalaureatului, în Franța, folosind la scară largă scannerele și softwareul de corectat.

Procedura este următoarea: documentele sunt trimise la profesori prin intermediul platformei “Santorin” până la 17 mai 2022. Fiecare profesor este responsabil de notarea a 32 până la 37 de candidați, iar data maximă de terminat corectarea, la nivel național, este vineri, 3 iunie 2022, în această sesiune. Astfel că, după fiecare testare, lucrările sunt scanate și apoi trimise automat profesorilor prin intermediul platformei online pe care au cont.

  • Despre cum se prezintă această platformă pe care a ales-o ministerul de resort din Franța, este un video în articol, mai jos.

FranceInfo prezintă cazul lui Anne, profesoară de engleză la un liceu din Nisa, care descoperă, ca și alți 45.000 de colegi, corectarea “dematerializată”, cum o numesc francezii. “De obicei, îmi place să mă ocup de hârtii, să primesc și să trimit înapoi pachetele și să le îndosariez”, spune ea. “Dar acum este mai complicat, dacă nu chiar imposibil, și este obositor din punct de vedere vizual, pentru că necesită multă concentrare”.

“În toate academiile [centre educaționale regionale din Franța – n. red.], scannerele echipate cu softwareul au fost gata de utilizare [chiar de] a doua zi după primele examene de bacalaureat, pe 12 mai. Acest instrument, care a fost utilizat la scară mai mică în 2020 și 2021, face ca lucrările să devină anonime, le distribuie profesorilor la întâmplare și le trimite către corectori. De asemenea, permite marcarea și arhivarea documentelor și se evită astfel pierderea plicurilor”, potrivit sursei citate.

Pregătirea în tehnologie a profesorilor francezi, insuficientă pentru corectarea digitalizată, de cele mai multe ori

Cu toate procesele sistemului, corectorii au descoperit zilele trecute că anonimatul unor documente fusese pierdut, iar altele fuseseră scanate prost. “Din 400 de elevi, am primit în jur de zece cereri care au necesitat o intervenție”, menționează Bobkiewikz, lider de sindicat. “Aceste rapoarte nu trebuie totuși generalizate”, asigură reprezentantul.

Mulți corectori au descoperit foi scanate în ordine greșită, ceea ce le face greu de citit, mai declară profesori pentru sursa citată. “Există o operație care trebuie făcută în program pentru a schimba ordinea foilor, dar nu am găsit-o încă”, recunoaște Vénétitay, alt lider de sindicat din învățământul francez. Acest lucru se datorează faptului că instruirea cu privire la software a fost “scurtă” în timpul primei întâlniri, care a durat o oră și jumătate, ținută de profesori de aceeași specialitate, potrivit acesteia.

“Decalajul digital este prezent și în rândul nostru, iar unii colegi mai în vârstă întâmpină mai multe dificultăți în a înțelege acest nou instrument” este o altă impresie.

Verificarea baremului și lucrul cu aplicația, chiar și pe trei ecrane. Eficiența

Pe un singur ecran, profesoara de limba engleză parcurge treptat lucrarea, fără a putea să compare paginile sau să le ordoneze. “Și o fac pe propriul meu computer, pe care l-am cumpărat pe cheltuiala mea”, se plânge Anne. “Nu avem niciun sprijin financiar sau material pentru acest lucru”, adaugă aceasta pentru publicația franceză citată.

Spre deosebire de unii dintre colegii ei care au tipărit toate lucrările de corectat, ceea ce i se pare “contraproductiv”, ea a scos doar subiectul și baremul de corectare pe hârtie, astfel încât să le aibă în față de fiecare dată când adnotează sau subliniază lucrarea afișată pe ecran “ca pe o copie pe hârtie”.

În ceea ce o privește pe Marie-Camille, profesoară de fizică și chimie la Paris, aceasta își corectează lucrările în fața a trei ecrane, dintre care unul este afișat vertical, astfel încât să poată vedea întreaga foaie. “Rezultatul: în patru ore, am reușit să corectez primul exercițiu din cele 34 de lucrări ale mele”, explică ea. Astfel, chiar dacă “nu totul este perfect”, recunoaște această profesoară, care are la activ cincisprezece ani de corectare a lucrărilor de bacalaureat, ea consideră că exercițiul este mai rapid decât pe suport de hârtie.

Foto: captură video – DailyMotion

“În ciuda numeroaselor probleme tehnice apărute anul trecut în timpul corectării probei de filosofie, corectorii vor trebui să lucreze din nou pe calculator și să se confrunte cu probleme de conectare”, scria Tf1info la începutul sesiunii de Bac de anul acesta. Chiar și așa, un lider de sindicat din Republică declară că lucrurile sunt îmbunătățite față de anul trecut.

Oficialii francezi responsabili cu implementarea sistemului de corectare online mai văd utilă și funcția de monitorizare a activității de corectare efectuată de profesor: în cât timp corectează o lucrare, cât timp petrece pe site, se mai arată în presa din Republică.

Laurence este profesoară de istorie-geografie în Athis-Mons, un oraș de lângă Paris. Contactată de redacție, aceasta a spus că anul acesta nu corectează lucrări de Bac, însă ține să menționeze că anul trecut au fost probleme cu modul în care au fost scanate lucrările. “Nu este prea practic pentru profesori pentru că multe lucrări au fost trimise corectorilor cu foile în dezordine”, susține ea.

În acest video de 6 minute sunt detaliate mecanismele aplicației folosite de Ministerul Educației din Franța:

Foto: © Agenturfotografin | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Vezi și:
Elevii din Dâmbovița vor avea lucrările corectate digitalizat la Evaluarea Națională, iar cei din Călărași, la Bacalaureat. Sorin Ion: Vom folosi platforma privată Intuitext, pe bază de parteneriat / Dacă va fi diferență de peste un punct între primii doi profesori evaluatori, lucrarea merge automat la alți doi corectori
Orarul unui elev de liceu din Franța. Sunt minimum 28 de ore și maximum 47, pe săptămână, cu tot cu masa de prânz

1 comment
  1. “DIGITAL DIVIDE” (in engleza) / “FOSSE NUMERIQUE” (in franceza) se traduce in romana prin “PRAPASTIE DIGITALA” si reprezinta o situatie de diferentiere – mai mult sau mai putin substantiala, multicriteriala, masurabila, solutionabila, etc. – existenta la nivel local/ comunitar, national, regional, global, etc. intre
    1.Cei care au acces si cei care nu au acces la echipamentele/ dispozitivele IT si retelele de comunicatii electronice,
    2.Cei care poseda si cei care nu poseda competentele (cunostintele, deprinderile, atitudinile si comportamentele) necesare utilizarii eficace si eficiente a echipamentelor/ dispozitivelor IT si retelelor de comunicatii electronice
    3.Cei care au si cei care nu au resursele (financiare, umane, informationale, etc.) necesare pentru a asigura punerea in functiune, functionarea si mentenanta echipamentelor/ dispozitivelor IT si a retelelor de comunicatii aferente
    4.Cei care au si cei care nu au resursele (financiare, umane, informationale, etc.) necesare pentru a asigura securitatea datelor si informatiilor primite/ transmise/ prelucrate electronic precum si a echipamentelor/ dispozitivelor IT si a retelelor de comunicatii aferente…
    PRAPASTIA DIGITALA este – mai ales in statele dezvoltate – identificata, caracterizata si evaluata periodic, multicriterial, in scopul stabilirii masurilor si reurselor necesare pentru reducerea ei pana la disparitie…
    Din pacate, in Romania, acest concept este ignorat/ eludat – cu mai toate aspectele mai sus mentionate – atat in multe rapoarte oficiale (privind informatizarea/ digitalizarea) cat si in massmedia, ca si cum fenomenul si situatiile la care se refera …nici NU ar exista!! Ceea ce, evident, nu corespunde realitatii !!! Abordarea aspectelor privind operabilitatea, disponibilitatea, mentenabilitatea si securitatea este la noi rarissima, desi acestea sunt foarte importante….In schimb, in rapoartele oficiale si in massmedia apar frecvent valorile resurselor (mai ales financiare) aferente investitiilor si/ sau …. necesitatilor !! Este evident total insuficient si irelevant!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Analist “21st Century Children”, despre copii și tehnologie: Dependența de telefon nu este recunoscută psihiatric, în pofida titlurilor-șoc din media. O abordare moderată: oportunități vs. riscuri

Foarte mulți oameni au tendința să vorbească despre “dependența” de ecrane, mai ales în cazul tinerilor și copiilor. Această “dependență” este, însă, în continuare subiect de dispută și nu este,…
Vezi articolul
Dragos Iliescu / Foto: Facebook

Efectul Flynn în România, concluziile celui mai mare studiu cu privire la inteligența românilor. Dragoș Iliescu: Nivelul din 1989 a fost cel mai mare pe care România l-a avut în IQ, după care a urmat o prăbușire. Noi suntem astăzi, educațional, ca după Război

Performanțele cognitive ale românilor sunt astăzi la nivelul pe care îl aveam după Al Doilea Război Mondial. Concluzia aparține celui mai amplu studiu cu privire la evoluția scorurilor de inteligență…
Vezi articolul
Foto: © Kantver - Dreamstime.com

OFICIAL Cursurile pentru formarea profesorilor trebuie să aibă componenta față în față de cel mult 50%, în scădere față de 60% cât era până acum / Sunt introduse noi domenii tematice – reziliența școlară și nanotehnologii

Componenta față în față trebuie fie de cel puțin 40%, dar să nu depășească 50% din timpul alocat unui program de formare continuă pentru profesori, potrivit ordinului cu metodologia privind…
Vezi articolul
testarea la Matematică

Precedentul „Junior”. Școala Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași a luat toate procedurile de autorizare de la capăt ca să devină școală fără personalitate juridică, deși era acreditată din 2009

Școala primară „Junior”, a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași, înființată în 2003 și acreditată în 2009, a renunțat la toate acestea și a reluat anul trecut procedurile de la…
Vezi articolul