De ce n-au mers tinerii la vot? Se simt din ce în ce mai puțin reprezentați, figurile politice nu sunt în mediile lor de socializare și au adesea o agendă paralelă cu dorințele lor – analiza Consiliului Tineretului din România

3.388 de vizualizări
La vot / Sursa: roaep.ro
Tinerii se simt din ce în ce mai puțin reprezentați, figurile politice nefiind prezente în mediile lor de socializare și având adesea o agendă paralelă cu dorințele lor, scrie într-o analiză Consiliul Tineretului din România. Unele dintre soluțiile propuse pentru reducerea absenteismului la vot al tinerilor ar fi votul electronic, prelungirea procesului de vot și în țară, după modelul aplicat în Diaspora, sau chiar introducerea votului obligatoriu ca în Belgia.

“Ne lipsesc 74.61% din tineri, unde sunt cei 2.857.732 de milioane ? Ne lipsesc 68.16% din  români, unde sunt cei 10.693.130 milioane?”, scriu autorii analizei.

Consiliul Tineretului din România propune câteva potențiale răspunsuri la aceste întrebări: 

  1. Cu ce sunt diferite Alegerile Parlamentare de celelalte tipuri de alegeri și cum ar putea influența specificul acestora prezența la vot? 

Alegerile parlamentare diferă față de alegerile prezidențiale și locale prin caracterul lor impersonal, acestea din urmă oferind opțiuni nominale electoratului în locul entităților politice de tip partizan. Astfel, uneori alegătorii se pot asocia mai ușor cu o figură personală, cunoscută, decât cu o ideologie. De asemenea, în cazul Alegerilor Parlamentare cetățenii își pot exercita dreptul de vot doar în județul de reședință sau domiciliu, alegătorul participând la desemnarea reprezentanților comunității din care face parte în Parlamentul României, spre deosebire de Alegerile Prezidențiale sau Alegerile Europarlamentare în cazul cărora cetățenii se pot prezenta la urne în orice altă localitate, votând pe listele suplimentare. În acest sens, posibilitățile mai reduse de exercitare a votului, dar și specificul votului „de listă” determină, în general un procent mai mic de participare la vot.

Alegerile Parlamentare au un rol vital în definirea regimului politic dintr-un stat, astfel devenind problematică cultura participativă precară din rândul electoratului. 

  1. În ce mod a afectat contextul pandemiei alegerile?

69 de state și 8 teritorii din întreaga lume au fost nevoite să amâne diferitele procese elective programate pentru 2020, totalizând mai mult de 116 de scrutinuri a căror desfășurare a fost reprogramată din pricina pandemiei. Mai mult ca oricând, în aceste condiții de criză, democrația nu trebuie să devină vulnerabilă și au fost întreprinse eforturi suplimentare pentru a asigura un cadru sigur pentru exercitarea dreptului la vot.

Tendința generală la nivel internațional a fost de scădere a procentului de participanți la alegerile ținute în perioada pandemiei, dar există și cazuri în care măsurile sau sistemele nou introduse în scopul prevenirii răspândirii virusului, în special mijloacele electronice, au determinat chiar creșteri în ale participării. 

Sursa

Coreea de Sud – Alegeri Parlamentare 

La alegerile parlamentare din Coreea de Sud, oficialii au organizat un sistem special de vot pentru cetățenii aflați în auto-izolare din cauza pandemiei. Aceștia au primit un mesaj oficial de la Guvern pe telefon cu scopul de a afla dacă își doresc să participe la alegeri. Ulterior, au fost amenajate centre de vot, după terminarea alegerilor. Prezența la vot a crescut cu 8% față de alegerile precedente. 

Statele Unite ale Americii – Alegeri Prezidențiale 

În mai multe state americane, votul pentru alegerile prezindențiale s-a desfășurat exclusiv prin corespondență (New York, Alaska, Hawaii), după ce autoritățile au considerat necesară anularea alegerilor în persoană. În cazul statului Ohio, alegerile au avut loc atât prin corespondență, cât și la centre de votare, în cazuri speciale. În ciuda pandemiei, prezența la vot a crescut semnificativ față de alegerile trecute.

Singapore – Alegeri 

Diferit în Singapore anul acesta a fost timpul alocat exprimării voturilor pentru a combate aglomerarea centrelor de vot. Alegătorii au avut la dispoziție 2 ore pentru exprimarea votului. Aceste măsuri au dus la creșterea cu 2% a prezenței la vot, la un covârșitor procent de 96%. 

Australia – Alegeri Locale 

Australienii au avut alegeri locale în Queensland pe 29 martie 2020, folosind mai multe metode de vot, printre care votul telefonic pentru cetățenii aflați în situații de risc (19.000 de persoane s-au înscris) și votul prin corespondență. De asemenea, votul a rămas obligatoriu și în timpul pandemiei. Chiar și în aceste condiții, totuși, s-a observat o ușoară scădere în procentul de participare. 

Mai aproape de contextul nostru, sunt de avut în vedere cazurile unor state europene, care, în aceasta perioadă, au ținut alegeri.

  1. Care este tendința participării tinerilor la vot?

Alegerile parlamentare nu au beneficiat de popularitatea alegerilor locale și prezidențiale, din raționamente ce țin de auto-asocierea cu figuri politice și mize ce pot fi percepute aparent ca neavând efecte directe asupra individului. 

Un alt aspect de avut în vedere este faptul că ne aflăm la sfârșitul unui ciclu electoral, în doar 2 ani trecând prin Referendumul din octombrie 2018, Alegerile Europarlamentare din mai 2019, cele două tururi ale Alegerilor Prezidențiale din 2019, Alegerile Locale 2020, apropiate ca dată de cele de acum, și, în final, Alegerile Parlamentare 2020, ceea ce determină o scădere în motivația de a participa din nou la procesul electoral. 

Important este că interesul tinerilor pentru segmentul politic, și implicit pentru implicare activă în viața cetății, atat prin vot, cât și prin alte mecanisme democratice, poate fi captat de inițiative politice coerente, previzibile și echilibare, care să răspundă în mod real nevoilor lor specifice. Din păcate, morala civică nu este întodeauna de ajuns pentru a determina individul să meargă la vot. Dincolo de contextul pandemic, însoțit de provocările sale directe asupra procesului electoral, dincolo de limitările fizice sau de eventualele carențe în cultura civică, tinerii, în fond,  nu se simt reprezentanți. Atât timp cât nu sunt luate măsuri convingătoare pentru adresarea problemelor tinerilor, cât timp nu se simte în mod concret preocuparea autorităților pentru această categorie, iar individul nu simte o îmbunătățire în situația sa de zi cu zi, imboldul spre a vota se stinge, opțiunile politice putând părea asemănătoare până la identificare. 

Este necesar ca tinerii să fie o prioritate pentru decidenți, parteneri de durată, nu doar ocazionali interlocutori, și pentru a (re)dobândi încrederea acestui segment în democrație în mod general, și în utilitatea votului, în mod particular, sunt necesare dovezi concludente ale preocupării decidenților față de sector, măsuri clare și reforme care să aibă în centrul lor toate aspectele vieții tinerilor – un sistem de învățământ de calitate, preocupat de viitorul profesional al elevului și al studentului, o finanțare adecvată  a activității de tineret (în prezent coeficientul raportat individual este de 1,8 lei pe tânăr), un cadru legislativ coerent (aici facem referire la Legea Tinerilor din România 350/2006 complet depășită de nevoile actuale ale tinerilor; pe de altă parte, în cadrul  Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaților să află blocat proiectul de lege PL-x 716/21.11.2018 încă din anul 2018, care își propune o mai bună contextualizare a reformei legislative privind activitatea tinerilor din România) și o cooperare instituțională eficientă care să asigure atingerea intereselor tinerilor, dar și alte numeroase măsuri, metode și posibilități de dezvoltare ce se regasesc in Rezoluția Tinerilor 2020. 

Contextul actual este eminamente special, printre motivele pentru care tinerii (și nu numai) nu s-au prezentat la vot în numere satisfăcătoare, putem numi, pe lângă caracterul diferit al alegerilor prezidențiale și locale, respectiv lipsa informării sau a unui interes general, câteva situații specifice contextului pandemic precum teama sau imposibilitatea persoanelor ce nu dețin viza de flotant în localitățile de reședință de a se deplasa în județele de domiciliu, imposibilitatea celor în carantină în alte județe decât cele domiciliu de a vota prin urna mobilă, procesul nu tocmai facil de obținere a vizei de flotant și, în fine, chiar teama generală de infectare cu coronavirus. 

Dincolo, de caracterul excepțional al situației actuale, câteva dintre motivele recurente ale lipsei de participare a tinerilor pot fi descrie pe scurt, astfel:

●  18,1% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani, 21,5% dintre cei cu vârsta între 25 și 29 de ani, respectiv 20,3% cu vârsta între 30 și 34 de ani erau încadrați în 2018 ca fiind NEET, însemnând că nu au niciun loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională. Acești tineri resimt o nesiguranță socială, dificultățile inerente îndepărtându-i de ceea ce ar presupune o cetățenie activă.

● În perioada 2013-2018, numărul tinerilor din România (în sensul Legii tinerilor nr. 350/2006, însemnând cetățenii cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani) a scăzut cu 2.471.349, de la 7.546.097, la 5.074.748, fiind vorba de o scădere de 32,75%. De asemenea, un număr semnificativ de tineri au emigrat din țară, neexistând date statistice certe cu privire la aceștia.

● 36,7% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani se aflau în risc de excluziune socială în 2018, conform unor date Eurostat. În aceste condiții, este clar că acești tineri sunt marginalizați în societate și există șanse semnificative ca ei să nu voteze.

● Tinerii nu sunt educați în spirit civic. Chiar dacă în mod formal beneficiază de informare în cadrul școlii și, în mod informal, prin intermediul diverselor campanii de încurajare a prezenței la vot, ce în ultima vreme au luat amploare, conștiința civică se formează în sânul familiei și prin interacțiunile de zi cu zi, în diversele grupuri sociale din care fac parte.

● Există diferențe semnificative în ceea ce privește numărul de cetățeni cu vârsta de peste 45 de ani, raportat la cei cu vârsta sub 45 de ani. De altfel, numărul cetățenilor aflați la mediana intervalului 45-64 de ani (1967 – 527.764 nou-născuți, 1968 – 526.091, 1969 – 465.764, 1970 – 427.034) este de câteva ori mai mare decât al celor aflați la mediana intervalului 18-34 de ani (1992 – 274.088, 1993 – 263.649, 1994 – 250.379, 1995 – 246.646). Prima categorie menționată a fost semnificativ influențată de adoptarea Decretului nr. 770/1966, care a interzis avorturile și care a fost abrogat după căderea regimului comunist în 1989. Menționăm că din punct de vedere demografic, România își continuă în mod abrupt declinul în absența unor politici guvernamentale în acest sens.

  1. Ce soluții există?

Deși ultimele scrutinuri au arătat că tinerii au devenit o activă categorie de alegători, nu doar prin prezența propriu-zisă la urne în ziua votului, dar și prin demersurile întreprinse personal sau formal în scopul popularizării importanței votului, (Europarlamentare 2019, 43.21%; Prezidențiale 2019, 39.48%; Locale 2020, 38.60%) de aceasta dată, potențialul demonstrat nu a fost atins. Trebuie avute în vedere direcții ce s-ar putea urma în sensul încurajării participării în viitor.

Campaniile de informare ce fac referire la alegeri și importanța votului există în mediul online, dar și offline, însă în cantități insuficiente și, adesea,  prin metode ce nu permit ca apelul la conștiința indivizilor să ajungă în toate colțurile societății. De asemenea, este de ajutor ca acestea sa fie însoțite de informații adiționale, obiective, echilibrate și non-partizane despre vot și candidați, partidele aflate în cursa electorală, ideologia și prioritățile acestora, pentru a asigura o informare corectă și facilă a tinerilor.  Există numeroase exemple de bună practică, mai ales în spațiul virtual, din partea organizațiilor neguvernamentale sau a grupurilor informale care transmit mesaje mobilizatoare țintite către tineri, dar acestea nu reușesc, întotdeauna, să acopere categoriile de persoane care au cea mai mare nevoie de informare, precum tinerii  aflați în comunități dezavantajate, care nu au acces la internet, la educație de calitate sau oportunități de învățare. 

Pe lângă componenta morală, alte impedimente au constat, mai ales în contextul special provocat de pandemia de Coronavirus, în imposibilitatea tinerilor stabiliți de facto în alte comunități de a-și obține viza de flotant în timp util sau se deplasa în județele de domiciliu pentru a putea vota, fie având cazuri de persoane infectate în familie, fie temându-se de o eventuală deplasare, situații care, în lipsa altor opțiuni precum cea a votului prin corespondență la nivel intern, au determinat  sacrificarea exercitării dreptului lor fundamental. Astfel, deși procesul de obținere a vizei de flotant oferă posibilitatea proprietarului să își îndeplinească o parte din obligații și în format online, chiar și în contextul pandemiei, deplasări fizice și așteptare de lungă durată au fost necesare din partea locatarului. Scurtarea proceselor și facilitarea acestora, dar și posibilitatea de a dovedi rezidenta în alte moduri , ar fi oportune în viitor. 

Deși o măsură ce poate părea intuitivă și o evidentă metodă de impulsionare a populației de a vota, mai ales în contextul generalizării utilizării mijloacelor tehnologice în ultima perioadă, votul electronic este un deziderat, care însă nu poate fi atins facil, fiind greu de întrunit cele două coordonate ale exercitării democratice a acestui drept – anonimitatea și garantarea libertății votului. La acest moment, singura țară europeană care practică votul electronic ca o alternativă a votului fizic este Estonia, unde rata de participare în varianta online.

Altă modalitate de impulsionare a mersului la vot este reprezentată de prelungirea scrutinurilor de la o zi la două sau trei zile atât pentru fluidizarea desfășurării acestora cât și pentru oferirea de timp suplimentar. 

Nu atât ca o măsură, ci ca viziune diriguitor al proceselor democratice, întâlnim posibilitatea votului obligatoriu, întâlnit în Belgia (2004-2009, 90.81%; 2009-2014, 90.39%; 2014-2019, 89.64%; 2019-2024, 88.47%), variantă, căreia i se aduc la rândul său critici principiale, în centrul disputelor doctrinare fiind raportul dintre drept și obligație, dintre exercitarea unei facultăți versus achitarea de o responsabilitate, a cărei neîndeplinire poate sau nu să fie sancționată”

Citește analiza integrală pe ctr.ro

Foto: © Yulia Khvosch | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


7 comentarii
  1. Analfabeti cu diploma, de care o fi ea.
    Eu as interzice votul de la 18 ani, l-as muta undeva catre 25-26 de ani, varsta la care presupun ca nu se mai intretin din salariile,, babacilor,, Aceasta generatie care nu este in stare sa bata un cui, dar sa mai emita si vreo judecata, indiferent cat de simpla ar fi ea, reprezinta viitorul Romaniei.

  2. Sa fie alegerile mutate pe Facebook sau YouTube si asa poate se prezinta, ca si la proteste.
    O generatie de hipsteri si jmekerasi care sunt total rupti de realitate si care cred ca UE e ceva cazut din cer si nu poate disparea.
    Daca nu au pe cine vota sa isi faca partid. Da e mai usor sa stai si sa astepti. In plus toti care nu merg la vot de fapt voteaza psd.

  3. inseamna, dragi profesori, ca scopul vostru a fost atins.
    ati scos generatie dupa generatie de prosti cu diploma si, acu faceti pe miratii ca ” de ce nu iese lumea la vot” ..
    simplu.. pentru ca prostii n-au nici aspiratii nici principii .. m.as mira sa stie cat din salariu le ia statul, dar si in aceasta privinta am indoieli mari.

    1. Dragi părinți, noi, profesorii, suntem produsul societății românești.
      Când o societate decide schimbarea metodelor de predare/ învățare, o face științific, după programe gândite de oamenii de știință din domeniile conexe educației și cel al educației.
      Înainte să vorbiți, interesați-vă dacă în România profesorii au primit în mod real instruirea necesară schimbării radicale.
      Eu am învățat limbi străine, de exemplu, după metoda tradițională; o cunoașteți, cred: citit, tradus, învățat cuvinte, gramatică la greu. Știați că în alte țări s-a renunțat la această metodă prin 1900? Eu, când am intrat în învățământ, am predat după această metodă. Nu că aș fi fost eu înapoiată, era metoda oficială.

  4. Scuze si analize aiurea! Toti cei 74% sunt praf!!! Nu mai emiteti ptetentii fara sa va asumati responsabilitati! Nimic nu este perfect si nici macar pe aproape, dar ca sa ajungi la mai bine, faci ceva…iar votul, dat cuiva mai apropiat de ce vrei tu, era un astfel de ceva! Sunteti praf inclusiv voi care ii ;scuzati” fiindca nu sunteti in stare sa-i faceti sa constientizeze, importanta votului.

  5. Tinerii nu merg la vot in ciuda faptului ca au in programa scolara Educatia civica; tinerii ajung sa aiba indoieli mari care le zdruncina credinta desi fac Religie la scoala… Si in general, toate lucrurile facute la scoala nu mai au nicio utilitate pentru tineri deoarece nu sunt actualizate, nu sunt adaptate si nu prezinta niciun motiv de interes!
    Resetarea este absolut necesara, nu sa fie doar bifata!

  6. Înseamnă că au tot ce le trebuie și îi doare in cot, nu știu ce e aia problema…
    Sâmbătă seara erau terasele pline de tineret… Nu au avut nicio problema în viața lor și de asta nu îi interesează!
    Dacă ar avea ceva responsabilități acasă, ar fi foarte interesați…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Guvernul britanic nu mai acordă împrumuturi de studii pentru tinerii români. Ce opțiuni vor avea de anul viitor? Simon Parker, profesor britanic stabilit în România: „Fiecare universitate va cere o taxă diferită care va varia în funcție de cursuri”

La scurt timp după votarea Brexitului, oficialii britanici spuneau că despărțirea de Uniunea Europeană nu va afecta sprijinul academic pentru atragerea celor mai bine pregătiți tineri de pe continent, însă…
Vezi articolul

Anul acesta avem mult mai mulți profesori formați pentru predare online prin masterul didactic și prin programul PROF, susține subsecretarul de stat din Educație, Tudor Oprea / Niciun masterand nu a absolvit încă masterul didactic, iar proiectul PROF nu a început formările

Tudor Oprea, subsecretar de stat în Ministerul Educației a declarat într-o dezbatere online organizată de hotnews.ro că ”Anul acesta avem mult mai mulți profesori formați pentru predare online prin masterul…
Vezi articolul

MANIFEST 12 elevi navetiști i-au scris ministrului Educației ce înseamnă pentru ei drumul până la școală: sute de lei pe lună, nedecontați, ore pierdute, condiții proaste, trenuri și autobuze murdare, cu „indivizi dubioși„. Elevii cer abrogarea a două acte normative

„Solicitările Consiliului Național al Elevilor continuă să fie ignorate de ministrul Educației și Cercetării, Monica Cristina Anisie”, susțin reprezentanții elevilor într-un comunicat trimis Edupedu.ro. Aceștia spun că au trimis un…
Vezi articolul

Decizia privind deschiderea școlilor trebuie descentralizată. În rural, unde sunt mai puțini elevi la clasă, lecțiile se vor desfășura la școală – președintele Federației Părinților, după întâlnirea cu reprezentanții ministerelor Educației și Sănătății

Odată cu deschiderea școlilor în toamnă, atât instituțiile statului, la nivel central și local, cât și familiile, părinții și elevii vor trebui să împartă responsabilitatea unor reguli de prevenire a…
Vezi articolul