Dezbaterile pe noile planurile-cadru nu țin cont de faptul că vor fi schimbate și conținuturile, afirmă Daniel David: Fiecare se gândea cum vom pune conținuturile pe care le avem acum în numărul mai redus de ore, fără să înțeleagă că nu o să mai fie același conținut

331 de vizualizări
Foto: Captură video B1 TV
Dezbaterile pe noile planuri-cadru pentru liceu nu țin cont de faptul că nici conținuturile din programa școlară nu vor mai fi aceleași, afirmă ministrul Educației, Daniel David: „Fiecare se gândea cum vom pune conținuturile pe care le avem acum în numărul mai redus de ore, dar conținutul nu o să mai fie același”, subliniază el, la Radio România Antena Satelor.

Potrivit acestuia, discuțiile s-au concentrat greșit pe cum să fie redistribuite conținuturile actuale în numărul redus de discipline și ore.

Ministrul a subliniat că nu va exista o simplă redistribuire a materiei existente, ci că reforma va implica o regândire a conținuturilor, astfel încât acestea să corespundă mai bine nevoilor elevilor.

Redăm afirmațiile ministrului pe această temă:

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David: A fost o neînțelegere. Vedeți, oamenii nu sunt obișnuiți să aibă dezbateri. Până la urmă, asta e și funcția unui ministru al Educației, să-i educe pe oameni și cum să facă dezbatere și cum se discută despre diverse lucruriFiecare se gândea cum vom pune conținuturile pe care le avem acum în numărul mai redus de discipline și numărul de ore pe care îl avem alocat, neînțelegând că n-o să mai fie conținutul pe care îl avem acum.

Odată ce avem disciplinele și numărul de ore, specialiștii se vor întâlni și vor regândi și conținuturile. Eu când am vorbit, de exemplu, de faptul că țin la cultura națională, aș vrea să o văd adusă un pic mai jos, nu în clasa a XI-a și a XII-a, pentru că de obicei acolo începe specializarea. Mintea copiilor este spre bacalaureat, spre facultate, spre piața muncii.

Așa apare ca sugestie în planurile-cadru sau duce un pic mai jos. Atunci când nu ești în ultimul an și te gândești la aceste lucruri, este clar că se schimbă și conținuturile, iar după aceea, evident, pe baza conținutelor, cum bine ați spus, manualele și trainingul profesorilor, formarea.

Informații de context

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Un punct sensibil este reducerea numărului de ore din trunchiul comun pentru anumite discipline, care ar putea sau nu să fie alese de elevi din curriculum la decizia elevului din oferta școlii.

Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale​. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”​.

O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice​. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum​.

În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală​. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”​.

«Istoria românilor/ României» va deveni disciplină distinctă în trunchiul comun la liceu, a anunțat Ministerul Educației, în urma discuțiilor și întâlnirii de lucru avute joi, 13 februarie, cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universități.

Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână​.

Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său​.


7 comments
  1. Continuturile si metodele bre. Si mijloacele. Si trainingul profilor.

    Ar fi fost mai simplu sa reia munca de la zero cu niste specialisti si dupa aia sa iasa „in the wild” si sa dezbata public.

    Ar fi trebuit sa stie ca nu poti face din rahat bici.

  2. Cum educa ministrul psiholog pe toata lumea…si sa vorbeasca..si sa faca dezbateri…domnle profesorii nu stiu … numai el stie…si cum explica el frumusel…nu intelegeau bietii profesori ca se vor reduce continuturile ca o consecinta a reducerii nr de ore…..acuma i-a luminat el :))
    INGRIJORATOR, intr-adevar.
    Probabil in acest stil vor fi dadaciti si elevii, cu putin , putintel…

  3. Ba se gandeau. Se gandeau cu groaza ca noile conținuturi vor fi mai slabe, atât cantitativ, cât si calitativ, prin comparație cu actualele conținuturi, slabe la rândul lor.
    Si se mai gândeau si ca ei vor trebui sa scoată absolvenți mai bine pregătiți cu mai puțin efort din partea lor. Logica, dar si matematica (din ce in ce mai putina) arată ca acest lucru este imposibil.
    Așa ca viitoarele generații de analfabeti cu diploma vor fi așteptate cu drag pe canapelele cabinetelor psiho, pentru a-și drege moralul, căci cunoștințele vor rămâne la nivel de Koko.

  4. Ata e o stire!

    Adevărata bombă urmează așadar la rescrierea conținuturilor.

    Care vor fi adoptate tot prin ,,dezbatere publică ” cu acces limitat si ,, invitații speciale”

    Apoi dacă va mai fi ministru , marea dezvăluirire…
    Noile manuale vor fi broșuri cu ghicitori despre ce învățau temeinic pe vremuri părinții si bunicii.

  5. Oooo, conținut redus, domnule ministru?
    Cat de redus? Hai sa vedem, îl știti pe ăla de a sărit din butoiul in care făcea baie și a început să alerge gol pe străzile Siracuzei strigând Evrika??? Bun, bravo daca îl știți! Pentru că elevii de liceu de acum nu îl mai știu, pentru că legea lui Arhimede, că toată hidrostatica, de altfel, a fost eliminată din programa de fizică de liceu de un alt ministru căruia nimeni nu îi mai știe numele încă de prin 2016!
    Domnia voastră, că un om cu o bună pregătire numerică, ce o sa mai scoateți din programa de fizică? Pe Newton? Pe Einstein? Ei, la naiba, cui ii trebuie Fizica de fapt? La opționale cu ea, cot la cot cu astronomia, că de astrologi avem nevoie!

    1. Eu le-am povestit anecdotele și am insistat cu ele pentru că nu reușesc să țină minte nimic. Când îi întreb unitatea de măsură a forței (și se blochează, evident), menționez mărul și își amintesc numele. Când e vorba de Einstein, le amintesc fotografia celebră de la aniversarea lui (cea cu limba scoasă la fotograf). Când e vorba de plutire, aduc vorba de alergatul în fundul gol prin Siracuza, și își amintesc și de Arhimede. Se face hidrostatică, foarte puțin, la gimnaziu.

      Evident, asta nu e știință. Dar au ajuns să nu-și mai amintească decât partea de anecdotă, glumă, poveste (dacă avem noroc). Foștii și actualul ministru au realizat deja ce și-au propus – nu mai formăm cunoștințe generale solide, ne-am transformat în povestitori și circari. Și nici așa nu învață elevii, pentru că nu e trendy și nu e nici provocare pe tiktok să înveți la fizică. Încep olimpiadele și a venit și primăvara, nimeni nu vrea să participe pentru că e prea mult deja. Mai bine un club și-o petrecere de majorat.

      Și da, avem elevi care confundă astronomia cu astrologia. Zilele trecute (de fapt ultimele săptămâni, când am avut cer limpede noaptea), i-am întrebat dacă au căutat planetele pe cer, fiindcă au fost (mai sunt încă) foarte vizibile. Nimeni nu se mai uită la cer, nimeni nu mai recunoaște constelațiile principale, nimeni nu știe să localizeze Polaris pe boltă. Nu au nevoie, cică vor căuta pe Google și ajunge. Dar toți își știu semnul zodiacal și cred în horoscop.

      Semne bune…

  6. Sărăcuții de ei, „fără să înțeleagă”…
    Și uite așa avem un psiholog ministru al educației peste o armata de profesori care nu sunt capabili sa înțeleagă…

    Nu știu cum sa zic, dar când un ministru-psiholog zice așa ceva despre profesorii lui… Pute rău de tot!

    Pot sa spun că s au găsit să facă niște schimbări profunde în educație tocmai unii care habar nu au cum să facă produsul mezilor cu produsul extremilor….? O logică elementară și un minim de cunoștințe generale în toate domeniile de studiu de la liceu ar trebui sa fie un minim de la care sa plece selecția pentru cei ce lucrează Intr o astfel de comisie!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Întâlnire la liceu după 60 de ani, la „Dinicu Golescu” din Câmpulung. Absolvenți: Eram tinerii frumoși și furioși în 1964 când am terminat liceul / Aveam un profesor la care rămâneam blocat de uimire – ce spunea el nu se găsea în cărți, era o plăcere să-l asculți

Întâlnire încărcată cu emoție la Colegiul Național „Dinicu Golescu” din Câmpulung, județul Argeș, unde absolvenții promoției 1960-1964 s-au adunat la începutul acestui an școlar pentru a se revedea la 60…
Vezi articolul

Rectorul Universității din București, Marian Preda – schimbare de poziție: Anunță că se solidarizează cu profesorii din preuniversitar, după ce, pe 18 mai, afirma că “nu ne solidarizăm cu nimeni” / Schimbarea vine după mesaje similare din partea unor facultăți și a unor profesori din universitate

Rectorul Universității din București, Marian Preda, “își exprimă solidaritatea cu solicitările menite să asigure condiții decente de educație” și cu “colegii din învățământul preuniversitar”, potrivit unui comunicat transmis miercuri seară…
Vezi articolul

UPDATE Peste 800 de elevi și profesori din 60 de țări vin în România în decembrie la Olimpiada Internațională de Științe pentru Juniori – IJSO. Proiectul de hotărâre prin care ministerul Educației alocă 546.000 de euro, aprobat miercuri în ședință de Guvern

Proiectul de hotărâre de Guvern (HG) prin care ministerul Educației alocă 546.000 de euro (2,7 milioane de lei) pentru Olimpiada Internațională de Științe pentru Juniori – IJSO 2024, este discutat…
Vezi articolul

VIDEO Aproape 177 de mii de angajați vaccinați în învățământul preuniversitar. Procentul este de 66,5% – anunță ministrul Educației: Am solicitat tuturor școlilor să afișeze pe site-urile proprii proporția profesorilor vaccinați

Rata de vaccinare în rândul personalului din învățământ este de 66,5% în învățământul preuniversitar, a anunțat ministrul Educației, într-un interviu pentru HotNews.ro. Sorin Cîmpeanu a spus că datele sunt obținute…
Vezi articolul