Directoarea Magdalena Dorcioman: Degrevarea nu este un privilegiu, ci un instrument de eficiență instituțională, mai ales în școli care administrează sute de elevi și reforme în derulare

„Degrevarea nu este un privilegiu, ci un instrument de eficiență instituțională, mai ales în școli care administrează sute de elevi, infrastructură extinsă, activitate în două schimburi și reforme în derulare”, spune Maria Magdalena Dorcioman, directoarea Colegiului Național „Dinicu Golescu” din Câmpulung, într-un mesaj transmis redacției. 

• Amintim că directorii de școli și licee, ai CCD și CJRAE nu mai au dreptul la plata cu ora și trebuie să predea minimum 14 ore pe săptămână din 1 septembrie 2025, conform proiectului.

• 900 de directori vor fi dați afară din funcții prin comasarea școlilor în unități mai mari cu personalitate juridică, conform ministrului Daniel David: Ei nu rămân pe drumuri, că sunt profesori și se întorc la predare

Pentru directori, „vara nu înseamnă vacanță, ci activitate continuă: lucrări, recepții, admiteri, raportări, planificări. Iar în cazul proiectelor europene pe care le coordonăm, nu suntem remunerați, nu ni se echivalează efortul, dar ne asumăm această muncă din pasiune și responsabilitate”, a declarat directoarea Magdalena Dorcioman.

„În 2025, Colegiul a avut prima medie din județul Argeș, atât la Evaluarea Națională, cât și la Bacalaureat, iar în ceea ce privește parcursul școlar al elevilor, promovabilitatea este de 100%. În același timp, Colegiul Național „Dinicu Golescu” este școală-pilot, pe două direcții esențiale: noua arhitectură curriculară și catalogul electronic, iar în paralel derulăm un proiect european dedicat acestor reforme, care presupune un volum semnificativ de muncă – administrativă, educațională și logistică. Astfel că, propunerea de reducere a degrevărilor de normă pentru funcțiile de conducere pare să ignore realitățile din școli”, spune Magdalena Dorcioman.

„Dacă, în trecut, se discuta despre degrevări integrale, pentru a susține un act managerial eficient, și chiar despre posibilitatea unui concediu în timpul anului școlar, ca formă de echilibrare a efortului, iată că, în mod paradoxal, direcția actuală tinde spre contrariul acestora – reducerea sprijinului și accentuarea presiunii asupra echipelor de conducere.

Degrevarea nu este un privilegiu, ci un instrument de eficiență instituțională, mai ales în școli care administrează sute de elevi, infrastructură extinsă, activitate în două schimburi și reforme în derulare”, susține directoarea Colegiului Național „Dinicu Golescu” .

Redăm integral mesajul directoarei Maria Magdalena Dorcioman:

„Stimați participanți,

Vă vorbesc în calitate de director și profesor al unei instituții de tradiție – Colegiul Național „Dinicu Golescu” din Câmpulung, o școală cu 131 de ani de existență, care funcționează în condiții complexe: în două schimburi,  cămin, cantină și club sportiv, gestionând o activitate administrativă și educațională intensă, zi de zi.

Dincolo de aceste aspecte organizatorice, esența activității noastre rămâne misiunea educativă. Rezultatele vorbesc de la sine: în 2025, am avut prima medie din județul Argeș, atât la Evaluarea Națională, cât și la Bacalaureat. Iar în ceea ce privește parcursul școlar al elevilor noștri, promovabilitatea este de 100% – nu avem corigenți, repetenți sau cazuri de abandon școlar.

Fiecare elev este sprijinit, îndrumat și încurajat să își finalizeze anul cu succes.

Suntem școală-pilot, pe două direcții esențiale: noua arhitectură curriculară și catalogul electronic, iar în paralel derulăm un proiect european dedicat acestor reforme, care presupune un volum semnificativ de muncă – administrativă, educațională și logistică.

În acest context, propunerea de reducere a degrevărilor de normă pentru funcțiile de conducere pare să ignore realitățile din școli.

Dacă, în trecut, se discuta despre degrevări integrale, pentru a susține un act managerial eficient, și chiar despre posibilitatea unui concediu în timpul anului școlar, ca formă de echilibrare a efortului, iată că, în mod paradoxal, direcția actuală tinde spre contrariul acestora – reducerea sprijinului și accentuarea presiunii asupra echipelor de conducere.

Degrevarea nu este un privilegiu, ci un instrument de eficiență instituțională, mai ales în școli care administrează sute de elevi, infrastructură extinsă, activitate în două schimburi și reforme în derulare.

Pentru noi, vara nu înseamnă vacanță, ci activitate continuă: lucrări, recepții, admiteri, raportări, planificări. Iar în cazul proiectelor europene pe care le coordonăm, nu suntem remunerați, nu ni se echivalează efortul, dar ne asumăm această muncă din pasiune și responsabilitate.

Am ales această profesie din vocație. M-am pregătit temeinic, inclusiv cu un doctorat în management, pentru a performa în slujba elevilor și a colegilor mei.

Ceea ce solicităm este menținerea criteriilor obiective de degrevare, în acord cu realitatea și complexitatea activității manageriale.

Este, în fond, o chestiune de respect pentru educație și pentru oamenii care muncesc din convingere.

Vă mulțumesc!”

• Maria Magdalena Dorcioman a susținut acest punct de vedere în dezbaterea publică pe tema proiectului de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, organizată de Ministerul Educației și Cercetări, de pe 4 iulie.

Citește și:

Directoarea Manuela Matits, apel la solidaritate către managerii din școli din țară: Consider inuman să fim obligați să predăm 14 ore. Mii de profesori tineri riscă să fie disponibilizați, nu putem rămâne tăcuți

Directorul Dan Ion Ionici: Dacă va trebui să predau 14 ore, îmi voi bate joc de două școli. Îmi dau demisia dacă măsurile din educație sunt adoptate

Directorul Sorin Hagiu: Munca noastră este o responsabilitate continuă. Dacă voi fi nevoit să predau și să fiu director simultan, nu voi face niciun lucru bine / Vom pune în pericol exact puținul care mai funcționează bine în sistem

900 de directori vor fi dați afară din funcții prin comasarea școlilor în unități mai mari cu personalitate juridică, conform ministrului Daniel David: Ei nu rămân pe drumuri, că sunt profesori și se întorc la predare

Risc iminent ca deciziile actuale să nu corecteze, ci, din contră, să adâncească inechitățile din educație. Școala trebuie să fie mai întâi o stare de spirit și doar apoi o instituție – Anca Florea, directoarea adjunctă a Colegiului Național „B. P. Hasdeu” din Buzău

Directorii de școli și licee, ai CCD și CJRAE nu mai au dreptul la plata cu ora și trebuie să predea minimum 14 ore pe săptămână din 1 septembrie 2025 – proiect

Un director de școală va avea normă de predare de 14 ore, din 1 septembrie, după degrevările și creșterea normei didactice din proiectul Legii Bolojan / „Așa ies calculele”, spune Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației: Vom parcurge procedurile deja începute de mobilitate a profesorilor, le vom adapta și completa ulterior

Critici sindicale pentru tăierea banilor de la plata cu ora. Simion Hăncescu: Premierul și ministrul Educației afirmă că până acum ar fi fost o dublă plată. Nimic mai fals / Marius Nistor: Guvernul face niște calcule matematice care nu au nicio legătură cu ceea ce se va întâmpla în școli