DNA despre transferurile de clădiri de la Academia Română la Fundația Patrimoniu, semnalate într-un raport al Curții de Conturi: „Nu suntem în măsură să oferim informații privind existența sau inexistența vreunei cauze”

Direcția Națională Anticorupție declară că „nu este în măsură”, în temeiul regulilor privind relația cu presa, să spună dacă există sau nu o cauză legată de neregulile semnalate într-un raport al Curții de Conturi referitor transferuri de bunuri imobile făcute de Academia Română către Fundația Patrimoniu, pe care Academia o controlează. DNA a transmis acest răspuns la solicitarea Edupedu.ro de a preciza dacă s-a autosesizat sau a primit sesizări cu privire la cazul transferurilor către Fundația menționată, caz semnalată public, inițial, de senatorul Ștefan Pălărie.

Parlamentarul a avertizat, la începutul lunii februarie, că în Legislativ fusese introdusă o „lege-cadou” pentru Academia Română, în variantă de proiect, ce includea terenurile intravilane și clădirile printre tipurile de bunuri imobile pe care Academia le putea muta în administrația Fundației Patrimoniu. Ștefan Pălărie semnala atunci că un raport de audit financiar datat decembrie 2025, al Curții de Conturi, privind situația de la Academie în 2024, arăta că această instituție a transmis în administrația Fundației Patrimoniu, aflată sub controlul său, o serie de bunuri imobile pe care nu avea dreptul legal să le transfere.

Proiectul respectiv de lege a fost ulterior retras. Edupedu.ro a relatat pe larg, pe 9 februarie, despre această situație, prezentând detalii din auditul Curții de Conturi. Potrivit acestuia:

• „Academia Română a transmis în administrarea Fundației Patrimoniu pe bază de protocol bunuri imobile, altele decât cele de natura terenurilor agricole și silvice, contrar prevederilor Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române și a Statutului Academiei Române. Astfel, au fost date în administrarea Fundației pe bază de Protocol de dare în administrare un număr de 20 de clădiri pentru o perioadă de 25 de ani.”

În momentul când a semnalat cazul, Ștefan Pălărie comenta: „Ce a făcut Curtea de Conturi? A transmis public, dar din păcate nu a înștiințat parchetele și justiția din România, că acest raport arată fapte care pot să fie încadrate cu ușurință la abuz în serviciu. Că e doar neglijență sau este și prejudiciul datorat sau generat de către Academia Română – asta trebuie să descopere justiția.”

Ulterior, Edupedu.ro a solicitat DNA, în data de 12 februarie, să precizeze dacă s-a sesizat sau a primit sesizări cu privire la situația semnalată de raportul Curții de Conturi, care arată că Academia Română a transmis în administrarea Fundației Patrimoniu, contrar prevederilor legii, o serie de bunuri imobile. edupedu.ro a cerut, totodată DNA să precizeze: „Dacă DNA a declanșat cercetări în acest caz, ce anume vizează ele și care sunt procedurile care urmează?”

„Vă informăm că nu suntem în măsură să oferim informații privind existența sau inexistența vreunei cauze având ca obiect aspectele indicate de dumneavoastră”, a răspuns marți, 24 februarie, biroul de presă al Direcției Anticorupție, care invocă „Ghidul de bune practici” elaborat de CSM în 2019 pentru relația sistemului judiciar cu presa. Acesta impune o serie de restricții privind informațiile care pot fi comunicate mass-media de către instituțiile din justiție.

Răspunsul DNA pentru Edupedu.ro, integral: 

„Consecventă practicii sale de comunicare, fundamentată pe interesul public major, Direcția Națională Anticorupție, în calitate de unitate de parchet, face publice doar acele informații care se încadrează în limitele impuse de specificul activității de urmărire penală, astfel cum acestea sunt stabilite prin reglementările legale în vigoare.

Astfel, informațiilor referitoare la eventuale dosare penale le sunt aplicabile prevederile art. 28 alin. (1) – „Comunicarea de informații privind stadiul actelor de cercetare reprezentanților mass-media poate fi făcută numai după ce există suspect în cauză…” – și alin. (5) – „Informațiile privind existența unei plângeri sau a unui denunț pe rolul organelor de urmărire penală referitoare la posibila săvârșire a unor fapte de natură penală, precum și datele cuprinse în aceste acte de sesizare nu sunt publice…” – din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass-media, aprobat prin Hotărârea nr. 197/2019 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Raportat la dispozițiile anterior menționate, vă informăm că nu suntem în măsură să oferim informații privind existența sau inexistența vreunei cauze având ca obiect aspectele indicate de dumneavoastră.”

Foto: © Sergio Delle Vedove | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.