DOCUMENT Elevii de liceu pot alege disciplina „Managementul emoțiilor” din oferta de curriculum la decizia școlii, din anul școlar 2023-2024 / Elevii vor învăța să-și recunoască emoțiile pornind de la fotografii sau filme artistice, prin storytelling, teatru de umbre sau strategia creativă Disney, potrivit programei publicate în Monitorul Oficial

1.086 de vizualizări
Foto: © Pressmaster | Dreamstime.com
Ordinul privind aprobarea programei școlare a disciplinei “Managementul Emoțiilor”, din categoria curriculum la decizia școlii, nivel liceal a fost publicat în Monitorul Oficial (MO), miercuri, 16 noiembrie. De anul școlar viitor, elevii de liceu pot alege acest opțional și învăța să-și recunoască emoțiile prin jocuri și strategii non formale cum ar fi storytelling, brainstorming, strategia creativă Disney, teatru de umbre și altele.
  • Amintim că, recent, au fost aprobate și publicate în Monitorul Oficial, 21 de programe pentru discipline opționale, la ofertă din curriculum la decizia școlii, pentru gimnaziu și programul „A doua șansă” – învățământ secundar.
  • Deja școlile au început să facă selecția opționalelor pentru anul viitor, conform cu prevederile transmise de inspectorate printr-o notă, după cum a scris recent Edupedu.ro. Astfel, potrivit documentului, în perioada octombrie-noiembrie 2022 se elaborează propuneri de opționale la nivel de profesori și clasă, urmând ca apoi, în ianuarie 2023, lista opționalelor din școli să fie aprobate în consiliul profesoral și transmise către consiliul de administrație.

Disciplina Managementul Emoțiilor a fost aprobată prin Ordin de ministru. Acesta a fost publicat în Monitorul Oficial, în data de 16 noiembrie și conține programa școlară ce se aplică în sistemul de învățământ preuniversitar în anul școlar 2023-2024, ca ofertă națională de curriculum la decizia școlii. De asemenea, temele din disciplină pot fi incluse în activitatea corespunzătoare disciplinelor de studiu din ariile curriculare Om și societate, Consiliere și orientare și Limbă și comunicare, opțional integrat la nivelul acestor arii începând cu anul școlar 2022-2023.

“Disciplina propusă valorifică experiența fiecărui elev, modul său particular de a simți, interpreta și aprecia, precum și învățarea între egali — explorarea unor cazuri/situații de viață. Aceasta nu urmărește acumularea de cunoștințe academice, teoretice, ci formarea de competențe de autocunoaștere și autocontrol, de interacțiune socială pozitivă. Este un opțional integrat, care poate fi corelat cu disciplinele socioumane, cu cele din aria Consiliere și orientare și cu alte discipline — de exemplu, Biologia sau Educația fizică”, se arată în ordinul de ministru din MO.

Exemple de conexiuni posibile, după cum prevede programa disciplinei:

Educația socială (parcursă în gimnaziu și valorificată în contexte noi, în primii ani de liceu), alte discipline socioumane (Psihologie, clasa a X-a etc.) — analiza specificului cultural în exprimarea emoțiilor, corelarea emoțiilor cu diferite stereotipuri, prejudecăți, stabilirea limitelor de comportament pentru sine și pentru ceilalți, responsabilitatea individuală și a celorlalți, situații de vulnerabilitate, percepția socială a persoanelor care se confruntă cu tulburări emoționale etc.);

Biologie — pot fi explorate legături între aspecte teoretice deja studiate și noile achiziții specifice acestui opțional — de exemplu, manifestarea fizică a emoțiilor și somatizarea;

Limba și literatura română — se poate realiza cunoașterea mai profundă a trăirilor personajelor din operele literare și înțelegerea modului în care aceste trăiri influențează comportamentele (cu paralele deschise spre perceperea de către elevi a propriei realități privitor la emoțiile pe care le trăiesc);

Educația fizică — importanța activităților sportive pentru starea de bine, pentru reducerea stresului, dezvoltarea autocontrolului și a încrederii în sine, a autodisciplinei, a capacității de autoevaluare etc.”.

Sugestii metodologice pentru profesori

“Exerciții de recunoaștere a emoțiilor prin identificarea semnelor faciale, a răspunsurilor fiziologice sau comportamentelor; exerciții pornind de la imagini sau pe baza unor studii de caz sau a unor opere literare studiate;
— utilizarea unor aplicații pentru examinarea profilului emoțional;
— vizionarea unor clipuri video, a unor secvențe din filme artistice, urmate de discuții privind emoțiile identificate și modalitățile
de exprimare a acestora;
— joc de rol pentru simularea/concretizarea unor emoții, urmat de discuții pentru identificarea corectă a emoțiilor și recunoașterea
manifestărilor specifice;
— teatru de umbre;
— bodystorming pentru conștientizarea emoției și a modului în care aceasta se simte și se dezvoltă în fiecare persoană;
— controversă creativă pe tema „Sunt emoțiile bune sau rele?”;
— exerciții de descriere în cât mai multe cuvinte a unei persoane (biopoemul)”, se arată în documentul consultat de EduPedu.ro.

Strategii specifice non formale ce pot fi folosite de profesori în predare, cu exemple aplicate:

Storytelling este o strategie specifică educației nonformale, care pornește de la principiul că oricine poate spune o poveste. Facilitatea spunerii/creării de povești despre emoții implică valori, experiențe individuale și de grup, punere de probleme și identificare de soluții. Fiecare elev implicat, fie că este povestitor, fie că este ascultător, parcurge procesul învățării și extrage sens, în funcție de nevoile și de interesele sale. Poveștile spuse/create în cadrul lecțiilor pot fi valorificate digital, sub forma unui blog al disciplinei.

Teatrul de umbre este o strategie care poate continua storytelling-ul sau poate fi utilizată de sine stătător. Cu resurse simple, de tipul unui ecran opac/pânză transparentă și al unei surse de lumină, elevii pot pune în scenă povești, prin „traducerea” acestora într-o succesiune dinamică de imagini, astfel încât mesajele-cheie să fie transmise. În cadrul unui proiect, aceștia pot confecționa și „emoții-marionete”, după ce scriu poveștile despre emoții în cadrul echipelor, valorificându-se astfel învățarea prin cooperare.

Strategia creativă Disney este foarte asemănătoare logicii jocurilor de rol și — în mod special — tehnicii „pălăriilor gânditoare”, elaborată de Eduard de Bono, doar că aici avem doar trei roluri:

  • Visător. În această ipostază, elevii trebuie să creadă că toate lucrurile sunt posibile, nu există nicio opreliște. Ei văd imaginea de ansamblu, fără a se impune granițe sau limitări. Întrebarea la care trebuie să se răspundă este „Ce îmi doresc într-o lume ideală în care totul ar fi posibil?”
  • Realist. În această ipostază, elevii văd lucrurile pragmatic, în direcția rezolvării lucrurilor. Ei se gândesc la ce soluții ar funcționa efectiv, se gândesc în mod constructiv și stabilesc borne ale progresului spre obiectivele propuse. Întrebarea de la care se pornește este „Cum aș putea face ca lucrurile chiar să meargă?”
  • Critic. În această ipostază, elevii caută elementele care nu se potrivesc, caută probleme și erori, acele aspecte care ar putea merge prost, ce lipsește din „tabloul general”. Întrebarea de bază este „Ce ar putea să nu meargă?” De obicei, în managementul emoțiilor, noi avem ceea ce se numește „criticul interior”. De cele mai multe ori vom crede că nu putem, că nu o să reușim, o să ne vedem defectele, nu și calitățile. Iată de ce de data aceasta putem folosi strategia creativă Disney într-un mod deosebit, în sensul că pornim de la o emoție reală și încercăm să depășim poziția de Critic, prin punerea în operă a rolurilor de Visător și Realist. Lucrând cu toate trei împreună, elevii pot să găsească mai ușor soluții la problemele emoționale pe care le traversează.

Bodystorming este o tehnică este o tehnică de brainstorming prin care elevii își folosesc expresia corporală pentru a crea sau reprezenta idei. Putem face următoarele: împărțim clasa în grupe de 5-8 elevi, le oferim câteva idei și scenarii privind o situație problematică emoțional; fiecare elev are un rol în acest scenariu, un rol pe care ar trebui să îl aibă în realitate cineva pentru care respectiva realitate face parte din viață. De exemplu, vorbim despre scenariul unei prime zile de școală și o clasă unde sunt foarte mulți elevi care nu au loc în bănci; fiecare elev este liber să aibă emoții, sentimente, gânduri și le poate exprima în orice moment; unul dintre elevi are rolul de narator/povestitor care explică cum stau lucrurile.

Acesta poate utiliza timpul ca și când ar avea o telecomandă magică, oprind acțiunea sau „dând înainte” ca și cum ar accelera trecerea timpului. În timpul activității, elevii sunt instruiți să folosească mai degrabă expresia „Da, și…” decât „Nu, dar…”. Mai multe grupuri de elevi execută același scenariu, dar un observator (sau profesorul) observă diferențele de abordare în funcție de modul în care se poziționează fiecare participant. După finalizarea jucării scenariului, o discuție cu elevii este necesară: „Ce am învățat ca grup?”, „Care au fost emoțiile pe care le-am resimțit?”, „Cum s-a simțit fiecare dintre voi în momentul în care altcineva exprima o emoție puternică?”

Brainsketching este o tehnică de tip brainwriting. Elevii sunt împărțiți în grupuri de câte 4-8 și stau în jurul unei mese (ori în cerc de scaune). Ei trebuie să se afle suficient de departe unii de ceilalți pentru a avea o anumită intimitate. Se discută o problemă de gestionare dificilă a unei emoții până când este înțeleasă de toată lumea. În următorul pas, fiecare elev, în mod privat/separat, realizează pe o foaie o schiță referitoare la modul în care vede rezolvarea problemei. Mai departe, această schiță este „pasată” elevului care se află în dreapta sa. Astfel, fiecare elev primește schița unui coleg și o folosește pentru a nota noi idei, noi soluții, noi perspective. După ce fiecare elev a completat schița primită, se va trece la o nouă rotire a schițelor originale. Procesul are loc până se ajunge la o rotire completă, toți elevii au avut ocazia să își noteze ideile pe fiecare schiță. În momentul în care fiecare schiță „se întoarce” la elevul care a elaborat-o, profesorul adună schițele și le afișează pe un panou/flipchart pentru o discuție frontală.

Controversa creativă este o metodă de regăsire a echilibrului și a „poziției de mijloc”, după ce au fost analizate toate aspectele contradictorii ale unui probleme, ale unui subiect controversat. Spre exemplu, profesorul propune tema „Sunt emoțiile bune sau rele?” și o prezintă elevilor. Elevii se grupează în perechi, iar două perechi vor forma un grup. În grupuri de patru, vor studia perspectivele „pro” și „contra”: o echipă de doi elevi susține că „Emoțiile sunt întotdeauna bune!”, iar cealaltă echipă că „Emoțiile sunt întotdeauna rele!”. După ce ambele echipe au o poziție conturată, ele se întâlnesc (cel mai simplu, elevii din prima bancă se întorc spre elevii din banca a doua, elevii din banca a treia se întorc spre elevii din banca a patra etc.), pentru a dezbate problema, fiecare echipă „luptând până la absurd” să „învingă” argumentele echipei adverse. În următoarea etapă, echipele își inversează rolurile și vor susține într-un mod cât mai convingător și punctul de vedere opus. În final, echipele încearcă să elaboreze în scris un raport care „împacă” argumentele „pro” cu cele „contra”, ajungând la un compromis. De data aceasta, profesorul pune toate grupurile de dezbatere să prezinte în fața clasei toate aceste perspective de compromis, apoi concluzionează că emoțiile sunt bune, sunt mesageri ai unor stări, dar un management defectuos al lor le poate face nocive pentru noi”, se arată în document.

Lista cu toate sugestiile de strategii:

Amintim și că liceele pot include disciplina „Istoria Revoluţiei din 1989 şi a schimbării de regim din România” în oferta de opționale pentru curriculum la decizia școlii pentru anul școlar 2023-2024, chiar dacă deja se lucrează la listele cu opționale, spune pentru Edupedu.ro, Florian Lixandru, secretar de stat în ministerul Educației. – detalii aici

Foto: © Pressmaster | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
DOCUMENT 21 de programe școlare pentru noi discipline opționale din curriculum la decizia școlii au fost publicate în Monitorul Oficial / De anul viitor școlar, elevii de clasele a V-a și a VI-a pot analiza logo-uri ale unor instituții sau pot alege EduGaming ori Cultura Copilăriei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Sindicatul FSLI anunță proteste, dacă nu se amână scăderea orelor de școală. Cere, în premieră, să fie redus numărul elevilor din clase și implementat programul Școală după școală pentru toți copiii

Sindicatele din educație conduse de Simion Hăncescu amenință cu proteste, dacă viitorul executiv nu dă Ordonanță de Urgență care să amâne aplicarea legii prin care se reduc orele de școală.…
Vezi articolul

Școala începe peste o săptămână. Principalele modificări pentru elevi și profesori: module în loc de semestre, eliminarea tezelor obligatorii, vacanță în octombrie pentru toți, profesorii nu au încă reperele pentru clasa a X-a și nu au fost formați pentru predare pe competențe / Calendarul anului școlar 2022-2023

Elevii încep anul școlar 2022-2023 pe data de 5 septembrie, potrivit calendarului oficial. Este pentru prima dată când anul școlar este organizat pe module. Mediile se calculează diferit după eliminarea obligativității tezelor,…
Vezi articolul

Cercul de informatică “Programare cu răbdare”, premiat la WITSA Global ICT Excellence Awards. Activitățile STEM s-au extins la nivel național cu peste 800 de copii la doi ani de la înființare

La doi ani de la înființare, cercul de informatică “Programare cu răbdare” de la Bacău, se extinde la nivel național și primește premiul World Information Technology and Services Alliance (WITSA).…
Vezi articolul