Unul dintre punctele slabe identificate de Inspectoratului Școlar al Municipiului București se referă la lipsa profesorilor calificați la anumite discipline, potrivit planului managerial pentru anul școlar 2026-2027. Este vorba despre educatoarele din grădinițe, despre profesorii de fizică, chimie, matematică și informatică, conform sursei citate.
Concret, în documentul ISMB este menționat deficitul de „resursă umană calificată la anumite discipline de studiu: educatoare, fizică, chimie, matematică, informatică”.
Un alt punct slab, potrivit sursei citate, este angajarea de cadre didactice fără studii de specialitate. Tot la această secțiune sunt menționate interesul scăzut al unor cadre didactice pentru formarea continuă și slaba pregătire a cadrelor didactice pentru activitatea cu elevii cu CES, integrați în învățământul de masă.
La secțiunea de resurse umane, Inspectoratul Școlar al Municipiului București a identificat următoarele puncte slabe:
- „Deficit de resursă umană calificată la anumite discipline de studiu: educatoare, fizică, chimie, matematică, informatică;
- Angajarea de cadre didactice fără studii de specialitate;
- Interesul scăzut al cadrelor didactice pentru cunoaşterea documentelor de strategie educaţională privind asigurarea calităţii în educaţie şi a noutăţilor privind programele structurate pe competenţe, privind proiectele de reformă și aplicarea legislaţiei şcolare;
- Interesul scăzut al unor cadre didactice pentru formarea continuă;
- Preocupare scăzută pentru individualizarea/diferențierea învățării, în raport cu nevoile și interesele elevilor;
- Existența unor situații de superficialitate în cunoașterea, înțelegerea și aplicarea legislației școlare, a actului decizional, în delegarea de sarcini, în exercitarea funcțiilor manageriale;
- Interes scăzut al cadrelor didactice debutante pentru pregătirea competențelor de predare-învățare-evaluare;
- Competențe reduse ale personalului didactic și de conducere în domeniul managementului școlar;
- Slaba pregătire a cadrelor didactice pentru activitatea cu elevii cu CES, integrați în învățământul de masă.”
Documentul Inspectoratului Școlar al Municipiului București poate fi consultat mai jos:
Despre deficitul profesorilor la disciplinele reale
Maria Conțan, profesoară de chimie la Școala Generală din Sântimbru (județul Alba), are 74 de ani și a declarat, pentru Știrile ProTV, că „sufletește mă simt împlinită, simt că încă mai pot”.
Referitor la lipsa profesorilor, Sorin Ion a spus că „vorbim de disciplinele tehnice, zona de maiştri instructori, dar și disciplinele, să le zicem așa, general reale: fizică, chimie, chiar şi matematică”. Declarațiile au fost făcute pentru TVR Info.
Amintim că aproape 44.000 de cadre didactice, adică peste a cincea parte (21,8%) din cei 200.845 de profesori aflați acum în sistem din datele MEC analizate de Edupedu.ro, au deja 55 de ani sau mai mult. În următorul deceniu, aceștia vor atinge vârsta standard de pensionare prevăzută de legea pensiilor – 65 de ani.
În anul școlar 2025-2026, erau 1.475 de profesori cu vârsta cuprinsă între 70 și 90 de ani, conform datelor Mnisterului Educației și Cercetării.
Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a vorbit despre faptul că profesorii care sunt în pragul pensionării „vor ieși masiv la pensie”. Liderul sindical a adus în atenție că anul acesta au fost situații în care s-a apelat la studenți, pentru că nu avea cine să țină orele. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru cotidianul.ro.
În luna mai, Adina Romanescu, director al Liceului de Informatică ”Grigore Moisil” din Iași, a vorbit despre lipsa de resursă umană din unitățile de învățământ și a spus că „este pentru al nu știu câtelea an consecutiv în care avem scoase ore vacante la Informatică și nu reușim să ocupăm un post de Informatică”. Declarațiile au fost făcute pentru Radio România Iași.
În noiembrie 2025, Daniel David, ministru al Educației și Cercetării la acea vreme, spunea că profesorii pensionari „ne ajută să acoperim orele”: „În foarte multe situații, practic, profesorii pensionari sunt cei care ne ajută să ne acoperim orele. Ei nu iau din orele altora mai tineri, dar nu avem suficientă resursă umană, nu avem suficienți oameni care să acopere aceste ore”.
Informații de context
România înregistrează deficit de profesori calificați la matematică, științe, educație fizică, arte și alte materii, potrivit raportului anual Education at a Glance 2024, dat publicității de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Secretarul de stat Sorin Ion a remarcat lipsa profesorilor interesați să predea disciplinele de științe, pe care le-a enumerat în „ordinea gravității lucrurilor, la chimie, tehnologia informației și informatică, maiștri instructori și vine din urmă și matematica”.
Sorin Ion, reprezentant al Ministerului Educației, a spus că Ministerul trebuie să elaboreze o strategie care să fie în strânsă legătură cu învățământul superior și să înființeze programe de studii dedicate pentru acestor discipline, să le așeze într-un top al priorităților universităților „și de ce nu, poate, niște beneficii pentru cei care aleg acestei specializări”.
În decembrie 2024, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a vorbit, la DC News, despre lipsa de profesori la matematică și științe: „facem apel la colegi pensionari, pentru că nu avem destul de mulți absolvenți care să își dorească să facă asta”.
Profesorul de matematică Flavian Georgescu a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre lipsa profesorilor de matematică: „Suntem în continue căutări și, în general, pe grupul profesorilor de matematică din București, grup în care mă aflu, cred că o dată pe lună vin întrebări de genul „se caută profesori! găsim profesori?”. Acesta a explicat și de ce nu mai este atractivă profesia de profesor pentru tinerii absolvenți de facultate.
Raluca Ivănuș, directoarea Colegiului Național George Coșbuc din Capitală, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre lipsa de profesori de fizică: „Am avut, dau exemplu concret, 6 ore vacante la începutul anului școlar pe care le-a ocupat o tânără suplinitoare care, după primul modul, a renunțat, spunându-mi că ea nu e pregătită să facă fața învățământului.”
Studenții din anul I de la Facultatea de Matematică și Informatică (FMI) a Universității din București (UB) au fost îndemnați de secretarul de stat din ministerul Educației Sorin Ion să devină profesori, după ce termină studiile în 2027. Sorin Ion le-a transmis la festivitatea de luni de deschidere a anului universitar 2024-2025 „să încercați să veniți pe acest drum, pentru că nu veți regreta”.
Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat că la 1 septembrie 2024 era un deficit de aproape 1.000 de posturi pe fizică, la nivel național, dar a fost acoperit și că profesorii se plâng de faptul că subiectele de la titularizare sunt foarte dificile, într-o intervenție la DC News, pe 16 septembrie 2024.
Despre profesorii necalificați
Alina Meclea, inspectorul școlar general din județul Giurgiu, a vorbit despre lipsa profesorilor calificați la disciplinele reale. „Din nefericire, pentru disciplinele reale, chimie și fizică, avem și 17, respectiv 18 necalificați”, a precizat inspectoarea pentru Știrile ProTV. Aceasta a adus în atenție faptul că „trebuie să le și oferim condițiile propice” elevilor când cerem performanță.
Edupedu.ro a scris că aproape 4.800 de norme din școli au fost ocupate anul trecut școlar de personal fără studii corespunzătoare: situația pe discipline
În luna august, liderul FSLI Simion Hăncescu spunea că a crescut numărul profesorilor necalificați cu peste 2.000: „Am constatat astăzi că a crescut cu peste 2.000 numărul profesorilor necalificați. Avem 6.300, suntem unici pe această planetă și nu se vede acest lucru.”
În septembrie 2025, Daniel David, ministru al Educației la acea vreme, a declarat că „suplinitorii calificați au rămas cam în aceeași zonă”, după ce norma didactică a crescut, în medie, cu 2 ore. „Suplinitorii necalificați, acolo, da, avem mai puțini, dar eu cred că este un lucru bun că ai mutat orele în zona celor calificați”, a spus acesta.
În anul școlar 2023-2024, peste 5.100 de norme au fost ocupate de cadrele didactice necalificate, adică fără studii corespunzătoare postului, potrivit raportului privind starea învățământului, document publicat de Ministerul Educației și Cercetării. Este cel mai mare număr din ultimii 13 ani. Conform datelor Ministerului Educației și Cercetării, în ultimii ani se observă o creștere a ponderii posturilor ocupate cu personal didactic fără studii corespunzătoare postului.
Dacă în anul școlar 2011-2012 erau 2.852 de norme didactice ocupate de profesorii necalificați, în anul școlar 2023-2024 numărul acestor norme a crescut până la 5.155. Aceste lucru înseamnă o creștere de aproximativ 80%.
Menționăm că o normă didactică poate fi ocupată de mai mulți profesori suplinitori.
În luna mai 2024, profesoara Nina Vasile a vorbit, la emisiunea Destine de la Radio Muscel FM, despre ce înseamnă statutul de cadru didactic suplinitor în sistemul de învățământ românesc. „Când un om aude (cuvântul – n. red) suplinitor, se gândește la cineva care are doar liceul, care este subcalificat, care nu știe să predea, nu se descurcă”, a precizat aceasta.
Tot în luna mai 2024, vicepreședintele FSLI, George Purcaru, a spus că în sistemul de educație sunt în prezent aproape 7000 de profesori necalificați, adică nu au studiile corespunzătoare. În septembrie 2023, Ligia Deca spunea că sunt “peste 3.400 de profesori necalificați pentru disciplina pe care o predau“.
În luna martie 2024, Edupedu.ro a scris că în acel an școlar este cel mai mare număr de profesori suplinitori, din ultimii 5 ani, care predau în școlile din România: Sunt aproape 44.600 de cadre didactice angajate pe perioadă determinată, în anul școlar 2023-2024.
Care sunt profesorii fără pregătire. Cele trei situații
Cadrele didactice fără pregătire sunt profesorii, educatorii și învățătorii care nu au studii corespunzătoare postului pe care-l ocupă. Conform Ministerului Educației aceștia pot fi în următoarele situații:
- Cu studii superioare în alt domeniu decât cel al postului.
- Studenți, în curs de calificare.
- Cu studii medii.
Citește și:
Cel mai vârstnic profesor din România a predat anul trecut Fizică, la 89 de ani, ca profesor debutant în două școli din București / Șeful ISMB, Florin Lixandru: Am crezut că este o eroare în sistemul nostru de evidență. Mă întreb ce o să se întâmple peste 4-5 ani
Profesoară de Chimie cu vârsta de 74 de ani: Mă străduiesc să le spun elevilor cât mai multe din tainele chimiei. Simt că încă mai pot / Recent, secretarul de stat Sorin Ion a vorbit despre lipsa profesorilor la disciplinele reale
