Ministrul interimar al muncii Dragoș Pîslaru spune că există discuții în prezent despre o versiune cu spor de doctorat și una fără, în legea salarizării. Într-un interviu pentru TVR Info, Dragoș Pîslaru spune că varianta cu spor de doctorat nu se referă la domeniul educației, ci la situația în care „te califici pentru niște poziții care ar trebui să fie mai bine remunerate și la care nu ajungi dacă nu ai aceste studii înalte”. Amintim, în varianta de lucru a legii salarizării consultată de Edupedu.ro pe 25 aprilie, sporul de doctorat este desființat: a fost luat în calcul „la stabilirea coeficienților pentru personalul din învățământ, unde, prin natura funcțiilor, este necesară deținerea titlului de doctor”.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a spus că „în acest moment există în minister două versiuni, una cu spor de doctorat, cealaltă fără”, cea din urmă fiind propusă de Banca Mondială.
În varianta în care sporul de doctorat este inclus în legea salarizării, oficialul a explicat că „doctoratul trebuie să fie un lucru foarte apreciativ în societate și să nu-l desconsiderăm” și ar trebui să fie valorificat financiar când „te califici pentru poziții care ar trebui să fie mai bine remunerate și la care nu ajungi dacă nu ai aceste studii înalte” și că „logica care se aplică în prezent nu este în această direcție în acest moment”.
Dragos Pîslaru a mai spus că „decizia finală va fi luată după ce ne mai consultăm încă o dată cu Banca Mondială și cu toate celelalte familii ocupaționale”.
- Amintim, Legea salarizării este jalon important în PNRR și are o valoare de 700 de milioane de euro, și trebuie să fie gata până în vară.
Redăm fragmentul din interviu privind sporul de doctorat
Redactor: Am văzut, de exemplu, sporul de doctorat, că vreți să-l eliminați de tot.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al muncii: În acest moment vă pot confirma că există în minister două versiuni, una cu spor, cealaltă fără spor. Cea fără spor a fost propusă de Banca Mondială, cea cu spor a fost propusă în ziua plecării sau, în fine, în weekend-ul de dinainte de plecări, de plecare, de conducere a ministrului Muncii, care încă era demisionar în vremea respectivă. Decizia finală va fi luată după ce ne mai consultăm încă o dată cu Banca Mondială și cu toate celelalte familii ocupaționale care au acest lucru important.
Doar ca să luăm în calcul acest spor de doctorat, există domenii unde doctoratul face parte din nivelul de specializare pe care-l ai. Adică, de exemplu, în domeniul educației, pentru profesor universitar nu poți să ajungi peste lector universitar decât dacă ai doctorat. Este un lucru foarte clar. Pe de altă parte, există domenii unde ideea de a avea un doctorat, și asta presupune că dacă n-ai doctoratul nu te califici pentru pozițiile respective remunerate corespunzător.
Pe de altă parte, există domenii unde poți să ai un doctorat care să nu fie neapărat relevant sau care să nu facă diferența dintre munca pe care o prestezi tu pe postul respectiv și cea pe care o prestează un coleg în poziție similară.
Doctoratul trebuie să fie un lucru foarte apreciativ în societate și să nu-l desconsiderăm, pentru că presupune un efort serios de cercetare în spate, dar el ar trebui bonificat mai degrabă prin faptul că odată ce ai doctorat, te califici pentru niște poziții care ar trebui să fie mai bine remunerate și la care nu ajungi dacă nu ai aceste studii înalte.
Deci cam asta ar fi o logică. Logica care se aplică în prezent nu este în această direcție în acest moment, mai degrabă trebuind să justifici printr-un document administrativ cum anume doctoratul te ajută la activitatea pe care o ai și lucrurile acestea, credeți-mă, trebuie să faci lună de lună, adică la fiecare lună trebuie să pregătești niște hârtii, să demonstrezi cum doctoratul tău a ajutat la activitatea ta”.
Despre sporul de doctorat
În anul 2026, personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație pentru titlul științific de doctor în cuantum de 500 Iei brut lunar, conform OUG nr. 7 din 24 februarie, publicată în Monitorul Oficial pe 25 februarie.
Prevederea se aplică de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, adică 25 februarie 2026 și include și personalul din cadrul Institutelor Naționale de Cercetare Dezvoltare.
Prevederile privind indemnizația de doctorat în 2026 din OUG nr. 7 /2026
Art. LIV. — (1) „Prin derogare de la prevederile art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2026, de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație pentru titlul științific de doctor în cuantum de 500 Iei brut lunar, care se acordă lunar numai dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul și dacă are prevăzute în fișa postului un set de atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar. Cuantumul salarial al acestei indemnizații nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor/compensațiilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor prevăzută la art. 25.
(2) În anul 2026 personalul din cadrul Institutelor Naționale de Cercetare Dezvoltare care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație pentru titlul științific de doctor în cuantum de 500 lei brut lunar, care se acordă lunar numai dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul și dacă are prevăzute în fișa postului un set de atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar.”
Informații de context
Legea salarizării unitare este unul dintre jaloanele esențiale asumate de România și a fost amânată în mod repetat în ultimii ani, pe fond electoral și din cauza situației privind impactul bugetar. Legea trebuie să fie finalizată până în iulie 2026.
În educație, așteptările de la noua lege a salarizării sunt legate în principal de corectarea dezechilibrelor și de creșterea salariilor de la bază, în special pentru profesorii debutanți și personalul cu venituri mici.
Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a declarat recent că „principalele creșteri” vor viza exact această zonă, inclusiv din sistemul de învățământ, însă a subliniat că majorările nu vor fi unele „foarte mari”. În același timp, sindicatele avertizează că există riscul ca salariile din educație să fie înghețate în noua grilă, ceea ce amplifică tensiunile în sistemul de învățământ.
Sindicatele din învățământ și-au exprimat îngrijorarea privind viitoarea lege. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a avertizat pe 11 martie că există informații potrivit cărora salariile din educație ar putea fi înghețate în noua grilă.
În paralel, liderul Federației „Spiru Haret”, Marius Nistor, a anunțat după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan că, din martie 2026, au început consultările cu partenerii sociali, proiectul trebuind finalizat până la începutul verii, pentru a respecta calendarul din PNRR.
- Alte prevederi din proiectul noii Legi a Salarizării, consultat de Edupedu.ro
Citește și:
Bolojan: Dragoș Pîslaru preia interimar Ministerul Muncii. Premierul anunță discuții urgente pe legea salarizării, jalon PNRR de 700 de milioane de euro
Secretarul de stat Sorin Ion, despre proiectul legii salarizării: Nu știu dacă este un act oficial, pentru că Ministerul Educației n-a făcut ceva oficial / Profesorii care predau disciplinele de examen pot fi evaluați diferit față de colegii lor
Gradație de merit 2026. Ordinea în care se acordă în caz de punctaje egale – proiect / Criterii de îndeplinit în cazul profesorilor din școli, din palatele copiilor și cluburile sportive și pentru inspectori
Karina Dorobanțu
Diana Ghimiși
Ioana Nicolescu
Redacția