După 12 ani de școală, elevii au probleme cu lexicul, cu localizarea informației, spune Bogdan Rațiu, profesor de limba română, despre rezultatele simulării la BAC: La liceu se simte că stagnăm de foarte mulți ani, iar standardele s-au diminuat – în anii 2000 se cereau 3-4 pagini de eseu, acum 400 de cuvinte

7.843 de vizualizări
Bogdan Rațiu / Foto: captură – Youtube.com/ TVR
Bogdan Rațiu, profesor de limba și literatura română la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu Mureș, spune că “rezultatele simulării de la BAC 2024 nu sunt foarte bune per ansamblu”, pentru că din datele Ministerului Educației reiese faptul că, după 12 ani de liceu, elevii au probleme cu lexicul, probleme cu vocabularul, cu localizarea informației”. Bogdan Rațiu subliniază și că standardele s-au diminuat de-a lungul anilor în privința subiectelor și a “modului în care ne raportăm la evaluare” și dă exemple: în 2000 se cereau trei-patru pagini la eseu, în 2016, între 600 și 900 de cuvinte, iar în 2018 minimum 400 de cuvinte, ca și în prezent.
  • Bogdan Rațiu a făcut analiza în cadrul dezbaterii despre rezultatele simulării examenului de Bacalaureat, organizate de proiectul MERITO miercuri, 3 aprilie 2024.

Bogdan Rațiu, profesor de Limba și literatura română la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu Mureș, spune că rezultatele de la simularea Bacalaureatului 2024 arată că elevii au probleme cu vocabularul și cu localizarea informației.

El atrage atenția asupra unei anomalii: “Dacă ne uităm la textul argumentativ și pe rezultatele care sunt puse de minister, eu nu prea înțeleg: Cum de au reușit copiii în proporție de peste 80% să aibă o opinie într-un text argumentativ, dar se rupe ceva la construcția argumentului? Și la construcția argumentului deja avem mai puțin de jumătate din ei capabili să conducă fraza”.

Bogdan Rațiu a făcut o comparație a subiectelor din anii 2000 până în prezent și a spus că în timp standardele s-au diminuat: dacă în 2000 se cereau trei-patru pagini la eseu, în 2018 se cereau minimum 400 de cuvinte, ca și în prezent.

Redăm analiza profesorului Bogdan Rațiu:

“Eu nu cred că subiectul de Bacalaureat îi provoacă foarte mult pe elevi. Cel puțin la limba română. Ei se așteaptă la aceeași structură, aceeași structură e de cel puțin 6 ani. Sunt foarte puține variabile și variantele depind mai mult de textul pe care îl aleg autorii de subiectele, dar nu cred că poate să vină ceva surprinzător. Lucrurile se pregătesc de obicei din timp și profesorii sunt influențați în predare, de modul în care arată acest subiect. În ceea ce privește limba română, revenind la subiect, rezultatele nu cred că sunt foarte bune per ansamblu, pentru că totuși avem la sfârșit de liceu, după foarte mulți ani de școală, probleme cu lexicul, probleme cu vocabularul. Avem probleme cu localizarea informații. (…)

Apoi, dacă ne uităm la textul argumentativ și pe rezultatele care sunt puse de minister, eu nu prea înțeleg: Cum de au reușit copiii în proporție de peste 80% să aibă o opinie într-un text argumentativ, atenție, într-un text argumentativ, dar se rupe ceva la construcția argumentului? Și la construcția argumentului deja avem mai puțin de jumătate din ei capabili să conducă fraza. În același timp, dacă tu nu înțelegi în substanță textul, cum de ai reușit să-ți construiești problematizarea? Aici e ceva destul de intrigant și cred că datele din acest moment din evaluarea digitală chiar pot pune pe masă niște informații care să deschidă dezbaterile și în special asupra baremului.

De ce? Pentru că eu am văzut că sunt destul de multe ambiguități la nivelul baremului și cred că de aici derivă și diferențele de notare foarte mari. Cel puțin, eu am văzut și subiecte notate cu 20 de puncte la I b, dar și cu 9 puncte te intrigă ca profesor, că vrei, că nu vrei, te intrigă, nu-ți dai seama, ai posibilitatea să citești textul argumentativ făcut de elevul tău și pur și simplu nu-ți dai seama încotro e mai bine sau la ce se aștepta colegul corector?”, a spus Bogdan Rațiu.

De aceea, cred că e nevoie de o intervenție cu bareme mult mai analitice, cu bareme mult mai detaliate, o definire mult mai clară a unor termeni, ce înseamnă, nuanțat cu adevărat, dincolo de faptul că toată lumea știe. Dacă toată lumea ar ști și dacă nouă ne-ar fi clar și evaluare ar fi clară, sunt multe lucruri ambigue care dau această diferență de notare și m-am uitat și la mesajul pe care l-au postat cei din minister.

Vă spun sincer că nu, nu am înțeles ce înseamnă „itemi de succes”. Nu am înțeles ce presupune această analiză pe care ne-au transmis-o. Pur și simplu mă întreabă elevii ce înseamnă „itemi de succes”? „Ce se va întâmpla? Va fi totul bine și frumos în vară sau la ce ne așteptăm?” Cred că mult mai multă claritate ne-ar ajuta pe toți”, a mai spus profesorul Bogdan Rațiu.  

„În 2000 se cereau trei-patru pagini la eseu, în 2016, între 600 și 900 de cuvinte, iar în 2018 minimum 400 de cuvinte”

Profesorul de limba română, Bogdan Rațiu a făcut o comparație a subiectelor de la BAC de la începutul anilor 2000 și cele din prezent și spune că există o diminuare a standardelor.

“Este lipsit de relevanță ceea ce facem în acest moment, cu liceul. (…) Eu cred că la liceu se simte că de foarte mulți ani stagnat. Eu am încercat să fac o analiză la un moment dat. Ce s-a întâmplat în anii 2000 și ce se întâmplă astăzi. 

Am sunat în bibliotecă să caut subiectele de prin 2000, din 2003 și din 2018. Și în 2000 erau tot cinci Itemi pe un text, la prima vedere, doar că atunci era text literar. Astăzi se merge pe text non-literar. Nu spun că e mai bun sau mai rău, spun doar tipul de text. În 2000, cu adevărat unei probleme de interpretare, în 2018 nu faci altceva decât să faci decodare și comprehensiune de prim nivel.

În momentul în care noi discutăm de comprehensiune de prim nivel și de decodare, nu putem spune că facem evaluare de competență. Nu sunt abilitățile de bază. Și aici aș face o observație, am remarcat din datele de la minister, că avem o problemă la abilitățile de bază la decodare și comprehensiune și la redactare. 

Dacă colegii mei mai mult ca sigur au văzut, sunt foarte puține puncte oferite la redactare, copiii noștri au probleme la ortografie, la punctuație. Așa era în perioada 2000-2018. Cam asta e trecerea la eseu, acolo unde toată lumea are o problemă. În 2000 scriai cam trei-patru pagini. Prin 2016 ți se cerea 600-900 de cuvinte, în 2018 minimum 400 de cuvinte. Repere mult mai complicate prin 2000, față de ceea ce se întâmplă.

Adică e adevărat că suntem în trendul acesta de a simplifica lucrurile. Poate uneori discutăm chiar de relevanță, cât mai e de relevant pentru ei să învețe. Totuși, avem probleme de conținut, punctaje foarte mici, atât la subiectul doi, unde aveau de învățat conceptul de indicație scenică, cât și la eseu, ceea ce mi s-a părut mie interesant. Am fost într-un examen de capacitate, o simulare de prin 2002, aproape aceeași structură de cerință ca în 2018, la Bacalaureat. 

Doar că atunci era puțin mai dificil, pentru că ți se cerea să faci referire la momentele subiective. Astăzi poți să poți să nu citești nicio carte și să faci față unui eseu cu 400 de cuvinte. Adică discuția noastră ar trebui să fie și în contextul acesta al diminuării standardelor pe care le avem și a modului în care ne raportăm la evaluare”, a spus Bogdan Rațiu. 

Informații de context

Amintim că doar doi elevi din zece au știut ce înseamnă „sforțări” și „la fiece pas” la simularea pentru Bacalaureat 2024 și aproape 40% dintre elevii de clasa a XII-a nu au luat nota 5 la Limba română, potrivit rezultatelor de la Ministerul Educației.

Tatiana Cauni, profesoară de Limba şi literatura română, la Liceul Teoretic “Emil Racoviţă” din Baia Mare, spune că un procent foarte mare de elevi nu a rezolvat subiectul al III-lea la simularea de la Bacalaureat, la care aveau de scris un eseu în care să analizeze particularitățile unui text poetic.

“Eu am avut 29 de copii, dintre care 24 nu au făcut deloc subiectul III. Au luat între 5 și 6.70, ceea ce înseamnă că probabil nu s-a învățat. Nu cred că nu s-a știut pentru că sunt autori care s-au făcut în clasa a XII-a în primele module”, spune Tatiana Cauni, în cadrul dezbaterii despre rezultatele simulării examenului de Bacalaureat, organizate de proiectul MERITO miercuri, 3 aprilie 2024.

Vezi aici subiectele la Limba română real – simulare BAC 2024, și subiecte Limba română uman – simulare BAC 2024.

Citește și:
Doar doi elevi din zece au știut ce înseamnă „sforțări” și „la fiece pas”, la simularea pentru Bacalaureat 2024 – Analiza rezultatelor la Limba și literatura română
DOCUMENT Rezultatele detaliate de la simularea BAC 2024 au fost publicate de Ministerul Educației. Instituția condusă de Ligia Deca lasă de înțeles că subiectele de Bacalaureat, din vară, vor fi dintre cele la care tinerii au știut să răspundă la simulare
Subiecte Limba română real – simulare BAC 2024. La subiectul al III-lea a picat Lucian Blaga
Subiecte Limba română uman – simulare BAC 2024. Eseu de 400 de cuvinte despre un text poetic ce aparține lui Ion Barbu
La clasa mea, din 29 de elevi, 24 nu au rezolvat deloc subiectul III, eseul, ceea ce înseamnă că au avut note între 5 și 6.70, spune profesoara Tatiana Cauni / Analiza punct cu punct a rezultatelor simulării examenului de BAC
Baremele de corectare și notare pentru Limba română, simularea examenului de Bacalaureat 2024
Rezultate simulare BAC 2024: Aproape 40% dintre elevii de clasa a XII-a nu au luat nota 5 la Limba română / La matematică sau istorie, 35% nu au luat peste 5
Rezultate simulare Bac 2024. În județul Timiș, aproape 60% au media sub pragul de promovare
Rezultate simulare BAC 2024. Profesorii au avut termen limită de evaluat lucrările pe platforma online. Notele elevilor vor fi comunicate vineri, 15 martie, la școală

7 comments
  1. Nu pot sa cred ca minoritarilor nostri neaosi li s-a repartizat profesor roman la materia de limba romana. Sigur ca-i important ce spune omu’ da’ a fost selectat sa transmita mesajul despre ,,jalea” de la ,,simulare” tocmai ca sa nu aiba impact (predand la minoritari, care se stie ca stalcesc exprimarea-n lb. romana, pe de o parte pt. ca romana-i tratata si-n licee ,,cu specific” ca limba straina, iar pe de alta parte datorita insuflarii de catre mai marii lor ,,influenceri” a urii fata de poporul care i-a ajutat ,,sa se integreze” in Europa inca de pe la 1000).

  2. învățământul e prăbușit …cerințele au scăzut,elevul nostru este stăpânul nostru…profesorii fac sluj in fața părinților care n au pregătire ci doar bani și care la orice observație adresată odraslei,amenință cu inspectoratul (care nu ia masuri,evident) sau cu tribunalul…Nu se mai citește,nu se mai fac eseuri (doar copy paste),deci ce lexic?!

  3. Sa se uite domnul profesor la Iohannis, cadru didactic Da, Ciucă și Ciolacu, cum vorbesc, șefii lui da a stai sa te gândești, apoi sa se ia de ăștia mici. Trebuie să cauți ceva până dai de astfel de specimene.

    1. Acei copii care vor să învețe , o fac având că model părinții sau propria ambiție , n-au nevoie să privească la liderii de moment. Cartea îți place , ori nu. Lectura te pasionează sau îți e total egal , ce și cât știi. Un părinte care are cât de cât idee , despre ceea ce înseamnă cunoștintele temeinice și bună pregătire , îl susține și îndrumă pe copil alături de profesori. Liderii in momentul de față , sunt un model de așa nu.

  4. “După 12 ani de școală, elevii au probleme cu lexicul, cu localizarea informației,” pai daca elevii nu mai invata nimic, stau numai pe telefon, ma refer la elevii din cele 80% licee din tara care sunt licee tehnologice, unde elevii nici nu se sinchisesc sa deschida manualele……….
    Era de asteptata, ca sa aiba liniste la ore sa poata preda , profesorii ii lasa sa stea toata ora pe telefon

  5. A cere 3-4 pagini la al treilea subiect la romana nu inseamna calitate ci cantitate, de ce nu stati sa va ganditi ca e logic pana la urma ca un copil care scrie atat nu inseamna ca are un vocabular neaparat dezvoltat sau asa, ba chiar arata cat de mult a tocit si a reusit sa retina la acest subiect prost facut, subiectul unu este un subiect unde se vede calitatea vocabularului acelui elev/copil, deci dupa aceasta logica, ar trebui sa schimbe subiectul trei pentru ca in mare el este inutil, din punctul meu de vedere.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Marea barieră de corali din Australia, în „pericol grav” din cauza valului „marin de căldură”, avertizează oamenii de știință. Reciful a suferit a cincea mare albire în ultimii opt ani

Oamenii de ştiinţă avertizează asupra fenomenului devastator de albire a Marii Bariere de Corali, aflată în largul coastei statului australian Queensland, informează DPA, potrivit Agerpres. Potrivit organizaţiei neguvernamentale locale Climate…
Vezi articolul