EXCLUSIV Ministerul Educației vrea din nou teste grilă la Evaluarea Națională și BAC-ul din 2020. Precedenta tentativă a declanșat un scandal major

12.494 de vizualizări
Testele grilă revin în planurile Ministerului Educației pentru examenele naționale. “În vederea pilotării unei noi structuri posibile a subiectelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a din anul școlar 2019-2020, variantele de subiecte pentru Simularea Evaluării Naționale pentru elevii clasei a VII-a în anul școlar 2018 – 2019 la Matematică vor conține, în proporție de minimum 30%, itemi obiectivi”, se arată în proiectul de ordin privind organizarea simulărilor anul acesta. Proiectul urmează să fie dezbătut mâine în comisia de dialog social a Ministerului Educației și a fost obținut de Edupedu.ro
Același avertisment apare și în cazul simulărilor de Bacalaureat pe care trebuie să le susțină anul acesta elevii de clasa a XI-a.

În vederea pilotării unei noi structuri posibile a subiectelor pentru Examenul de Bacalaureat Naţional din anul școlar 2019-2020, variantele de subiecte pentru Simularea probei scrise la Matematică a examenului de bacalaureat naţional pentru elevii clasei a XI-a în anul școlar 2018 – 2019 vor conține, în proporție de minimum 30%, itemi obiectivi cu scopul de a se realiza evaluarea în baza unor răspunsuri exacte, neechivoce, specificate în barem, fiind astfel imposibilă alocarea unui punctaj diferit de către evaluatori distincți” – prevede proiectul de ordin.

Teste grilă în subiectele de simulare la clasa a VII-a, stipulare în Proiectul de ordin:

La Bacalaureat, ar urma să fie introduse teste grilă în proporție de peste 30% și la Istorie, de anul următor.

Ministerul Educației pregătește astfel introducerea testelor grilă la examenul de Matematică de la Evaluarea Națională de anul viitor, potrivit informațiilor din proiectul de ordin trimis de guvern către partenerii de dialog social ai ministerului.

Pentru a-i pregăti pe elevi pentru examene tip grilă, Ministerul Educației vrea ca simularea Evaluării Naționale să fie susținută anul acesta și de elevii de clasa a VII-a, care ar urma să dea la simulare chiar subiecte grilă la Matematică.

  • Amintim că scandalul introducerii peste noapte a testelor grilă la BAC și Evaluarea Națională a izbucnit în noiembrie 2018, iar în urma protestelor societății civile ministrul interimar de la acea vreme Rovana Plumb a decis că “în acest an școlar nu se aplică nicio schimbare privind formatul variantelor de subiecte”, păstrându-și o mare rezervă pentru anii următori (detalii aici).
  • De altfel, proiectul de ordin obținut de Edupedu.ro prevede teste grilă la simulare la Matematică doar pentru clase a VII-a și a XI-a, nu și pentru clasa a VIII-a și a XII-a.

Simularea la clasa a VII-a a examenelor de Evaluare Națională 2019: Care sunt capitolele din care elevii dau simulare

Elevii de clasa a VII-a ar urma să susțină anul acesta simulări ale examenelor din cadrul Evaluării Naționale, precum colegii lor de clasa a VIII-a. Un proiect de ordin obținut de Edupedu.ro prevede că simulările la clasa a VII-a încep pe 11 martie, cu proba scrisă de Limba și literatura română.

Calendar Simulare Evaluarea Națională 2019 – clasa a VII-a și clasa a VIII-a – Proiect

11 martie 2019 Limba şi literatura română – probă scrisă
12 martie 2019 Matematică – probă scrisă
13 martie 2019 Limba şi literatura maternă – probă scrisă
22 martie 2019 Afișarea rezultatelor

Conținuturile pentru simularea Evaluării Naționale pentru elevii de clasa a VII-a 2019

Matematică – simulare la clasa a VII-a

Proiectul de ordin prevede următoarele, la Matematică:

  • Notă: În vederea pilotării unei noi structuri posibile a subiectelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a din anul școlar 2019-2020, variantele de subiecte pentru Simularea Evaluării Naționale pentru elevii clasei a VII-a în anul școlar 2018 – 2019 la Matematică vor conține, în proporție de minimum 30%, itemi obiectivi cu scopul de a se realiza evaluarea în baza unor răspunsuri exacte, neechivoce, specificate în barem, fiind astfel imposibilă alocarea unui punctaj diferit de către evaluatori distincți.”

Geometrie
1. Patrulatere
Patrulater convex (definiţie, desen)
Suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex
Paralelogram; proprietăţi
Paralelograme particulare: dreptunghi, romb şi pătrat; proprietăţi
Trapez, clasificare; trapez isoscel, proprietăţi
Arii (triunghiuri, patrulatere)

2. Asemănarea triunghiurilor
Segmente proporţionale
Teorema paralelelor echidistante. Împărţirea unui segment în părţi proporţionale cu numere (segmente) date. Teorema lui Thales (fără demonstrație). Teorema reciprocă a teoremei lui Thales
Linia mijlocie în triunghi; proprietăţi. Centrul de greutate al unui triunghi
Linia mijlocie în trapez; proprietăţi
Triunghiuri asemenea
Criterii de asemănare a triunghiurilor
Teorema fundamentală a asemănării

Limba și literatura română – simulare la clasa a VII-a

Pentru simulare, conținuturile care vor fi evaluate la Limba și literatura română, clasa a VII-a, sunt următoarele, după cum prevede proiectul de ordin:

Dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date:

  • idei principale, idei secundare;
  • moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog);
  • structuri în textele epice (logica acţiunii, timp, spaţiu, modalităţi de caracterizare a personajelor, naratorul);
  • subiectul operei literare, momentele subiectului;
  • procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, comparaţia, enumeraţia, repetiţia, epitetul, antiteza, metafora);
  • elemente de versificaţie (măsura, rima, versul, strofa);
  • trăsăturile specifice genului epic și liric în opere literare studiate sau în texte la prima vedere;
  • trăsături ale speciilor literare: basmul popular, pastelul, fabula, doina populară;
  • texte literare (populare şi culte – aparținând diverselor genuri şi specii); texte nonliterare.

Sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi punctuației:

  • arhaisme, regionalisme; cuvinte derivate, compuse sau obţinute prin schimbarea valorii gramaticale/conversiune;
  • categorii semantice studiate: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; construcții pleonastice; sensurile cuvintelor în contexte diferite;
  • mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale/conversiunea), familia lexicală;
  • ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat;
  • despărțirea cuvintelor în silabe;
  • semne de punctuație: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima, punctul şi virgula, linia de pauză;
  • semne ortografice: cratima, punctul;
  • valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic, lexical şi morfosintactic) într-un text dat; elemente de limbă şi de stil în textul literar; figurile de stil, versificația;
  • categorii morfologice specifice părților de vorbire (conform programelor școlare pentru clasele a V-a – a VII-a): părțile de vorbire flexibile – verbul, substantivul, articolul, pronumele (pronumele personal, pronumele personal de politețe, pronumele reflexiv, pronumele posesiv și adjectivul pronominal posesiv, pronumele demonstrativ și adjectivul pronominal demonstrativ), numeralul (cardinal și ordinal), adjectivul şi neflexibile – adverbul (de loc, de timp, de mod), prepoziția, conjuncția, interjecția; relații şi funcții sintactice;
  • elemente de sintaxă a propoziției (probleme de acord; funcții sintactice; propoziția regentă, elementul regent; relații sintactice; topică şi punctuație; valori stilistice ale folosirii acestora în textul dat);

Redactarea diverselor texte, cu scopuri şi destinaţii diverse, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă:

  • elemente de redactare a unor compuneri pe o anumită temă/urmărind un plan dat sau conceput de elev; părţile componente ale unei compuneri; structurarea detaliilor în jurul ideii principale; dispunerea în pagină a diverselor texte; scrierea îngrijită, lizibilă şi corectă;
  • redactarea unor texte reflexive şi imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal, social sau cultural; evidențierea unor trăsături ale unui obiect (peisaj, operă de artă, persoană) într-o descriere;
  • redactarea unor scurte narațiuni; continuarea unor dialoguri; redactarea unor compuneri având ca suport texte literare studiate sau la prima vedere – rezumat, caracterizare de personaj;
  • motivarea apartenenței unui text studiat sau la prima vedere la o specie literară sau la un gen literar;
  • prezentarea unui punct de vedere asupra unor secvențe din texte la prima vedere, pe baza unor cerințe date (de exemplu: elemente de structură a operei literare, figurile de stil studiate, elemente de versificație etc.);
  • aprecieri personale referitoare la fragmente din textele studiate sau la prima vedere.

Utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de lexic şi de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie:

  • elemente de lexic studiate în clasele V – VII;
  • aplicarea corectă a cunoştinţelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă;
  • folosirea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul propoziţiei şi al frazei (coordonare, subordonare);
  • enunţul, fraza, părţi de propoziţie studiate – predicatul, subiectul, atributul, complementul direct, complementul indirect, complementele circumstanțiale (de loc, de timp, de mod).

Citește și:

 


6 comments
  1. Am vazut pe hotnews o declaratie a domnului Florian Lixandru, secretarul de stat cu preuniversitarul,care suna cam asa:
    “…itemii obiectivi pot fi sub forma de intrebare cu mai multe raspunsuri posibile la toate cele trei subiecte”

    Adica, exercitiul va avea mai multe raspunsuri posibile?? Exista o olimpiada, cea de biologie, care are o parte a subiectelor cu raspunsuri de genul (sunt 5 raspunsuri la intrebare): A-daca 1 si 3 sunt corecte, B-daca 2 si 4 sunt corecte, C-daca 1,2,3,4 sunt corecte, D-daca toate sunt corecte, E-daca nu exista niciun raspuns corect. Dar, cred ca s-ar produce o tragedie daca s-ar merge pe o asa varianta. Ar fi dificil pentru multi copii. Multi s-ar incurca in A, B,C, D si E desi poate au raspuns corect la acel punct.
    Cred ca, daca se va merge pana la urma pe aceasta varianta, ar trebui niste reguli clare:
    * o singura varianta de raspuns la o intrebare(sa zicem, din 5 variante);
    * punctaj mai mic pe intrebare: in niciun caz 5 puncte;
    * supraveghere video severa;
    * fiecare copil dintr-o clasa de examen sa aiba aceeasi varianta, dar cu raspunsuri si intrebari in alta ordine pentru ca, cel putin la BAC, va fi un festival al fraudarii, bati la cap un copil care se pricepe, iti spune 1 b si dai repede sa circule prin toata clasa;

    Epoca Abramburica se intoarce in forta. Pacat ca la mijloc sunt niste copii.

  2. O bataie de joc. sa anunti cu mai putin de o luna asa zisa programa de simulare la clasa a VII a si in plus sa modifici si modul de testare. Cred ca numarul de incompetenti din ministerul educatiei este in crestere, iar de cand a venit dna. Andronescu au aparut numai idei proste in spatiul public referitoare la educatie: structura anului scolar, manuale, materii, programe, simulari etc.
    Chiar nu se gandeste nimeni si la elevi?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cele 11 argumente ale ministrului Educației pentru testarea standardizată / „Elevii pot răspunde pe laptop, pe tabletă, pe smartphone, pe orice. Ne-am asigurat că toți acești elevi vor avea acces la aceste dispozitive electronice”, spune Sorin Cîmpeanu

Testele standardizate „obișnuiesc elevii cu administrarea digitală, pentru că toate aceste teste vor fi administrate digital. Elevii pot răspunde pe laptop, pe tabletă, pe smartphone, pe orice. Ne-am asigurat că…
Vezi articolul