Fenomenul violenței în școli, în creștere: Aproape 10.000 de acte de violență în unitățile de învățământ din România, în anul școlar 2021-2022, raportează Ministerul Educației. Sunt cu 2.000 mai multe cazuri față de acum 2 ani

2.680 de vizualizări
Foto: © Rafael Ben Ari | Dreamstime.com
În anul școlar trecut, 2021-2022 s-au înregistrat 9.741 de acte de violență în școlile din România, cu două mii de cazuri mai multe decât în anul școlar 2019 – 2020 când au fost înregistrate 7.715 cazuri, scrie Agerpres. Situația se referă la unitățile de învățământ din toată țara, de la clasele pregătitoare, a-XII-a. Pe baza acestor cifre, ministerul Educației urmează să facă recomandări inspectoratelor școlare.
  • Unele cazuri sunt semnalate mai târziu. Un exemplu în acest sens este cazul de la Ploiești, unde un elev de 12 ani a mers la școală cu un pistol cu bile, iar școala a anunțat poliția după o lună de la incident, scrie G4Media.
  • În contextul creșterii cazurilor de bullying și violență, a fost lansată recent aplicația gratuită „Educație fără bullying”, destinată elevilor, profesorilor și părinților. Copiii și martorii pot sesiza cazurile de bullying și află ce să facă daca sunt abuzați – detalii aici
  • Un raport World Vision realizat în perioada aprilie-mai 2022, arăta că 1 din 5 copii spune că violența este prezentă în școala lui mult sau foarte mult – detalii aici

Raportul privind fenomenul violenţei în mediul şcolar în anul şcolar 2021 – 2022 arată că, la nivel naţional, s-au înregistrat în această perioadă 9.741 de acte de violenţă. Situația se referă la unitățile de învățământ din toată țara, de la clasele pregătitoare la a-XII-a.

Este vorba despre atacuri la persoană, atentate la securitatea unităţii şcolare, la bunuri, dar şi alte fapte de violenţă sau atentate la securitatea în spaţiul şcolar.

Conform Ministerului Educaţiei, în anul şcolar 2019 – 2020 au fost înregistrate 7.715 cazuri, iar în 2020 – 2021 au fost 2.218, cu menţiunea că în această perioadă elevii au făcut şi cursuri online.

Pe baza acestor cifre, ministerul Educației urmează să facă recomandări inspectoratelor școlare.

Ministerul Educației întocmește anual un raport privind fenomenul violenței în care prezintă analiza fenomenului violenţei în mediul şcolar la nivel național, realizat pe baza datelor statistice transmise de inspectoratele școlare județene/al municipiului București și face recomandări în vederea reducerii fenomenului de violență.

Raportul este realizat în baza următoarelor documente strategice:

  • Strategia privind reducerea fenomenului de violență în unitățile de învățământ preuniversitar, aprobată prin OM nr. 1409/29.06.2007.
  • Protocolul de cooperare privind prevenirea și combaterea delincvenței juvenile în incinta și în zona adiacentă unităților de învățământ preuniversitar, încheiat între Ministerul Educației Naționale și Ministerul Afacerilor Interne – Inspectoratul General al Poliției Române, nr. MEN 32104/20.02.2013.
  • Planul național comun de acțiune (PNCA) pentru creșterea gradului de siguranță a elevilor și a personalului didactic și prevenirea delincvenței juvenile în incinta și în zonele adiacente unităților de învățământ preuniversitar, elaborat și adoptat la nivel interministerial (Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Educației Naționale și Cercetării și Ministerul Afacerilor Interne), înregistrat la MEC cu nr. 10044/08.09.2020.
Informații de context

În 2020 au fost publicate în Monitorul Oficial normele metodologice de aplicare a legii împotriva violenței psihologice-bullying. În grupul anti-bullying din fiecare școală fac parte directorul unității de învățământ, profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying, doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor, un reprezentant al părinților, reprezentanți ai autorității locale.

În iunie 2021, Sorin Cîmpeanu declara că până la începerea anului şcolar 2021-2021 se vor constitui grupuri de acţiune anti-bullying în orice şcoală. – detalii aici

Edupedu.ro a scris tot în luna iunie 2021 că Sorin Cîmpeanu anunța câte un consilier școlar, plătit din fonduri europene timp de doi ani, în 1.000 de școli. Ministrul afirma la acea vreme că „vrem să aibă câte un consilier școlar, câte un psiholog (…) până la finalul anului 2023, începând, dacă se poate, din toamna acestui an”.

La începutul anului 2022, acesta mai spunea că școala a fost afectată în timpul pandemiei “enorm, înfricoşător de mult” şi ”pierderile educaţionale sunt foarte mari”, fără să menționeze vreo măsură prin care să le combată. – mai multe detalii aici

Foto: © Rafael Ben Ari | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
VIDEO Elevii de la Școala Gimnazială Jilava, percheziționați ca la penitenciar de o patrulă de poliție, în timpul orelor. Polițiștii spun că ar fi căutat „obiecte ascuțite” / Directoarea școlii susține că i-a întrebat dacă au mandat, dar nu a primit răspuns / Inspectoarea declară că merge abia mâine la școală, la două săptămâni de la eveniment
iunie 2021 – Cîmpeanu: Grupurile de acțiune anti-bullying, constituite până la 13 septembrie în orice școală
iunie 2020 – Se mai înființează o „comisie” în fiecare școală – grupul de acțiune anti-bullying. Ce trebuie să facă profesorii și cum pune școala în aplicare legea împotriva violenței, funcțională de azi

7 comments
  1. Din păcate, cazurile de violență în școli cresc de la an la an. Chiar și în timpul pandemiei, au fost cazuri de agresiune verbală în timpul orelor – și hărțuire, atât între elevi cât și din partea profesorilor. Doar cui nu-i convin niște adevăruri va nega. Anul acesta sunt mai multe cazuri de violență decât în alți ani, m-a șocat, spre exemplu, cazul profesorului din Negrești care a pălmuit o elevă, precum și cazul elevului care a înjunghiat un altul și cel mai recent, elevul care a luat la bătaie un alt elev precum și doi adulți, fiind nevoie de intervenția poliției. Dacă nu se iau măsuri, avem șanse să ajungem America din urmă, să avem cazuri de împușcături și implicit crime în școli. Trist unde s-a ajuns.

  2. De ce ne mirăm? Tot parentingul românesc e bazat pe ideea de competiție acerbă, de junglă. Adăugăm în această compoziție indigestă niște părinți absenți – mereu preocupați de job – și obținem niște copii lipsiți de emoții, care se vor transforma în adulți imaturi emoțional. E mult mai simplu decât vrem să credem. Nu vedem explicația nu pentru că n-ar fi sub nasul nostru, ci pentru că ne place să ne mințim că n-avem nicio vină.

    Avem.

  3. Aș fi pus o parte din această nervozitate excesivă pe spinarea sistemului de învățământ, mai precis pe spinarea programelor școlare. Însă avem cel mai bun, mirific, superb și mirobolant sistem. Programe încărcate? Păi vreți să ajungem ca finlandezii sau ca englezii? Cu programa lor aerată? Las’ că e mai bine la noi: milităria jos din pod și burta pe carte. Conținuturi care depășesc cu mult puterea de înețelegere, materie cu lopata, predată în viteză ca să nu rămâi în urmă cu programa (o fixează meditatorul), pe scurt cel mai bun sistem din univers. E al nostru. Să mai lăsăm povestea aia cu testele PISA! La noi e o plăcere să te duci la școală. Te scoli la șase, înghesuit în mașină, ore gârlă, pe urmă prima meditație, a doua, a treia, din nou acasă, temele și seara – pe la 23:30 – culcarea. Un program care ar deregla și o turmă de elefanți, darămite niște copii! Nu mai vorbim de tasarea coloanei vertebrale de atâta stat. Sâmbătă e mai liber, duminică sunt teme, luni din nou circ.

  4. in 2019-2020 elevii au fost 3 luni acasă în stare de urgență/stare de alertă. nu s-au întâlnit decât online. Nu cred că cineva poate avea anii 2019-2020 și 2020-2021 drept ani de referință pentru violenta.

  5. acum doi ani școlile s-au oprit pe baza 11 martie. Daca elevii au fost în stare de urgență acasă, atunci este normal sa nu facă violenta în școală. Habar nu am de ce se compara anii 3019-2020 și 2020-2021 cu ani normali de școală

  6. Stați să afle toți elevii că nu mai există sancțiuni severe pentru abateri grave. (Protejatul d-nului Iohanis, min. Tampeanu a scos exmatricularea prin noul ROFUIP emid pe șest in iulie 2022 )

    Efectele?
    Se văd deja, iar ăsta e doar începutul…

  7. 1cînd se dau bursele la Risca Suceava bursa de studiu și bursa socială. 2 fica mea e umilită jicnita agresată psihic de colegi am spus dirigintelui mi-a răspuns așa sunt copii asta e ce pot face?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Blocaj în discuțiile de fuziune între Universitatea Maritimă și Politehnica București / Presa locală anunță că fuziunea nu va avea loc, rectorul Costoiu spune doar că “a luat act de poziția” celor din Constanța

Universitatea Maritimă Constanța nu s-ar desființa și nu ar urma să fuzioneze cu Universitatea Politehnica din București, este anunțul făcut studenților astăzi, de președintele Senatului UMC Cornel Panait, la finalul…
Vezi articolul

Învățământul românesc este într-o perioadă de criză, spune Sorin Cîmpeanu: Cei mai buni absolvenți ai universităților nu o să ia decizia de a rămâne în sistemul de învățământ, dacă nu vor fi motivați și salarial

Un tânăr absolvent de universitate are un salariu net de 2.597 de lei net cu indemnizația de hrană inclusă, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la PROTV. Oficialul a făcut…
Vezi articolul

Marea Britanie: Aproape 200 de mii de profesori protestează într-un amplu marș, alături de funcționari publici. Ei cer salarii mai mari / Majoritatea școlilor sunt deschise, unele doar parțial, spune ministrul britanic al Educației

Miercuri, aproape 200 de mii de profesori din mai multe regiuni din Marea Britanie protestează într-un marș amplu la care participă alături de funcționari publici și din sectorul transporturilor, aproape…
Vezi articolul