Impactul pandemiei asupra economiei românești, reacțiile companiilor din top 50, evoluția indicilor bursieri – monitorizate în timp real de cercetătorii în economie de la Universitatea Babeș-Bolyai

2.053 de vizualizări
Impactul pandemiei asupra economiei românești
Foto: econ.ubbcluj.ro/coronavirus
Specialiștii Facultății de Științe Economice din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca monitorizează în timp real impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei românești. UBB a lansat o platformă online în care cercetătorii din științele economice publică infografice interactive cu evoluția cazurilor COVID-19 în România și în lume, măsurile sociale și economice guvernamentale, reacții bursiere, reacțiile companiilor din top 50 din România la pandemia de coronavirus.

Platforma se numește COVID-19 – Romanian Economic Impact Monitor (COVID-19 RoEIM) și cuprinde și previziuni privind impactul pandemiei coronavirus asupra principalelor sectoare din România, precum și previziuni privind impactul pandemiei la nivelul județelor din România.

Impactul pandemiei asupra economiei românești: cele mai afectate domenii

Analizele experților UBB arată că cele mai afectate domenii de pandemia COVID-19, după scăderea contribuției la PIB, sunt:

  • 1. Turism – 75%
  • 2. Cultura – 60,4%
  • 3. Servicii administrative – 47,2
Efecte sectoriale ale pandemiei COVID in Romania / Foto: econ.ubbcluj.ro/coronavirus

Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), a declarat că “universitățile românești s-au mobilizat exemplar în această perioadă, fiecare contribuind, în funcție de anvergura și profilul academic, la bunul mers al societății, la nivel local/ regional/ național/ internațional. UBB, ca universitate globală, a contribuit major la toate aceste niveluri, iar prin acest proiect, contribuția națională (cu potențial impact internațional) a UBB – unul dintre liderii științelor economice din țară – este din nou reliefată exemplar“, se arată în comunicatul remis Edupedu.ro.

Proiectul de cercetare este coordonat de Szász Levente, prodecanul FSEGA responsabil pentru cercetarea științifică.

Foto: econ.ubbcluj.ro/coronavirus

Obiectivul proiectului este “oferirea unui sprijin real factorilor decizionali prin realizarea și actualizarea constantă a analizei situației generate de epidemia de COVID-19, respectiv prin oferirea unui punct de pornire pentru realizarea unor scenarii de previziune pentru o mai bună protejare a societății, a companiilor, a angajaților acestora, respectiv a lanțurilor de aprovizionare din economia reală”, precizează instituția de învățământ superior.

Răzvan Mustață, decanul FSEGA, a afirmat că “această pandemie reprezintă în esența sa o provocare majoră pentru întreaga umanitate. Repornirea adecvată a activității economice reprezintă cea mai mare provocare pentru perioada imediat următoare ieșirii din starea de urgență, în ideea diminuării riscurilor aferente COVID-19. Dacă acest proces nu este gestionat în mod inteligent și pragmatic, costurile asociate vor fi mai ridicate și se vor resimți o perioadă mai mare de timp. În acest context, ne asumăm rolul de a sprijini societatea și factorii decizionali din domeniul economic, asigurându-le toate informațiile și analizele de care dispunem, pentru a lua cele mai bune decizii în vederea ameliorării impactului negativ al acestei pandemii asupra economiei românești.

Reactii bursiere in timpul pandemiei COVID 19 / Foto: econ.ubbcluj.ro/coronavirus

Rezultatele proiectului de cercetare pot fi consultate în timp real pe platforma online COVID-19 RoEIM, unde informațiile sunt disponibile în limba română, maghiară și engleză.

Universitatea Babeș-Bolyai precizează că a deschis, în această perioadă, o secțiune dedicată special informațiilor cu privire la măsurile de prevenire a răspândirii infecției cu noul Coronavirus.

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

ANALIZĂ Cum poate contribui captarea și stocarea carbonului la prevenirea încălzirii globale. Importanța reutilizării sondelor de petrol și gaze naturale în contextul captării și stocării carbonului

”Se estimează că activitățile umane au produs o încălzire globală cu aproximativ 1,0 grad Celsius mai mare decât aceea din perioada preindustrială, cu un interval probabil cuprins între 0,8 –…
Vezi articolul