Indicatori de performanță, progres și incluziune care să permită profesorilor să câștige mai mult, pe lângă salariu, propune ministrul Daniel David: Dacă nu facem lucrul acesta, aproape toate reformele, dacă nu vor da greș, se vor implementa foarte greu

„Dincolo de salariul mediu, cred că trebuie să creăm indicatori de performanță, progres și incluziune care să permită profesorilor să câștige mai mult, dincolo de salariu minimal. Dacă nu facem lucrul acesta, aproape toate reformele pe care încercăm să le implementăm, dacă nu vor da greș, se vor implementa foarte, foarte greu”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, în conferința de presă în care a prezentat raportul QX. 

• Daniel David a declarat că „trebuie mărit salariul” profesorilor, însă această mărire  trebuie „să vină cu standarde minimale de performanță, trebuie să vină cu indicatori de performanță, cu asumarea responsabilității”, în emisiunea Starea Nației de pe 8 mai.

Declarațiile ministrului Daniel David despre veniturile profesorilor:

„Dincolo de salariul mediu, cred că trebuie să creăm indicatori de performanță, progres și incluziune care să permită profesorilor să câștige mai mult, dincolo de salariu minimal. Nu tuturor, doar celor care se ocupă de astfel de lucruri. Asta înseamnă venituri mai mari. 

Vedeți, mulți fac confuzia între salariu și venit. Avem nevoie și de un salariu mai mare, pe care îl legăm de standarde minime de performanță, dar avem nevoie și de venituri sau de potențialul de a câștiga venituri mai mari pe baza unor indicatori, cum spuneam, de performanță, progres și de incluziune.

Dacă nu facem lucrul acesta, aproape toate reformele pe care încercăm să le implementăm, dacă nu vor da greș, se vor implementa foarte, foarte greu.” 

Despre salarizarea profesorilor și veniturile pe care le pot obține din raportul QX:

„Profesorul: Trebuie regândit rolul profesorului în societate, pentru a încuraja cei mai buni absolvenți de studii superioare să-și dorească să devină profesori. 

• Salariul/veniturile trebuie să fie unul/unele atractiv/atractive. Salariul ar trebui să pornească de la nivelul salariului mediu pe economie la nivel de debutant și să crească apoi în funcție de vechime/grade didactice (cel puțin în corelare cu salariile din sănătate, prin anii de studiu/școală).

Salariul trebuie anual raportat la atingerea unor standarde prestabilite de calitate (ex. printr-un Plan individual de carieră). Peste salariul de bază, în funcție de o serie de indicatori de performanță – cu indicatori de excelență și de incluziune –, asumați prin Planul individual de carieră, veniturile trebuie diferențiate. 

• Creșterea salarială/a veniturilor trebuie dublată de responsabilitate crescută. 

Trebuie stabilite standarde minimale de atins pentru obținerea salariului din grila de salarizare.

Indicatorii de calitate pentru veniturile diferențiate trebuie să includă atât indicatori educaționali de performanță/progres (ex. examene naționale, olimpiade), cât și indicatori educaționali de incluziune (ex. abandon școlar, recuperări remediale, progres).” 

Informații de context despre salarizarea profesorilor

Raluca Răducanu, directoarea adjunctă a Liceului Teoretic Jean Monnet din Capitală, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că „un profesor poate să își dea sufletul în clasă, să explice și să nu aibă rezultate”. Aceasta a spus că este legat de intrarea elevilor la unele licee cu medii foarte mici.

Maria Lidia Șorop, directoarea Colegiului Național „Matei Basarab” din București, a spus că „e foarte greu să stabilești cine face performanță”. Aceasta a menționat că „performanță se face și de la nota 5 spre nota 6. Și acolo e muncă multă cu acel elev. Performanță e și de la 9 la 10”.

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a dat replică anunțului premierului Marcel Ciolacu în privința salarizării profesorilor pe bază de performanță. Într-o declarație transmisă de TVR Info, oficialul a respins ideea evaluării pentru componenta salarială, pentru care a explicat că ar trebui să existe standarde minime. Tototdată, Daniel David a cerut ca astfel de standarde să fie pentru toți funcționarii publici. Ministrul a spus că venituri diferențiate pe bază de performanță pot exista, dar nu salarii.

„Feedback de la directori: pe ce bază? Dacă ”răspunzi” la cereri și sarcini, care sunt sau nu sunt treaba ta și care sunt sau nu cuprinse în fișa postului?”, întreabă retoric Șerban Iosifescu, expert în educație și fost președinte al Agenției Române de Asigurare a calității în școli (ARACIP), într-un comentariu publicat pe pagina sa de Facebook, 

„Este aberant să evaluezi activitatea unei persoane pe baza rezultatelor obținute de altcineva”, este de părere profesoara Iuliana Șerfan, într-un punct de vedere trimis Edupedu.ro. „Rezultatele elevilor pot fi influențate de o mulțime de factori (pregătirea anterioară, condițiile familiale și sociale, probleme de sănătate, nivel de inteligență, influența mediului, etc)”, a spus aceasta.

Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat, pentru Edupedu.ro, că „profesorii n-au nimic împotrivă să fie evaluați, numai că această evaluare să fie extrem de obiectivă și bine cuantificată”.

„Propunerea de a remunera sau recompensa în funcție de performanță profesorii (…) ridică probleme de formă și de fond”, ce țin de cultura școlară, lipsa unor criterii uniforme de performanță și birocrația „nefuncțională” din educație, apreciază Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați.

Daniela Orășanu, directoarea Colegiului Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani, a spus că „noi nu avem standarde naționale de evaluare (pentru elevi – n.red), adică nota 8 de la un liceu din Pașcani să fie egală, ca performanță, cu nota 8 de la un liceu din București”. Declarația a fost făcută pentru știrile ProTV.

În luna martie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a precizat, la Euronews România, că este foarte important să dăm valoare notelor, dar trebuie să avem standarde de evaluare pentru acest lucru.

În decembrie 2024, noul ministru al Educației, Daniel David, a vorbit, într-o intervenție telefonică la emisiunea Info Edu de la TVR Info, despre salarizarea profesorilor: „Nu-i vorba de a înlocui salarizarea pe care o avem cu o salarizare pe bază de indicatori, ci de a veni cu anumite bonusuri, dincolo de un salariu decent pe care îl asigurăm pentru acei profesori care obțin performanță (…).”

În ianuarie anul acesta, ministrul Educației și Cercetării a afirmat că indicatorii pentru creșterea veniturilor cadrelor didactice performante vor fi gata la sfârșitul lunii mai.

Acordarea de recompense financiare și non-financiare pentru profesorii care au performanțe la nivel școlar, județean și național, prevăzută în programul de guvernare al coaliției PSD-PNL-UDMR

Dana Bobocea, directoarea Colegiului Național Grigore Moisil din București, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre salarizarea bazată și pe criteriul performanței la profesori. Aceasta este de părere că, în baza unui salariu decent, prestația la clasă ar trebui să dovedească performanță școală.

În luna august, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au solicitat ministrului Educației, Ligia Deca, să precizeze public că la acest moment nu există niciun proiect privind salarizarea diferențiată în funcție de performanță.

Amintim că, pe 1 aprilie 2024, Ministerul Educației anunțat că a decis “constituirea unui grup de lucru” cu sindicatele, ca să „să elaboreze proiectul de Metodologie privind salarizarea diferențiată a personalului didactic pe baza unor criterii de performanță”, potrivit unui comunicat de presă al instituției.

Premierul României, Marcel Ciolacu, după publicarea rezultatelor de la testele PISA 2022, a cerut public ministrului Educației, Ligia Deca, să prezinte criterii de performanță pe baza cărora salariile profesorilor să poată fi crescute diferențiat. „Îi cer ministrei Deca să vină cu soluții privind criteriile de performanță în Învățământ. Nu ne putem aștepta ca doar mărind salariile să se întâmple o minune. Trebuie introduse criterii de performanță în funcție de care salariile vor crește“, a declarat Ciolacu. Acesta făcuse referire la astfel de criterii încă de la preluarea mandatului de premier.

Ca urmare a primelor discuții avute cu reprezentanții OCDE, Ligia Deca a declarat că „sistemele care salarizează diferit, în funcție de performanță, de regulă, o fac cu bonusuri salariale”.

• „Pentru astfel de bonusuri, noi avem un sistem, se numește de gradație de merit, cu niște criterii, avem în lege un alt sistem, și anume fondul de 2% din fondul salarial la dispoziția directorului, care va fi o altă sursă de stimulare a celor cu performanțe ridicate”, a explicat aceasta.

Pe 8 decembrie 2024, la prezentarea Raportului național PISA 2022 pe România, Andreas Schleicher, directorul Directoratului pentru Educație al OCDE, a precizat că salarizarea bazată pe performanță este „una dintre cele mai dificile dileme cu care se confruntă orice sistem de educație“.

Pe 15 ianuarie 2024, premierul Marcel Ciolacu a declarat „nu pot să accept că un profesor care are 10 olimpici să fie plătit la fel cu unul în care toată clasa nu a luat Bacalaureatul”, la Antena 3, potrivit G4Media.ro.

Citește și:

Trebuie mărit salariul profesorilor, spune ministrul Educației: Evident că mărirea salariului nu vine pur și simplu. Trebuie să vină cu standarde minimale de performanță, trebuie să vină cu indicatori de performanță, cu asumarea responsabilității

VIDEO Ministrul Daniel David: Nu poți aduce tineri buni în sistem la un salariu de debutant care nu le permite să trăiască de pe o lună pe alta