Intrare liberă la Muzeul Național al Literaturii Române, în prima joi din fiecare lună, între orele 10:00 și 18:00

481 de vizualizări
Muzeul Național al Literaturii Române care deține manuscrise, cărţi vechi şi rare, documente istorico-literare, obiecte personale şi piese de mobilier care au aparținut scriitorilor români, fotografii, înregistrări audio-video, va fi deschis publicului gratuit, în prima zi de joi a fiecărei luni, scrie Agerpres.
  • Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) se află pe Str. Nicolae Creţulescu, nr. 8 din Bucureşti
  •  Din 1967, muzeul a fost mutat în Casa “Scarlat Kretzulescu” (atestată 1839) din Bd. Dacia 12. Clădirea a fost retrocedată în 2007. Patrimoniul, biblioteca şi birourile administrative ale muzeului au fost mutate într-un depozit la Casa Presei Libere.

În martie 2017, expoziţia permanentă a muzeului a fost redeschisă într-o clădire restaurată din centrul Capitalei, pe strada Nicolae Creţulescu nr. 8.

Muzeul Național al Literaturii Române poate fi vizitat gratuit în prima joi din fiecare lună, între orele 10.00 şi 18.00, respectiv pe 6 octombrie 2022, potrivit unui anunţ al muzeului.

În cadrul vizitei se poate alege compania unui muzeograf, un atelier de educaţie muzeală sau unul dintre audio ghidurile muzeului, adaptate vârstei vizitatorilor (audio ghidul pentru copii, audio ghidul pentru adolescenţi, audio ghidul pentru tineri & adulţi), precum şi audio ghidul pentru turiştii străini în limba engleză.

MNLR pune la dispoziţie, în mod gratuit, Ghidul în Braille, precum şi Ghidul video în limbaj mimico-gestual, prin intermediul cărora se poate practica scrierea în Braille sau limbajul semnelor.

Manuscrise rare și piese de mobilier ale scriitorilor români celebri pot fi văzute la Muzeu

Muzeul Naţional al Literaturii Române deţine un autentic tezaur literar format din manuscrise, cărţi vechi şi rare, documente istorico-literare, obiecte personale şi piese de mobilier care au aparţinut scriitorilor români, obiecte de artă plastică (pictură, grafică, sculptură), periodice, fotografii, înregistrări audio-video care redau într-o imagine de ansamblu profunzimea şi complexitatea întregii arte a cuvântului în literatura română, plasată în context naţional şi universal deopotrivă, scrie pe site-ul muzeului.

“Expoziţia permanentă este organizată tematic şi cronologic. Împărţirea expoziţiei, pe etaje, s-a realizat în funcţie de genurile literare majore: parterul este dedicat poeziei, etajul – prozei, criticii literare şi eseisticii, iar mansarda – teatrului şi ecranizărilor. Fiecare sală este, la rândul ei, gândită ca un spaţiu autonom, ilustrând o tematică anume (limbajul poetic, personaje celebre, mari povestitori).

Muzeul deţine 300.000 de piese, organizate în 300 de colecţii (manuscrise, acte, corespondenţă, fotografii originale, artă plastică, obiecte memoriale), 200 de titluri de carte veche românească, 20.000 de volume de carte rară, 8.000 de titluri de publicaţii periodice.

Colecţii principale: carte rară – biblioteci de scriitori; colecţia de carte veche românească; colecţia de manuscrise: Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Tudor Vianu, Alfred Margul Sperber, Alexandru Macedonski, Paul Zarifopol, Ion Vinea, G. Dem. Teodorescu, Ion Pillat, Adrian Maniu.

Potrivit unui comunicat al muzeului, printre piesele excepţionale sunt:

  • Lucian Blaga – manuscrisele volumelor de versuri “Poemele luminii”, “La curţile dorului”, “Laudă somnului”, “Paşii profetului”, manuscrisele pieselor de teatru şi ale lucrărilor filosofice;
  • Mihail Sadoveanu – manuscrisele romanelor istorice “Fraţii Jderi”, “Zodia cancerului”, “Nunta Domniţei Ruxandra”, “Neamul Şoimăreştilor” şi piesele de mobilier care au aparţinut scriitorului;
  • Scrisoare de la Sully Proud’homme către Vasile Alecsandri;
  • Scrisoare de la Marcel Proust către Anton Bibescu;
  • Manuscrisele operei poetice a lui Al. Macedonski şi mobilierul salonului Literatorul; Dosoftei – “Psaltirea pre versuri tocmită”, 1673; Varlaam – ”Cazania” (”Carte românească de învăţătură”), 1643; Simion Ştefan – “Noul testament de la Bălgrad”, 1648; “Biblia de la Bucureşti”, 1688; Antioh Cantemir – “Satyres”, Londra, 1755.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Relatarea unui părinte, din careul unei școli din centrul Bucureștiului: Fix ca acum 30 de ani. Directoarea cu reprezentanții primăriei, poliției, bisericii, nu m-ar mira să fi fost și de la Elcen sau Metrorex, băteau câmpii

“Am rămas consternat de careu. Fix ca acum 30 de ani. Ticseală maximă de părinți cu copii, gălăgie, iar directoarea cu reprezentanții primăriei, poliției, bisericii, nu m-ar mira să fi…
Vezi articolul

OFICIAL Peste 1.600 de directori de școli au fost schimbați cu persoane numite „în interesul învățământului”, prin decizii ale inspectoratelor școlare. Doar pentru 300 dintre ei motivul schimbării a fost „deficiențe de management”

Peste 1.600 de directori și directori adjuncți de școli au fost schimbați din funcții în luna august, reprezentând 18.5% din totalul posturilor de conducere din sistemul preuniversitar de învățământ, potrivit…
Vezi articolul