Iohannis le solicită rectorilor să susțină schimbarea procedurilor de recunoaștere a diplomelor: Se vor organiza universități europene sub formă de consorții

232 de vizualizări
Iohannis
Universitățile trebuie să scape de birocrație, să își adapteze curricula și să schimbe procedurile de recunoaștere a diplomelor din străinătate, pentru a beneficia de noile politici universitare europene, a atras atenția Klaus Iohannis. Prezent la prima reuniune din acest an a Consiliului Rectorilor, președintele a declarat că este nevoie de “proceduri rapide de recunoaștere a diplomelor și de politici de atragere a talentului”, adăugând că “este în interesul universităților să militeze pentru astfel de schimbări”.

“Anul trecut, în cadrul Consiliului European de la Göteborg, s-au pus bazele unor schimbări potențial revoluționare ale modului în care funcționează învățământul superior din Europa. Între altele, se vor organiza universități europene sub formă de consorții și vor crește fondurile alocate pentru mobilitatea studenților și a cadrelor didactice. Toate aceste oportunități necesită o adaptare rapidă. Sunt esențiale debirocratizarea, existența unui personal administrativ calificat și adaptarea curriculară. Adaptarea presupune și proceduri rapide de recunoaștere a diplomelor și politici de atragere a talentului. Este în interesul universităților să militeze pentru astfel de schimbări“, a declarat Iohannis.

Pe fondul declinului demografic, numărul studenților a scăzut, lucru cu atât mai îngrijorător cu cât ponderea tinerilor care ajung să finalizeze studiile universitare ne plasează pe ultima poziție din Uniunea Europeană.
Nevoia de specialiști a economiei românești nu este acoperită adecvat în clipa de față de absolvenți și nu există o evidență clară a inserției acestora pe piața muncii“, a atras atenția președintele.

Liderul de la Cotroceni a precizat că, “Într-o măsură chiar mai mare decât educația, activitatea de cercetare, un veritabil catalizator pentru dezvoltarea economică și un garant al competitivității României, se realizează din ce în ce mai mult datorită consorțiilor și colaborărilor internaționale. Universitățile trebuie, așadar, să își axeze eforturile pe dezvoltarea unor centre de cercetare bine finanțate și cu personal calificat, cu recunoaștere internațională și care să atragă talente din întreaga lume. În acest demers, le-ar fi extrem de util dacă ar beneficia de finanțare adecvată și de un cadru legislativ mai puțin birocratic, care să asigure un mediu cu adevărat competitiv în alocarea de fonduri și care să clarifice rolul fiecărui tip de entitate de cercetare – universitate, institut de cercetare sau companie. Acestea nu sunt nici pe departe niște cerințe ieșite din comun, ci, dimpotrivă, sunt necesare pentru ca educația superioară din România să se alinieze celei europene.”.

  • Amintim că proiectul fanion de cercetare din România, Laserul de la Măgurele, suferă cele mai vizibile efecte ale unei proceduri greoaie de recunoaștere și echivalare a studiilor din afară. Directorul ELI-NP, Nicolae Zamfir, a cerut public în dese rânduri schimbarea procedurilor, după ce a fost pus în imposibilitatea de a aduce în cel mai mare proiect de cercetare pe laseri din lume cercetători din SUA, din țări asiatice sau sud-americane.

Iohannis a recuperat în discurs faptul că atât Ministerul Educației, cât și Ministerul Cercetării sunt fără miniștri plini într-un moment simbolic pentru învățământ, după ce în discursul de la deschiderea anului universitar nu a făcut nicio referire critică concretă la situația învățământului superior.

Chiar dacă la Centenar am început anul universitar cu provizorate atât la Ministerul Educației, cât și la Ministerul Cercetării, sunt convins că sunteți printre cei care vă doriți stabilitate, coerență și viziune în perioada următoare“, le-a transmis Klaus Iohannis rectorilor.

Președintele a atras atenția că în universități “se formează cadrele didactice din educația preuniversitară, iar calitatea acestor programe are un impact decisiv asupra performanței elevilor noștri. Orice reformă a carierei didactice va trebui să implice universitățile, care, la rândul lor, trebuie să își adapteze programele de formare. Propunerile de reformă curriculară, organizarea examenelor și realizarea materialelor didactice depind și ele de implicarea mediului universitar, mediu care poate facilita crearea unei punți între nevoile sistemului și ultimele inovații sau tendințe pe plan european sau global“.

Iohannis nu a făcut, însă, nicio referire concretă la masteratul didactic prevăzut de Legea educației încă de acum 7 ani, rută de formare didactică în concordanță cu cea promovată de statele cu rezultate bune la PISA, dar ignorat atât de universități, cât și de miniștrii educației din 2012 până în prezent.

În finalul discursului, Iohannis a amintit de proiectul România educată, fără a rosti nici de această dată un termen clar la care va prezenta concluziile demersului. “Consiliul Național al Rectorilor a fost un partener de nădejde în acest demers și vă mulțumesc pe această cale! Vom lansa, în curând, rezultatele proiectului, așa că vă invit, stimați rectori, să ne oferiți în continuare opiniile dumneavoastră pe marginea documentelor elaborate“, a afirmat președintele.

Citește aici discursul integral al președintelui Klaus Iohannis

Sursa: Facebook


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Reclamația Ligii Studenților din Iași la adresa Universității de Medicină „Grigore T. Popa”, după ce prezența în sesiune a fost condiționată de vaccinare sau un test negativ, respinsă definitiv de instanță ca nefondată

Curtea de Apel Iași a respins definitiv reclamația făcută de Liga Studenților din Iași la adresa Universității de Medicină „Grigore T. Popa”, care a condiționat prezența fizică la sesiunea din…
Vezi articolul

Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca se declară “universitatea din România cu cel mai mare număr de studenți internaționali” / Cea mai mare concurență – la medicină dentară în limba franceză

Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca declară că are cel mai mare număr de studenţi străini dintre universităţile din România, iar la admiterea din acest an,…
Vezi articolul

Studenții de la ANOSR acuză “incoerență inexplicabilă la Ministerul Educației”: Ministerul anunță “obligația de recuperare a activităților” în universități. Nu înțelegem despre ce activități se face referire, anunță vacanță forțată pe perioada de tranziție?

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) acuză “incoerență inexplicabilă la Ministerul Educației” și susține că, în urma încetării stării de alertă, „fiecare universitate trebuie să decidă, cu consultarea…
Vezi articolul

Nouă universități românești – prezente în clasamentul internațional CWUR, luat în calcul pentru metarankingul național. Doar Babeș Bolyai și Politehnica București apar în top 1000

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea Politehnica din București și Universitatea din București ocupă primele trei locuri în rândul instituțiilor de învățământ superior românești incluse în ediția din acest an…
Vezi articolul