Ministra Educației, Ligia Deca, a încercat să explice de ce s-a introdus un examen suplimentar pentru intrarea la liceu, în Comisia de Învățământ, la solicitarea mai multor parlamentari, printre care și deputata PSD Ana Loredana Predescu, cu care ministra a mai avut o discuție aprinsă recent în comisie. Amintim, deputații au votat pentru introducerea unui examen de admitere la liceu, pentru 50% dintre locuri, în cazul liceelor care aleg un examen suplimentar. “Nu ne dorim schimbări bruște, ne dorim schimbări spre binele sistemului”, a explicat Ligia Deca când a fost întrebată de parlamentari cum va funcționa acest examen și de ce a fost introdus pentru elevii de clasa a VIII-a.
- Amintim, deputata PSD, Ana Loredana Predescu, a mai avut o dispută aprinsă cu ministra Educației în cadrul dezbaterilor pe legile Educației, pe 21 aprilie, pornind de la cazul fiicei sale care învață la un liceu din Otopeni, în 3 schimburi.
“Ne dorim ca acest sistem să fie înțeles și, așa cum precizează și actul normativ, el nu va fi aplicat imediat, ci doar pentru elevii care intră în clasa a V-a în anul școlar următor adoptării actului normativ. Până atunci, avem timp să clarificăm, să facem metodologiile și, eventual, să și pilotăm examene. Nu ne dorim schimbări bruște, ne dorim schimbări spre binele sistemului”, a explicat Ligia Deca în cadrul dezbaterilor care au avut loc în Comisia de Învățământ miercuri.
Ministra fusese întrebată de mai mulți parlamentari ai opoziției, de un deputat neafiliat, dar și de deputata PSD, Ana Loredana Predescu, cum va funcționa acest examen, dar ministra Ligia Deca nu a răspuns acestor întrebări. Au intervenit însă cu explicații deputatul UDMR, Szabo Odon, vicepreședinte al Comisiei, și deputata PNL Luminița Barcari.
Spiritele s-au încins după ce s-a votat amendamentul, iar deputata PSD, Ana Loredana Predescu, colegă de partid cu președinta Comisiei de Învățământ, Natalia Intotero, a acuzat-o pe aceasta că a forțat votul.
Redăm discuția de după vot:
Ana Loredana Predescu, PSD: Doamna președintă, îmi cer scuze, eu am copil care va da examenul. Da, vreau și eu să știu, în calitate de părinte, de data aceasta cum se va desfășura acest examen. De ce? Sindicatele, organizațiile de părinți, de elevi nu susțin această variantă. Era o întrebare efectiv obiectivă adresată reprezentanților ministerului. Vă rog, nu putem vota în alb.
Natalia Intotero: Păi oricum ați votat deja.
Ana Loredana Predescu, PSD: Am votat pentru că ați forțat dvs. votul … înaintea răspunsului dat.
Natalia Intotero, PSD: Nu e adevărat. Puteați să votați împotrivă sau să vă abțineți.
Ana Loredana Predescu, PSD: Să ne explice ministerul.
Deputat UDMR, Szabo Odon: Dacă se poate să ne calmăm puțin, îmi dați voie? Domnul secretar de stat răspundeți la întrebarea doamnei sau doamna ministru.
Ligia Deca: Cred că, așa cum a subliniat și domnul secretar de stat, aceleași temeri au existat de câte ori am avut o reformă semnificativă în sistemul educațional. Să ne aducem aminte de dezbaterile referitoare la clasa pregătitoare când s-a mutat înspre sistemul primar. Să ne aducem aminte despre dezbaterile aproape interminabile atunci când s-a introdus sistemul de repartizare computerizată. Există, la nivel psihologic, uman, o frică de necunoscut. Noi am încercat să dăm toate argumentele pe care ministerul l-a avut la dispoziție. Le-am explicat atât eu, în dezbaterile din săptămânile anterioare, cât și dl. secretar de stat. Am încercat să răspundem la toate întrebările pe care le-am primit. Vom continua să facem acest lucru.
Ne dorim ca acest sistem să fie înțeles și, așa cum precizează și actul normativ, el nu va fi aplicat imediat, ci doar pentru elevii care intră în clasa a V-a în anul școlar următor adoptării actului normativ. Până atunci, avem timp să clarificăm, să facem metodologiile și, eventual, să și pilotăm examene. Nu ne dorim schimbări bruște, ne dorim schimbări spre binele sistemului”, a spus Ligia Deca.
Nu este prima oară când deputata PSD, Ana Loredana Predescu, are o confruntare cu ministra Educației în cadrul dezbaterilor pe legile Educației. Pe 21 aprilie, un amendament privind numărul maxim de elevi dintr-o clasă a stârnit discuții aprinse în Comisia de Învățământ din camera Deputaților, între deputata Ana-Loredana Predescu (PSD) și ministra Educației Ligia Deca. Deputata i-a cerut ministrei să explice cum va asigura numărul maxim de 22 de elevi într-o clasă, în condițiile în care sunt multe școli în țară unde este depășit numărul maxim de elevi într-o clasă, din cauza supraaglomerării. Ea a dat ca exemplu liceul Ioan Petruș din Otopeni, unde învață fiica sa și sunt 36 de elevi în clasă, cu 10 elevi peste numărul maxim admis de actuala lege. (n. red Edupedu.ro a scris în septembrie 2022 despre situația supraaglomerării în clase a elevilor de la Liceul Ioan Petruș din Otopeni.)
“Cum veți face dumneavoastră, doamna ministru, să îi respectați domnului președinte această dorință și inclusiv ceea ce v-ați asumat dumnavoastră prin proiectul depus astăzi, având în vedere că la Liceul Ioan Petruș din Otopeni, unde fiica mea învață în clasa a IV-a în an terminal, sunt 36 de elevi în clasă și învață în schimbul doi, lucru interzis în clasele în anii terminali, nu se învață în schimbul doi sau trei decât în ore de dimineață”, întreba deputata PSD.
Având în vedere că legea educației va intra în vigoare pentru generația care intră în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024, dacă proiectele legilor trec de Parlament până în toamnă, deputata PSD este direct interesată.
Informații de context
Miercuri, 26 aprilie, deputații din Comisia de Învățământ au votat amendamentul care va permite ca, pe lângă Evaluarea Națională, elevii de clasa a VIII-a să dea examen de admitere la un liceu, pentru 50% dintre locuri, dacă unitatea de învățământ își dorește acest lucru. Prima generație care ar da acest examen de admitere este cea care intră în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024, dacă proiectele legilor trec de Parlament până în toamnă.
Proiectele legilor educației se află acum în Comisia de Învățământ pentru dezbaterea amendamentelor, urmând ca apoi să fie votate în plenul Camerei Deputaților, ca primă cameră sesizată. Urmează dezbateri pe amendamente și în Comisia de Învățământ din Senat și apoi un vot în Senat.
Admiterea la liceu este un subiect care a stârnit controverse în spațiul public.
Inițial, în prima variantă a legii Cîmpeanu, din vara lui 2022, examenul s-ar fi dat doar în cazul colegiilor și pentru 90% dintre locuri. Apoi, procentul a fost modificat la 80%, scăzând la 60 % în forma Ligiei Deca, adoptată de Guvern.
Reprezentanții părinților nu sunt de acord cu introducerea unui examen nou. Președintele Federației Părinților, Iulian Cristache spunea recent că “procentul de 60% din locuri e chiar mai rău“. Reamintim că încă din vara anului trecut poziția președintelui Federației părinților, Iulian Cristache, a fost împotriva organizării unui examen de admitere. Acesta a solicitat ministerului să fie luate în considerare recomandările OECD, pentru că „meditațiile sunt la un nivel „problematic” în România”, potrivit acestuia.
Nici reprezentanții elevilor nu susțin un examen suplimentar pentru a intra la liceu.
Citește și:
Examenul de admitere la liceu pentru 50% dintre locuri, suplimentar față de Evaluarea Națională, amendament votat în comisia de învățământ și susținut de ministerul Educației
Discuții aprinse pe legile educației pe tema supraaglomerării claselor / Ligia Deca spre o deputată: Vă rog să nu mă întrerupeți, că eu nu v-am întrerupt / Președinta comisiei de învățământ, Natalia Intotero: Nu trebuie să strigăm unii la ceilalți. Am s-o rog și pe doamna ministru să respecte instituția Parlamentului și pe colegii prezenți
R.P.
Redacția
Mihai Peticilă
5 comments
Stimată Doamnă Ministru,
Dumneavoastră, în România, vi se recunoaște diploma de doctor? E un doctorat susținut la o prestigioasă universitate din străinătate.
Profesorilor din preuniversitar, care au susținut și ei doctorate la universități similare, nu li se recunoaște acest nivel de calificare. Nici celor care au susținut doctorate la universități din țară, deși este o lege de vreo douăzeci de ani care prevede acest lucru.
O cunosc colegii Dv., care și-au trecut însă titlurile de doctor în CV-uri și care au lucrat și la redactarea prezentei legi? Ei s-au străduit ca titlul de doctor să nu apară nicăieri în Legea învățământului preuniversitar. Le-a fost teamă că profesorii se vor pricopsi primind cele câteva sute de lei prevăzute în Codul muncii? Este inutil ca profesorii din școli și din licee să aibă o pregătire superioară?
De ce acest titlu se recunoaște numai în Legea Învățământului superior, deși cele mai multe sunt obținute tot la universități din România? Sau puneți la îndoială probitatea comisiilor pentru organizarea și desfășurarea acestor forme de specializare? Stimulați numai mentoratul, care se desfășoară tot în aceleași condiții?
Pentru câteva cazuri care au pus la îndoială calitatea unor teze de doctorat îi pedepsiți tocmai pe profesorii din preuniversitar? Și așa nu s-a făcut nimic, în noua lege, pentru profesorii de la acest nivel de învățământ. Nici nu s-a deschis capitolul privitor la Statutul personalului didactic, rămânând toate dispozițiile încâlcite din legea anterioară.
PREMISĂ:
În evoluția derutantă a discuției și a hotărârii din comisie din ziua de 26 aprilie, în care nimeni nu a răspuns la nimic, nu a argumentat în nici un fel la întrebări simple, s-a obținut ceea ce s-a dorit de la început, mai pe față sau mai ascuns: diminuarea interesului elevilor pentru limba română sau chiar scoaterea acesteia de la examene! Și încă de la examenul care dă măsura unei etape decisive a unei conștiințe încă în formare.
S-a încercat și în prima variantă a legii, la examenul de bacalaureat, ca limba și literatura română să fie trecută la „și altele”, ca test sub formă de grilă, și numai răspunsul prompt al minților raționale a împiedicat această decizie chiar pernicioasă pentru limba și cultura română în contextul geopolitic actual. Deplângem situația limbii române în țările dimprejur, mai ales din Ucraina, dar îi diminuăm importanța chiar prin propriile noastre hotărâri, fără minimă previzibilitate.
Partidele care și-au asumat această hotărâre au fost prinse într-o genială capcană, ca pe tabla de șah. Nimic lămurit nu s-a votat ieri, încât te poți întreba dacă acest vot poate fi valabil într-o lege atât de importantă, care ar rămâne astfel neterminată, lăsată nejustificat pentru mai târziu, în seama unor metodologii sau proceduri, care, de multe ori, modifică legea sau adaugă la lege.
DECI:
I. Care este succesiunea celor două examene? În textul rămas în acest proiect ordinea ar fi: evaluare națională (art. 98, 1) + concurs de admitere (art. 98, 2).
Paradoxal însă, elevii de la evaluarea națională vor rămâne în stand-by până după concursul de admitere, iar ocuparea locurilor se va face de către candidații celui de al doilea concurs, chiar cu nota 5 (art. 92, 9), deși pe listele de la evaluarea națională pot să aibă note mult mai mari, la discipline de bază, limba română, care este, ne place sau nu ne place, fundamentul tuturor celorlalte discipline de studiu, și matematica, disciplina gândirii logice, pe care se bazează și fizica, și chimia, și informatica, și tehnologia.
În consecință, în această variantă, fiecare elev dă două examene pentru același loc, pe un număr de locuri care nu pot fi nicidecum disociate. Ce e asta, 50% -50%, și cine poate stabili această proporție? Va fi, în plus, supus unor tensiuni psihice greu suportabile, pentru a vedea dacă cei care au furat startul îl vor învinge sau nu.
II. S-au vehiculat, zilele acestea, și că ordinea ar putea fi alta: probe (scrise, orale?), cu incerte aprecieri „admis/respins”, și apoi evaluarea națională, la care elevii deja admiși să mai participe și la evaluarea națională. (?!)
Toate aceste schimbări bazate pe multe incertitudini, cum se observă din dialogul purtat în comisie, nu pot avea girul constituționalității. A fost consultat, în elaborarea acestei legi, un jurist marcant, care să asigure încadrarea unor astfel de măsuri în prevederi și principii constituționale?
CONCLUZII:
Din toate acestea, are de pierdut limba română, pentru care vor scădea iremediabil, pe termen lung, respectul și interesul pentru cunoașterea limbii și literaturii române, a culturii și a spiritualității naționale. Și va avea de pierdut în genere cultura umanistă, pe care trebuie să și-o formeze elevii pentru viață. Nu poți face istorie, geografie, biologie, filozofie, științe sociale fără cunoașterea limbii române. Vorbim cu insistență de analfabetismul funcțional, care pornește de la nestăpânirea limbii române, și ne lamentăm de locul modest pe care ne situăm la testările PISA. Domnul deputat care numește liceele tehnologice „la bucătărese” poate fi mulțumit în privința limbii române. Va trece treptat într-un con de umbră. (Cu observația că și marii bucătari au un limbaj mai specializat decât al dumnealui, mai neologic, pigmentat cu termeni de biochimie și de științe ale naturii.)
Este o răspundere de conștiință, dar și de competență a celor care au luat această decizie. Marii savanți ai României au fost și cei care stăpâneau perfect limba română: Spiru Haret, prin legile sale, din care s-au inspirat și alte sisteme de învățământ, Dan Barbilian, Solomon Marcus, pentru matematică, Ilie Murgulescu, Victor Sahini, Ștefan Minovici, pentru chimie, Șerban Țițeica, în domeniul fizicii cuantice și mulți alții. Sunt prin comisie și profesori de chimie, de matematică, de medicină, foști directori de școli sau foști inspectori, care cunosc, învățământul real. Credeți că savanții amintiți mai sus nu aveau cultură generală și nu știau limba română pentru scrierile lor? Că veneau corectori în urma lor ca să le pună în ordine ideile și invențiile? Că veneau directive de partid sau de la coaliție ca să schimbe formulele de calcul sau ale substanțelor descoperite? Știința este știință, nu domeniu de negociere.
Ca și actele juridice, care au efecte asupra întregii societăți.
“Până atunci, avem timp să clarificăm, să facem metodologiile și, eventual, să și pilotăm examene.” zice ministresa… ha, ha, ha… sa nu uitam ca elevii de cls aX-a nu au avut niciodata manuale la inceput de an , iar anul acesta deloc… si la anul se preconizeaza a fi la fel… deci dupa 11 ani de scoala, tot n-au fost in stare… si asta spera ca in 4 ani…
Ce schimbari spre binele sistemului a facut doamna doctor von Luxembourg, doctor cu 14 interviuri si cateva comparatii de documente? Ca mi-au scapat aceste schimbari …
A schimbat sistemul bazat pe frica si jocuri de putere?
A construit vreo scoala cu arhitectura moderna?
A facut predarea mai flexibila? A eliminat dictarea si copiatul de la tabla?
A imbunatatit formarea profilor?
A imbunatatit relatia parinte – scoala – elev?
Doamna doctor a fost poreclita “limbaj de lemn” ceea ce spune totul despre cel mai incompetent ministru al tuturor timpurilor. Ce pereche nemaipomenita face cu Tintoreto, alta vestita absolventa de Spiru Haret :)).
Nici pe Abramburica nu o ducea mult mintea, dar cel putin avea niste bun simt.
Cum nu e clar?
Sunt unii elevi care au zile proaste tocmai in momentul evaluarii!
Ce sa facem cu elevii acestia?
Sa ii lasam pe drumuri, daca ei, si mai ales parintii lor, vor sa mearga la Sava, Vianu ori cine stie ce alte minunatii de licee?
Sa lasam copiii proletarilor sa umple aceste scoli doar pentru ca se pot concentra in toate zilele?
Cum computerul nu poate fi pacalit usor se cauta o cale ocolitoare, mai usor de accesat de catre initiati pentru a nu compromite viitorul acestor elevi
Sunt unii care s-au si gandit cum sa faca asta si sa isi rotunjeasca un pic veniturile ca doar de aia sunt profesori la scolile astea.
La evaluare se pricepe toata lumea. Sunt profesori pe toate drumurile care pot pregati elevii. Iar elevii sunt foarte bine pregatiti.! Nu vedeti ca au mii de note peste 9:50?
Cum asa ceva nu poate fi considerat un argument oficial ne vand noua chestiuni din astea cu copiii care nu se adapteaza la astfel de licee, ca da, e greu sa cumperi Gucci si Armani daca veniturile parintilor sunt mici!
Da, este adevarat sunt destul de multi elevi care nu fac fata competitiei din unele din clasele de la acele licee, pentru ca oricum acolo ii clasifica deja “intern” inca din prima zi.
Dar nu e mai simplu sa le dai cate un subiect la evaluare ceva mai dificil si atunci rezolvi rapid problema cu adaptarea ?
Aha, dar am uitat, ce facem cu cei care au o zi mai proasta?
Pai nu ar fi mai simplu sa ii tratam ca pe romi sau ca pe cei cu dizabilitati?
Sa se poate inscrie in orice scoala “pentru o egalitate de sanse”!
Nu sunt chiar asa de multi, iar astfel nici nu strici un sistem care pare sa mearga.