Lipsa cantinelor, principala problemă în desfășurarea programului “Masă caldă în școli”, arată un raport al ministerului / Existența unei cantine nu este criteriu în alegerea școlilor din programul pilot. În toată țara, doar 10% dintre unitățile de învățământ din țară au cantine

1.147 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Principala problemă semnalată în desfășurarea programului masă caldă în școli este lipsa cantinelor școlare sau a spațiilor destinate servirii mesei calde, arată raportul privind stadiul implementării Programului – pilot „Masă caldă” în anul școlar 2021-2022. Documentul a fost publicat în decembrie pe site-ul ministerului, dar ferit de vizibilitate și este primul raport care analizează programul pilot. Conform Ministerului Educației, doar puțin peste 10% dintre unități școlare din țară au cantine școlare. Nu se știe câte dintre aceste școli au fost incluse în programul pilot masă caldă în școli, existența unei cantine nu a fost un criteriu de selecție a școlilor. De remarcat este că, paradoxal, în raport se cere ca programul să poate fi implementat și în școlile cu cantină, deși acest lucru este prevăzut deja în normele de aplicare.
  • Documentul este primul care face o analiză a programului pilot de la înființare din 2016 și a fost publicat în decembrie 2022 pe site-ul ministerului Educației, dar ferit de vizibilitate, într-o categorie ce nu are legătură cu programul, numită acces la educație pentru categorii defavorizate. Ministerul trebuia să publice un raport anual.
  • Selecția școlilor a fost una politică, potrivit analizei Edupedu.ro, care arată că peste 63% dintre instituțiile incluse în 2022-2023 în plus, în programul de “Masă caldă” (n. red. din 161 de școli) sunt din localități cu primari PNL.

Pe baza datelor centralizate din rapoartele transmise de către inspectoratele școlare, ca
răspuns la adresa ME nr. 1981/DGIP/27.07.2022, rezultă următoarele aspecte cu privire la
implementarea programului în anul școlar 2021-2022:

a) doar 32 județe din 42 au reușit implementarea Programului – pilot “ Masă caldă”,
integral
, în toate unitățile de învățământ prevăzute în O.U.G. nr. 91/2021, în timp ce în 9 județe programul a fost implementat parțial (Bacău, Bihor, București, Buzău, Caransebeș, Giurgiu, Harghita, Hunedoara, Timiș), iar în județul Gorj programul nu s-a implementat în nicio școală.
b) programul s-a implementat în 137 unități de învățământ din cele 150.
c) în 13 de unități de învățământ, programul nu a fost implementat, din cauza neimplicării autorităților locale sau nefinalizării procedurii de achiziție.

Raportul privind implementarea programului pilot “masă caldă în școli” pentru anul 2021-2022 scoate în evidență problemele cu care s-au confruntat școlile și inspectoratele școlare în implementarea programul pilot care are ca scop și reducerea abandonului școlar.

Documentul indică “lipsa spațiilor adecvate, specifice pentru prepararea și servirea mesei (în special în mediul rural); clădirile existente, chiar reabilitate și foarte bine întreținute, nu au fost proiectate pentru a îndeplini această categorie de prevederi igienico-sanitare legale; imposibilitatea asigurării unei mese calde în cadrul programului tuturor elevilor școlilor, din cauza lipsei cantinelor școlare sau a spațiilor destinate servirii mesei calde”.

Sursa: Raportul privind implementarea programului pilot Masă caldă în școli pentru anul 2021-2022

Existența unei cantine în școală nu a fost printre criteriile de selecție a unităților de învățământ pentru a intra în program. Criteriile au fost legate de mediul social defavorizat sau rata de abandon școlar din zonă.

Sursa: HG privind aprobarea Normelor Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2022 privind aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 350 de unităţi de învățământ preuniversitar de stat

Conform Ministerului Educației, în anul școlar 2022-2023 sunt 17.026 de unități de învățământ de stat, dintre care 1.855 au cantine școlare. Asta înseamnă puțin peste 10% din totalul școlilor din țară ar avea posibilitatea să ofere o masă gătită în regim propriu. Însă nu știm câte dintre școlile care au cantină, au fost incluse în programul pilot Masă caldă în școli.

  • Amintim că selecția școlilor a fost una politică, potrivit analizei Edupedu.ro, care arată că peste 63% dintre instituțiile incluse în acest an în plus în programul de “Masă caldă” (n. red. din 161 de școli) sunt din localități cu primari PNL.
Paradoxal, în raport se cere ca programul să poate fi implementat și în școlile cu cantină, deși acest lucru este prevăzut deja în normele de aplicare

Una dintre recomandările inspectoratelor județene din raport este “Implementarea programului-pilot și prin cantina unităților școlare, acolo unde este posibil”, deși acest lucru este deja prevăzut în normele de aplicare.

“Art. 2 (1) Suportul alimentar constă, după caz, într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar pe zi, după cum urmează:

a) masă caldă, preparată în regim propriu, pentru elevii din unitățile de învățământ în care există cantină cu avize de funcționare, înregistrată sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, și spațiu adecvat de servire a mesei”, conform normelor de aplicare.

Sursa: HG privind aprobarea Normelor Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2022 privind aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 350 de unităţi de învățământ preuniversitar de stat

În plus, o altă problemă ridicată ar fi lipsa frigiderelor în care ar putea să fie depozitată ”masa caldă”, motiv pentru care au fost oferite pachete alimentare copiilor. De precizat că și pachetele alimentare ar avea nevoie să fie depozitate în spații special amenajate, așa cum prevede Hotărârea de Guvern amintită.

În acest caz, printre recomandările Inspectoratelor este asigurarea finanțării pentru realizarea unor spații adecvate de servire a mesei calde în regim catering sau existența unor containere/dotări pentru spațiul destinat programului (sală de mese, aparate frigorifice pentru depozitarea alimentelor).

Alte probleme care au împiedicat desfășurarea programului Masă caldă în școli

Probleme legate de achiziții și birocrație:

  • Programul –pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolari și elevi a debutat prea târziu.
  • Durata mare a procedurilor de licitație, care a condus la aplicarea acestui program o perioadă destul de mică a anului școlar.
  • Proceduri de achiziție greoaie și lente care împiedică implementarea din timp a programului chiar și după apariția normelor de aplicare.
  • Licitațiile organizate de unele primării au fost contestate și nu s-a mai putut încadra în termenele prevăzute (ISJ BH).
  • Timpul scurt între realizarea prezenței și comunicarea numărului de porții necesare/zi către furnizor.
  • Aplicarea programului de servire a mesei modifică orarul activităților, introducând o pauză de masă de cel puțin jumătate de oră pentru fiecare serie de elevi, ceea ce face necesară prelungirea programului zilnic.
  • Personalul angajat al școlii este insuficient, iar aplicarea programului presupune sarcini suplimentare pentru acesta.

Probleme legate de lipsa de interes a autorităților sau a operatorilor economici

  • La Liceul Teoretic “Traian Vuia “Faget, Jud Timiș, nu s-a derulat programul masa caldă pentru elevi deoarece la licitația organizată de Primăria Făget (în luna mai 2022) nu s-a prezentat nici un ofertant. Caietul de sarcini a fost bine întocmit, nu a fost contestat, dar lipsa ofertanților este justificată de numărului mare de unități de învățământ care aparțin Liceului Teoretic “Traian Vuia “Faget, având în componență 8 structuri în satele aparținătoare care sunt așezate pe o suprafață mare și o parte din ele, cum este cazul Școlii Primare Bunea Mare sunt situate în zonă greu accesibilă și infrastructura precară ce nu permite accesul în zonă. De asemenea și numărul mare de beneficiari, 1340 de elevi, poate fi unul din motivele pentru care firmele nu au dorit să participe la licitație.
  • Dintre cele 4 unități de învățământ din județul Bacău, la Școala Gimnaziala Coșnea, structură a Școlii Gimnaziale Agăș, nu s-a implementat programul, deoarece niciun furnizor nu a acceptat să ducă masa caldă pentru 24 de elevi la școala situată în munți, la 22 km față de cea mai apropiată localitate (firmele nu consideră a fi rentabil).
  • Este dificil să fie Identificată drept furnizor o firmă de catering pentru localitatea Ceatalchioi, având în vedere și asigurarea transportului pe șalupă sau bac. Există riscul de abandonare a proiectului de către firmele partenere din cauza sumei alocate programului, considerată de aceștia prea mică și a transportul dificil al pachetului alimentar (șalupă – bac transport auto), pentru situația concretă de la Ceatalchioi (ISJ Tulcea).
Recomandările și concluziile raportului

Cu toate că au fost semnalate multe probleme care nu au permis ca toți elevii să beneficieze de masa caldă la școală, în raport s-a concluzionat că programul trebuie să continue și în anul școlar 2022-2023, ba chiar să se extindă cu încă 300 de unități de învățământ, deși au fost alocați mai puțini bani. Detalii aici

Sursa: Raport

Alt motiv pentru continuarea programului ar fi “rata absenteismului în rândul elevilor cu probleme financiare reduse poate crește în cazul stopării programului ”Masă caldă”, precizează raportul.

De asemenea, raportul menționează că, prin acest program, toți copiii mănâncă la fel, iar acest fapt poate ajuta în combaterea comportamentului de tip bullying, acesta făcându-se simțit mai ales atunci când există diferențe de ordin economic, rasial, cultural, de vârstă.

Motivarea pentru învățare și asigurarea igienei muncii intelectuale la vârste școlare
diferite și în contexte de învățare diferite, indiferent de mediu, vârstă școlară,
orientare culturală sau religioasă precum și optimizarea procesului instructiv-educativ,
în condițiile desfășurării fizice a activităților – un alt motiv enumerat în raport.

Inspectoratul Școlar al Municipiului București și Inspectoratul Școlar Olt au cerut prelungirea programului și pe perioada vacanțelor în cazul în care, în unitatea școlară, se derulează activități de tipul ”Școlilor de vară”/”Școala în vacanță”.

ISJ Cluj a recomandat suplimentarea direct proporțională a fondurilor alocate/ program-pilot, ținând cont de rata inflației, pentru a nu diminua calitatea/cantitatea pachetului alimentar.

ISJ Brăila, ISJ Galați recomandă o mai mare diversificare a produselor propuse cel puțin la nivel de ”pachet alimentar”, conform documentului.

Amintim că pachetul alimentar costă 15 lei pe zi și poate conține o chiflă, produse din carne și/sau brânzeturi, legume și un fruct. – Detalii aici despre meniul recomandat

Informații de background

Programul Masa caldă în şcoli a fost înfiinţat în perioada Guvernului Cioloş, în 2016, acesta fiind pilotat pe 50 de şcoli. Următorul Guvern, Grindeanu, a decis continuarea programului pilot tot în 50 de şcoli, după care a urmat o decizie similară şi a Guvernului Dăncilă. Acesta din urmă a adoptat şi publicat în Monitorul Oficial cu întârziere de un semestru normele de aplicare, astfel că în multe şcoli autoritățile locale, responsabile de aplicarea programului, nu au derulat procedurile de implementare, după cum Edupedu.ro a scris la acea vreme.

Fostul ministru Sorin Cîmpeanu declara că doar 104 școli au beneficiat de program anul trecut: „Aș vrea să vă spun că din cele 150 de școli finanțate, anul trecut au putut să beneficieze de acest program doar 104”. – detalii aici

Totuși, pe 30 iunie 2022, ministrul Educației anunța că a fost adoptată o ordonanță de urgență ce prevede extindere programului pilot „Masă caldă” de la 150 de școli la 300 de școli. – detalii aici

Proiectul a fost extins la 350 de unități de învățământ. Ministerul Educației a publicat lista celor 300 de școli.

În prezent, în anul școlar 2022-2023 sunt 450 de școli incluse, dar bugetul a fost mai mic cu 4 milioane de lei. – detalii aici

După aprobarea normelor de aplicare începe un proces birocratic și administrativ, pentru ca elevii să poată beneficia de masa caldă. Într-un interviu pentru Edupedu.ro, directorul Colegiului Pedagogic din Cluj-Napoca, profesorul Mircea Bertea declara în 2020 că „cine a gândit programul Masa caldă în școli nu s-a gândit și la cum îl vor aplica școlile. Au lăsat pe seama autorităților locale și a școlilor să se descurce. (…) Habar n-au avut inițiatorii și habar nu au nici acum, la a treia ediție (deși au triplat numărul de școli!) cine suntem, ce facem si ce probleme avem noi ca școală în proiect”. Colegiul Național Pedagogic din Cluj este în Programul-pilot de la înființarea programului, din 2016.

DOUMENT Descarcă raportul final privind stadiul implementării programului pilot Masă Caldă în anul școlar 2021-2022:
Citește și:
OFICIAL Banii de „Masa caldă în școli” sunt mai puțini cu peste 4 milioane de lei decât prevedea ordonanța prin care a fost aprobat numărul de 450 de școli în program. Nu există niciun leu prevăzut pentru mâncarea elevilor din primele două module ale anului școlar care începe în septembrie 2023
O chiflă, produse din carne și/sau brânzeturi, legume și un fruct reprezintă meniul unui elev din programul “masă caldă”, care costă 15 lei / În normele de aplicare, aprobate de Guvern la 2 săptămâni de la începerea școlii, nu se precizează și de când ar putea primi elevii pachetul alimentar, depinde de licitații

2 comments
  1. Sa va explic ce inseamna masa calda la o scoala ce implementeaza programul. 1)O chifla simpla in care se gaseste MEREU 2)o frunza vesteda de salata si 3)o felie mai groasa de salam sau sunca presata, plus 4)un mar. NICIODATA altceva, niciodata o bucata de branza sau ceva lactate. Doar aceste 4 elemente care sa imbogateasca niste “cetateni”.

    1. Pai da…dar daca nu baga astia legea porcului, cati directori si directori adjuncti vor manca carnati bio sau kosher?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Reacția Ligiei Deca despre cazul grădiniței din Târgu Jiu, unde părinții au fost obligați să semneze o declarație pe propria răspundere dacă lasă copiii în clădire: “Nu cred că este normal ca părinții să-și asume pe propria răspundere să ducă copii într-o clădire cu risc seismic”

Ministrul Educației crede că “nu este normal ca părinții să-și asume pe propria răspundere să ducă copii într-o clădire cu risc seismic”. Ligia Deca a răspuns unei întrebări privind situația…
Vezi articolul

Ministerul Educației, în disputa Cîțu-Voiculescu despre acordul pentru testarea elevilor în școli: Toți acei părinți care doresc completarea formularelor de consimțământ anticipat pentru testare o pot face din proprie inițiativă

Ministerul Educației anunță că “va sprijini Ministerul Sănătății pentru transmiterea recomandării de a colecta (benevol/non-obligatoriu) formularele de consimțământ informat pentru testare în cazul apariției unor situații speciale”. Reacția vine la…
Vezi articolul

Educația are nevoie mai ales de investiții pe termen lung și măsuri pentru starea de bine a profesorilor și elevilor, nu doar de recuperarea învățării, ca măsuri de redresare post Covid-19 – experți britanici

În Marea Britanie, experți în educație au analizat timp de cinci luni, anul acesta, problemele resimțite efectiv de părinți, profesori, directori de școli din învățământul primar în pandemia Covid-19. Și…
Vezi articolul