Lista celor peste 540 de programe de formare continuă pentru profesori a fost publicată de Ministerul Educației. Educația emoțională, strategiile didactice de predare și managementul clasei de elevi, printre domeniile vizate

5.160 de vizualizări
Foto: © Simon Kadula | Dreamstime.com
Lista celor peste 540 de programe pentru formarea continuă a profesorilor a fost publică de Ministerul Educației. Este vorba despre Registrul naţional al programelor pentru dezvoltare profesională continuă acreditate, actualizat în martie 2023. Grupul țintă al programelor este format din: personal didactic de predare, personal didactic auxiliar (mediatori școlari, bibliotecari, documentariști), cei care se pregătesc să obțină gradul didactic al II-lea, personal didactic cu funcții de conducere, de îndrumare şi de control din învățământul preuniversitar.

Potrivit legii în vigoare, profesorii și directorii sunt obligați să participe periodic la programe de formare profesională, astfel încât să acumuleze, la fiecare interval consecutiv de 5 ani, minimum 90 de credite profesionale transferabile.

Conform documentului publicat de Ministerul Educației, numărul creditelor profesionale transferabile variază între 10 și 30. Cele 30 de credite profesionale transferabile pot dura 124 sau 120 de ore. În general, un profesor trebuie să parcurgă, pentru 10 credite transferabile profesionale, 40 de ore. Acest lucru înseamnă că un credit profesional transferabil are 4 ore.

Domeniile tematice ale programelor sunt următoarele: strategii didactice de predare-învăţare-evaluare; abilitare curriculară; proiectare curriculară; educaţie nonformală, extraşcolară şi informală; competenţe TIC/digitale; management şi leadership în educaţie; egalitate de şanse şi gen; managementul clasei de elevi; management şi consiliere pentru cariera didactică; educaţie interculturală; marketing educaţional; educaţie pentru cetăţenie democratică; educaţie pentru sănătate; educaţia copiilor cu CES; noile educații; politici educaționale; dezvoltare durabilă şi provocările globalizării; educație emoțională.

FOTO DOCUMENT Cum este Legea educației în vigoare, la secțiunea „Formarea inițială și continuă”
Foto: legislatie.just

DOCUMENT Descarcă Registrul naţional al programelor pentru dezvoltare profesională continuă acreditate:

Ce prevede proiectul legii Deca (sursa)

Profesorii vor trebui să obțină minimum 15 credite ECTS prin cursuri de formare continuă, la fiecare 5 ani, începând de la data licențierii în cariera didactică (actuala definitivare în învățământ care ar urma să se reformeze), potrivit proiectului legii învățământului preuniversitar.

Minimum 5 credite ECTS ”vor respecta competențele prioritare prevăzute în planul național de formare continuă în cariera didactică”, în conformitate cu politicile și strategiile Ministerului Educației, se arată în document.

Alte cel puțin 5 credite vor fi obținute din cursuri de formare continuă legate de nevoile identificate la nivel de școală sau local ”în conformitate cu cartografierea periodică a nevoilor de formare la nivelul judeţului, realizată de CCD (n. red. Centrul de Carieră Didactică; preia Casa Corpului Didactic din prezent), sau, după caz, în funcţie de nevoile de formare continuă ale personalului didactic identificate la nivelul Comisiei pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică”.

Apoi, cel mult 5 credite ECTS vor fi la decizia cadrului didactic, ”pot fi finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu formarea continuă”, mai scrie în proiect.

Foto: © Simon Kadula | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:
Minimum 15 credite transferabile obținute prin cursuri de formare continuă o dată la 5 ani, condiție pentru profesori în proiectul legii Deca. Impactul formărilor va fi monitorizat la clasă, anunță ministra
Cadrele didactice care vor să fie mentori nu mai au nevoie de titlul de profesor emerit, ci doar de gradul didactic I, potrivit proiectului legii învățământului preuniversitar
Generalizarea masteratului didactic, titularizarea pe jumătate de normă, eliminarea definitivatului și înlocuirea lui cu licențierea în carierea didactică, anunțate de ministrul Educației, Ligia Deca, în proiectul Legii învățământului preuniversitar
Profesorii ar putea realiza planuri de învățare pentru fiecare elev, în funcție de rezultatele evaluărilor și de interacțiunea cu elevii și părinții, potrivit proiectului Legii învățământului preuniversitar / Planurile individualizate fac parte din portofoliul educațional obligatoriu
Cei care vor să devină profesori de gimnaziu și liceu vor avea nevoie de un masterat didactic cu durata de un an sau un an și jumătate, pentru a putea preda elevilor, prevede proiectul legii Deca

7 comments
  1. O mare prostie cu cele 90 de credite, la 5 ani. ln plus toate cursurile cu credite sunt platite de catre profesori, de parca ar avea si salarii decente. Ce ar fi sa se perfectioneze si politrucii analfabeti din Parlament, pe banii lor ? In invatamant sunt multe, multe de rezolvat, iar aceste slugi di Minister se ocupa de cu totul altceva. RUSINE !

  2. In toată cariera didactică,de peste 20de ani, am făcut doar 2cursuri care au ieșit din tipar și au fost utile. În rest, forme fără fond, o industrie pt cei care profită.

      1. După 32 de ani vechime pot spune ca m- am format singura pentru meseria de cadru didactic studiind foarte mult.Am făcut,,n” cursuri,pe formatori îi interesau doar fotografiile ,pentru a putea justifica buzunarele doldora de bani.
        Sa terminam cu această prosteala,,cursuri”,,credite”.Sunt destui care s- au preocupat să obțină,,hartiile” cu credite,iar copiii sunt analfabeti.

  3. Acum contextul noii legi este necesar sa calculezi cei cinci ani, apoi sa mai urmezi cursuri de formare. Nu este corect , am absolvit facultatea, am 180 credite ,dar nu beneficiez de cele 90 credite transferabile , deoarece am terminat în intervalul care am deja credite. Toate cursurile ar trebui sa fie GRATUITE, clasificate pe nevoile de formare.

  4. Programele aste sunt o bascalie in mare parte. Dupa ce au umplut tara de “mentori” MEN si gasca de incompetenti ofera in continuare o colectie de aiureli:

    Cadrul didactic – manager educațional, adaptat la exigențele școlii online

    Utilizarea TIC în realizarea obiectivelor fundamentale ale școlii și combaterea abandonului școlar organizat de Asociaţia pentru Promovarea Meşteşugurilor şi Artelor Tradiţionale (APMAT)

    Profesor în Online

    Școala românească în contextul descentralizării

    Lecția în online

    De “formarea adorescenţelor” a auzit cineva ?

    Lipsesc cursuri de comunicare, didactica, CES. Politrucii de la MEN nu au facut vreodata o analiza de nevoi de formare. Mai mult ca sigur multe dintre prostiile astea trebuie platite de participanti.

  5. O cerință absurdă, discriminatorie, făcută pe genunchi, pe care profesorii o plătesc cu bani și timp. Utilizarea calculatorului o înveți o dată și gata, câte cursuri de management, de incluziune să faci? Sunt profesori care repetă o dată la cinci ani aceleași cursuri pentru că nu mai au ce învăța, le-au făcut deja pe toate, dar au obligația asta idioată. 90 de credite înseamnă 360 de ore!!! Ați ajuns mai rău ca inchiziția! Această obligație de „formare continuă” este doar o mașină de îndoctrinat și de scos bani din buzunarele profesorilor – că și așa au salarii enorme! La nici unul din aceste cursuri nu se face formare adevărată, ci doar se repetă informații pe care le știm deja din facultate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Evaluarea Națională 2021

19% din universități nu au publicat pe site Codul drepturilor și obligațiilor studentului. 38% din elevi nu au auzit până acum de Statutul Elevului – rapoarte ANOSR și CNE, lansate cu ocazia Zilei Internaționale a Elevului și a Studentului

19% dintre universitățile de stat din România fie nu au adoptat, fie nu au publicat pe site Codul drepturilor și obligațiilor studentului, se arată într-un raport național privind drepturile și…
Vezi articolul