Rectorul Marilen Pirtea, legat de tăierea din finanțarea prin PNRR pentru universități: România va rata șansa de creștere și dezvoltare fără potențarea universităților, epicentrele ecosistemelor urbane mari / Tinerii din România vor susține piața muncii din vest

3.040 de vizualizări
Marilen Pirtea / Foto: Facebook.com
Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, a atras atenția într-o postare pe Facebook că „România are acum o șansă mare de creștere și dezvoltare, pe care o va rata fără potențarea universităților, epicentrele ecosistemelor urbane mari”. El a adăugat, referitor la tăierile din finanțare prin PNRR a universităților, că „fără un buget semnificativ pentru învățământul superior, efectul va fi de la sine înțeles: vom pregăti mai bine și mai competitiv tinerii absolvenți de liceu de aici pentru ca să se înscrie la universități din alte țări UE, mai „pregătite” – a se citi mai bine susținute financiar – pentru a-i include și pe studenții din România în programe inovatoare și puternic finanțate european. Tinerii din România vor susține piața muncii din vest.”

Mai jos, postarea integrală a lui Marilen Pirtea:

„Trei consecințe dure ale nefinanțării universităților prin PNRR.

Proiectele propuse de Guvern în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență se află în etapa de negociere la Bruxelles. Dincolo de orientarea spre cele două mari obiective europene, combaterea schimbărilor climatice și digitalizarea, se anunță rezultate intermediare care presupun scăderi îngrijorătoare ale sumelor alocate pentru proiecte de infrastructură (irigații, autostrăzi) și, cu atât mai grav, diminuări majore ale finanțărilor propuse mediului universitar românesc.

Prima consecință: din fiecare două sau trei proiecte de top, propuse pentru mediul universitar românesc, va rămâne în finanțare unul singur. Va fi de ajuns? Cu siguranță că nu, pentru că suntem încă poziționați mult în urma țărilor din prima ligă a cercetării academice și ierarhiilor educaționale. Decalajul față de Occident se va amplifica.

A doua consecință: Fără un buget semnificativ pentru învățământul superior, efectul va fi de la sine înțeles: vom pregăti mai bine și mai competitiv tinerii absolvenți de liceu de aici pentru ca să se înscrie la universități din alte țări UE, mai „pregătite” – a se citi mai bine susținute financiar – pentru a-i include și pe studenții din România în programe inovatoare și puternic finanțate european. Tinerii din România vor susține piața muncii din vest.

A treia consecință: Dacă nu se vor realiza progrese în alocarea bugetară prin PNRR către universități, riscul de a bloca dezvoltarea principalelor centre universitare ale țării este imens, pentru decada următorilor 10 ani.

România are acum o șansă mare de creștere și dezvoltare, pe care o va rata fără potențarea universităților, epicentrele ecosistemelor urbane mari.”

Sursă foto: Facebook

Citește și:
OFICIAL Educația pierde 400 de milioane de euro din bugetul de negociere pentru PNRR. Anunț comun al miniștrilor Educației și Fondurilor Europene: Bugetul România Educată pe care îl negociem acum cu Comisia Europeană este de 3,7 miliarde euro
Daniel David: Test de inteligență în PNRR – Minimum pentru educație: 10% și 10%! / Dacă vrei să distrugi o națiune nu îți trebuie bombe, ci să-i distrugi educația
Surse: Proiectul România educată din PNRR pierde 1 miliard de euro, adică un sfert din totalul fondurilor pentru educație. Cele mai mari tăieri, la învățământul profesional dual, laboratoarele de științe și universități


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministrul Educației din Republica Moldova, Dan Perciun, după ce a demontat o încercare de manipulare: Ieșiți la vot! Nu lăsați ca dezinformarea, impostura, minciuna și bădărănia să vorbească în numele românilor

Ministrul Educației din Republica Moldova, Dan Perciun, a demontat duminică acuzațiile aduse de AUR și candidatul George Simion, care au vorbit în mod repetat despre presupus turism electoral la Chișinău,…
Vezi articolul

Orele remediale obligatorii pentru învățători au fost introduse pentru că „în mod matematic, învățătorul are mai puține ore, dacă ne raportăm la norma de 20 de ore a celorlalți profesori”, spune Mircea Bertea, consilier onorific al ministrului Daniel David: „Dar munca la clasele I-IV nu înseamnă același grad de intensitate ca în gimnaziu și liceu”

Mircea Bertea, președinte al Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România și consilier onorific al ministrului Daniel David, a explicat de ce au fost introduse pentru învățători cele…
Vezi articolul

Gerontocrația amenință universitățile, prin securizarea posturilor de conducere pentru „dinozauri“: Orice grad universitar va putea rămâne titular în facultăți până la 70 de ani, după care cu prelungire anuală poate preda „fără limită de vârstă“, prevede proiectul Legii educației Deca

Legea educației prezentată public de ministrul Ligia Deca pe 27 februarie 2023 transformă universitățile în moșii ale clicilor universitare la putere acum: profesorii și cercetătorii vor putea să rămână titulari…
Vezi articolul