Geologul Mihai Ducea, despre erupția vulcanului Mauna Loa din Arhipelagul Hawaiian

252 de vizualizări
Foto: Râurile de lavă care coboară pe flancul nord-estic al vulcanului, 28 Noiembrie 2022 / Credit foto: Observatorul Vulcanologic Hawaii, public domain
Arhipelagul Hawaiian constă într-o serie de insule vulcanice din care cea mai sud-estică, așa-numita Insula Mare, sau simplu Hawaii (pronunțat „Havaii”), este activă, iar către nord-vest sunt insule din ce în ce mai vechi. Motivul este că vulcanismul provocat de existența unei anomalii termice punctuale de lungă durată (90 de milioane de ani sau mai mult) în mantaua sub Pacifică (un „Hot spot”) este în orice moment activ într-o anumită locație pe placa Pacifică, după care placa migrând către nord vest lasă o urma lineară de vulcani din ce în ce mai vârstnici în acea direcție (Figura 1).
Figura 1. Imagine schematica a relatiei intre magmatismul in manta (punctul fierbinte) si miscarea placii Pacifice (sursa: Hawaii Volcanoes National Park Service).

Insule cum ar fi Kauai, Molokai, Lanai, Oahu sau Maui, sunt produsele unor vulcani inactivi astăzi. Aproape toți vulcanii hawaiieni sunt bazaltici, sunt rezultatul topirii mantalei terestre și erup sub formă de curgeri de lave de cele mai multe ori (Figura 2).

Figura 2. Curgere de lava in Hawaii, langa Puu’OO, Kilauea, 2006 (foto: Mihai Ducea)

Mai rar există și erupții explozive. Lava are cca 1.300 0C și fie ia o formă fluidă numită în limba hawaiiană „pahoehoe „(Figura 3a) fie, dacă are mai puțină apă, ia o formă care arată mai degrabă aidoma unei avalanșe de pietre semi topite (lave „aa”, Figura 3b).

Figura 3 a. Lava Pahoehoe, Kilauea 2005 (foto: Mihai Ducea)
Figura 3b. Lava a’a, Royal Gardens Subdivision, Kilauea, 2009 (foto: Mihai Ducea)

Lavele hawaiiene avansează cu viteze de câțiva metri pe minut (deci nu foarte repede) cu excepția momentelor inițiale a unei erupții noi când lavele pot avansa rapid sub forma de râuri de lava si erupția uneori este semi-explozivă (Figura 4). 

Figura 4. Con de scorii bazaltice, un exemplu de eruptie exploziva, Kilauea, 2010 (foto: Mihai Ducea)

Lucrurile sunt un pic mai complicate în detaliu, punctul fierbinte nu e doar un „punct” ci are o rază de peste 60 km, iar hot spotul este în acest moment un monstru cu două capete. Cu alte cuvinte, este împărțit în două jeturi fierbinți care produc vulcanism (Figura 5).

Figura 5. Vulcanii Insulei mari si cele doua linii fierbinti (copyright M. Ducea). 

Se numesc Loa și Kea „trends” după numele celor mai mari vulcani de pe insulă, Mauna Loa (activ) și Mauna Kea (inactiv) care reprezintă masa principală a Insulei Mari. Insula Mare mai conține încă trei vulcani, Kilauea, Hualalai, și Kohala, primii doi fiind activi. În plus, un vulcan submarin, Loihi, este pe cale să devină insula cea mai noua din arhipelag. În fapt Kilauea a fost probabil cel mai activ vulcan al planetei în ultimele 4 decenii (Figura 6).

Figura 6. Lavele vulcanului Kilauea coboară fie din craterul central fie din edificii satelit catre ocean. Din 1983 pana in 2019 lavele vulcanului Kilauea erau aproape garantat sa existe pe flancurile sudice ale vulcanului. Imagine tipica de curgere de lava din Kilauea la întâlnirea cu oceanul, 2008 (foto: Mihai Ducea).

Momentan e într-o fază mai liniștită, în care singurul loc unde se găsește lava este în mijlocul craterului sau central numit Halemaumau (figura 7).

Figura 7, Craterul central al vulcanului Kilauea, intr-o imagine din 2005, înainte de a se adânci cu cca 400 de metri (!) si a se umplu cu un lac de lava as cum se găsește azi (foto: Mihai Ducea).

Mauna Kea e demonstrabil inactiv și a fost așa pentru ultima sută de mii de ani. Mauna Kea este azi gazda a numeroase observatoare astronomice în valoare de miliarde de dolari – investiție care nu s-ar fi făcut fără a fi fost demonstrat în prealabil ca Mauna Kea e într-adevăr stins (Figura 8). 

Figura 8. O imagine cu zona de creasta a vulcanului Mauna Kea in 2010 (foto: Mihai Ducea)

Mauna Loa e activ, dar nu a erupt din 1984. Eu personal nu l-am prins activ, deși am fost pe insula mare de zeci de ori. E departe de „civilizație”, acolo, deasupra norilor la 4170 m altitudine, dar în erupțiile sale relativ recente, cantități mari de lavă au coborât către comunități fie înspre est (orașul Hilo) fie pe flancul sud vestic (Captain Cook, o suburbie a stațiunii Kailua Kona) unde se vad urmele lavelor din anii 1950 si 1970 care au ars păduri și cartiere întregi. În fapt, în anii 1940, Mauna Loa a fost realmente „atacat” de armata americană cu bombe în scopul de a opri (fără succes) o limbă de lavă care avansa rapid către orașul Hilo. Se zice că Mauna Loa este singurul vulcan de pe planetă împotriva căruia s-a pornit un război! (într-un final, lava respectivă nu a ajuns la baza muntelui pana în Hilo, dar nu datorită bombelor armatei americane). 

Figura 9. Pantele nordice ale vulcanului Mauna Loa (linia orizontului) văzute de pe Mauna Kea, 2018 (foto: Mihai Ducea)

Toate erupțiile ultimilor decenii au fost fie în craterul vulcanului Kilauea, fie în conuri sateliți ai acestui vulcan. Mauna Loa a fost remarcabil de calm, e aproape imposibil de crezut că e un vulcan activ (Figura 9). Calculat de pe fundul oceanului Pacific (peste 4000 m sub nivelul mării) până în vârful său la aproape 4200 m peste nivelul mării, este fără dubiu cel mai mare vulcan de pe planetă. Și unul care s-a format într-un timp extrem de scurt. Deci e destul de clar că mai devreme sau mai târziu urma să auzim de vreo erupție de pe Mauna Loa. Acest lucru tocmai s-a întâmplat! Cu câteva săptămâni în urmă, observatorul vulcanologic din Hawaii (https://www.usgs.gov/observatories/hvo) ne anunța că o serie de cutremure relativ mici, dar foarte specifice în stil și repetitivitate, numite „tremur vulcanic”, indică faptul că Mauna Loa se trezește la viață.

Cu alte cuvinte, aceste cutremure demonstrează că magma bazaltică nouă era injectată într-o cameră de adâncime mică sub vârful Mauna Loa și probabil că va erupe în curând! Erupția s-a materializat începând cu 28 Noiembrie 2022. Deocamdată e prea devreme să știm în ce direcție o va lua lava la vale și dacă e periculos pentru vreuna din comunitățile insulei. Prima fază, tipic, este aceea de inundare a zonei centrale (unde există un mic crater, adică o depresiune în care lava se acumulează), după care, în funcție de cât material magmatic ne oferă aceasta erupție, vom afla dacă lucrurile devin interesante și periculoase pentru Hilo, Captain Cook sau alte comunități de la poalele imensului vulcan. Informații de ultimă oră venite din Hawaii ne arată că de aceasta data erupția se produce pe mai multe fisuri, undeva mai jos decât craterul central (Figura 10).

Figura 10. Harte eruptiei curente a vulcanului Mauna Loa (28 Noiembrie 2022) (de pe site-ul Observatorului Vulcanologic Hawaii, public domain) 

Fisurile erup destul de activ sub forma unor perdele de lavă (Figura 11) și coboară pe flancul nord-estic al vulcanului către Hilo (Figura 12). Un lucru e clar: spectacolul vulcanilor Hawaiieni continuă cu un act extrem de interesant.

Figura 11. Fantanile de lava si perdeaua de lava de-a lungul fisurii principale de eruptie in 28 Noiembrie 2022 (credit foto: Observatorul Vulcanologic Hawaii, public domain).
Figura 12. Râurile de lava care coboară pe flancul nord estic al vulcanului, 28 Noiembrie 2022 (credit foto Observatorul Vulcanologic Hawaii, public domain).

Despre autor: Mihai Ducea este profesor de geologie la Universitatea din Arizona, Statele Unite ale Americii, și cercetător.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cercetarea românească este sugrumată de sistemul PCR, s-a ajuns la formarea de clanuri reprezentate prin familii – acuză cercetătorul Vlad Manea, acceptat de japonezi, americani și mexicani, dar trimis la plimbare de instituțiile românești

“Vlad Manea (H-index WoS = 21) este în prezent membru al Academiei Mexicane de Științe, cercetător senior în cadrul UNAM, fost cercetător postdoctoral la Caltech, fost membru al Consiliului Național…
Vezi articolul

Sorin Cîmpeanu: Eliminarea unor incompatibilități la promovarea pe post a fost cerută de toate universitățile și elimină ipocrizia existentă în sistemul de învățământ superior românesc

Eliminarea anumitor incompatibilități din metodologia de concurs pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare vacante în universități a fost cerută de toate universitățile românești, a declarat pentru Edupedu.ro președintele Consiliului Rectorilor, Sorin…
Vezi articolul

Ministerul Cercetării susține că vrea să lucreze cu universitățile pentru “etape de reformă și proiecte care să crească gradul de predictibilitate al finanțării”, în contextul Planului Național de Redresare și Reziliență

Noul Minister al Cercetării și digitalizării dorește să lucreze cu mediul universitar pentru reformă și proiecte în domeniul cercetării. Așa explică noul ministrul de resort, Ciprian Teleman, declarațiile făcute sâmbătă,…
Vezi articolul