Mesajul ministrului Educației Daniel David, după aprobarea programelor școlare de liceu 2026: Marele câștig al întregului demers cred că este faptul că 25% din timpul rezervat fiecărei discipline va fi alocat pentru activități educațional – remediale

Ministrul Educației Daniel David a spus în contextul semnării ordinului privind aprobarea programelor de liceu pentru clasa a IX-a, că „marele câștig al întregului demers cred că este faptul că 25% din timpul rezervat fiecărei discipline va fi alocat pentru activități educațional-remediale”. Amintim, vineri, 19 decembrie, ministrul Daniel David a anunțat că a aprobat ordinul de ministru pentru 87 de discipline din trunchiul comun și specializări, mai puțin programa de Limba și literatura română și alte 16 programe.

• Amintim, reforma curriculară vine după 17 de ani și se va aplica începând cu generația de elevi care acum este în clasa a VIII-a

Ministrul Educației Daniel David a precizat că „marele câștig al întregului demers cred că este faptul că 25% din timpul rezervat fiecărei discipline va fi alocat pentru activități educațional-remediale”.

În comunicatul de presă transmis, ministrul scoate în evidență măsura prin care profesorii trebuie să aloce obligatoriul 25% din timpul rezervat fiecărei discipline pentru activități educațional-remediale, implementată de el la nivel de ordin de ministru, măsură care exista deja în legea Educației 198/2023, dar la nivel de recomandare, nu la impuse.

„Conținuturi curriculare devin mai relevante și aerisite, cu discipline mai bine coordonate între ele și în legătură cu celelalte niveluri educaționale, inclusiv prin accentuarea unei componente științifice”, a spus ministrul David, dar nu intră în amănunte în privința vreunei discipline.

Daniel David a mai precizat că în urma acestei reforme a programelor de liceu, „analfabetismul funcțional, care a devenit în ultimii ani un risc de securitate națională, va fi drastic redus, începând cu generația de elevi care începe clasa a IX-a din anul școlar 2026 – 2027.

„Așa cum am mai declarat, în urma acestei reforme, cred că generația de elevi care va avea șansa să fie pregătită la nivel liceal prin noul curriculum – începând cu clasa a IX-a din anul școlar 2026 – 2027 – va atinge standardele educaționale așteptate de țară, iar analfabetismul funcțional, care a devenit în ultimii ani un risc de securitate națională, va fi drastic redus.

În măsura în care aceste activități vor fi bine făcute, vor avea un impact major asupra reducerii analfabetismului funcțional prin:

(1) a forma competențele care trebuiau dobândite în perioada-standard, dar nu s-a atins acest obiectiv;

(2) a consolida-fixa competențele dobândite;

(3) a învăța cum să utilizezi competențele în viața cotidiană și

(4) a dezvolta aceste competențe, acolo unde se dorește, pentru performanță”.

Ministrul a făcut referire și la faptul că au existat dezbateri aprinse în privința unor programe.

„Am încercat să avem comisii formate din unii dintre cei mai buni specialiști din învățământul preuniversitar, universitar, cercetare și din Academia Română, pentru a ne asigura că avem programe de calitate, susținute cât mai larg – așa cum știm din experiența trecută din țară, inclusiv din alte țări, este greu să găsești consens când este vorba despre astfel de demersuri”.

Amintim, a mai rămas, în faza de aprobare, programa pentru Limba și literatura română, „unde mă aștept la integrarea propunerilor din timpul dezbaterilor”, a spus ministrul.

Despre elaborarea manualelor, pasul următor în implementarea reformei de la liceu, ministrul e spus că se așteaptă să fie și modalități de învățare prin tehnologii moderne (ex.: gaming, inteligență artificială și a subliniat că „recomandă ministerului evaluarea în timp a acestor noi programe curriculare, prin impactul lor asupra performanțelor copiilor la testele naționale și internaționale”.

Mesajul integral al ministrului Daniel David privind aprobarea reformei curriculare

„Așa cum este firesc, în perioada de consultare au fost dezbateri în spațiul public, pentru unele discipline – mai intense, pentru cele mai multe – mai discrete. Așa s-a întâmplat și în anii trecuți, când s-a reformat curriculumul la nivelul învățământului primar și gimnazial, așa era normal să fie și acum!

Deși mandatul meu ca ministru l-am asumat cu caracter temporal clar determinat (luna mai: pentru a se încheia așezarea instituției prezidențiale), acesta a fost prelungit în etape pentru alte obiective-cheie, între care și reforma curriculară: reforma curriculumului pentru învățământul liceal, fiind un proces complicat, pe care l-am început eu, era normal să-l închei tot eu! 

A mai rămas, în faza de aprobare, programa pentru Limba și literatura română, unde mă aștept la integrarea propunerilor din timpul dezbaterilor și, ținând cont de caracterul pronunțat constructivist al domeniului literaturii, la rute flexibile în cadrul unor repere fundamentale bazate pe competențe și autori reprezentativi, conținutul putând fi format prin modalități diverse, iar autorii reprezentativi, completați în funcție de interesele diadei profesor-elev. La finalul lunii ianuarie, vor fi lansate în transparență și programele pentru clasele a X-a – a XII-a la disciplinele pentru care am aprobat acum doar programa de clasa a IX-a, ținându-se cont și de unele observații și propuneri constructive primite în etapa de transparență parcursă deja (de exemplu, informatică, istorie etc.). 

Marele câștig al întregului demers, dincolo de modernizarea după aproximativ 20 de ani a unor conținuturi curriculare – devenind astfel mai relevante și aerisite, cu discipline mai bine coordonate între ele și în legătură cu celelalte niveluri educaționale, inclusiv prin accentuarea unei componente științifice (nu doar cunoștințe, ci și modul de dobândire a acestora) -, cred că este faptul că 25% din timpul rezervat fiecărei discipline va fi alocat pentru activități educațional-remediale. În măsura în care aceste activități vor fi bine făcute, vor avea un impact major asupra reducerii analfabetismului funcțional prin:

(1) a forma competențele care trebuiau dobândite în perioada-standard, dar nu s-a atins acest obiectiv;

(2) a consolida-fixa competențele dobândite;

(3) a învăța cum să utilizezi competențele în viața cotidiană și

(4) a dezvolta aceste competențe, acolo unde se dorește, pentru performanță.

După această etapă, urmează elaborarea manualelor – unde mă aștept la modalități clasice, extinse prin tehnologii moderne (ex.: gaming, inteligență artificială etc.) și formarea profesorilor pentru implementarea acestui curriculum cu metode moderne. Nu în ultimul rând, în acest proces se vor finaliza standardele naționale de evaluare pentru fiecare programă școlară, la nivel primar, gimnazial și liceal (începând cu clasa a IX-a). În acest context, recomand ministerului evaluarea în timp a acestor noi programe curriculare, prin impactul lor asupra performanțelor copiilor la testele naționale și internaționale.

Așa cum am mai declarat, în urma acestei reforme, cred că generația de elevi care va avea șansa să fie pregătită la nivel liceal prin noul curriculum – începând cu clasa a IX-a din anul școlar 2026 – 2027 – va atinge standardele educaționale așteptate de țară, iar analfabetismul funcțional, care a devenit în ultimii ani un risc de securitate națională, va fi drastic redus.

Le mulțumesc din nou celor peste 1.500 de specialiști care au elaborat aceste conținuturi curriculare și care au participat la dezbaterea lor, în comisii și/sau în spațiul public. Am încercat să avem comisii formate din unii dintre cei mai buni specialiști din învățământul preuniversitar, universitar, cercetare și din Academia Română, pentru a ne asigura că avem programe de calitate, susținute cât mai larg – așa cum știm din experiența trecută din țară, inclusiv din alte țări, este greu să găsești consens când este vorba despre astfel de demersuri. În final, mulțumesc din nou și echipei ministerului, echipei Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE) și Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, care au susținut acest complex proces curricular, precum și coordonatorilor Bogdan Cristescu (director general CNCE) și Gabriel Vrânceanu (șef serviciu în cadrul CNCE).”

Informații de context

Prima generație de elevi care va începe liceul după noile programe este cea care intră la liceu în septembrie 2026, urmând să susțină Bacalaureatul în 2030 după o nouă structură curriculară. Reforma are ca scop sincronizarea curriculumului liceal cu cel gimnazial, reformat în 2016, și reducerea decalajelor semnalate constant de profesori și organizațiile educaționale.

Ministrul Educației a anunțat că a semnat ordinul pentru aprobarea programelor școlare la nivel liceal, fără cea de limba română, potrivit unui comunicat de presă. 

Ministrul Educației, Daniel David, a explicat într-un interviu acordat publicației Cultura la dubă ce le-a cerut membrilor grupului de lucru care elaborează programa de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, în contextul în care termenul de acceptabilitate a documentului a fost prelungit cu o săptămână, pe fondul criticilor publice intense.

Citește și:

Ministrul Daniel David a decis, cu acordul Oanei Fotache-Dubălaru, să extindă cu o săptămână aprobarea formei finale a programei de Limba și literatura română de clasa a IX-a pentru integrarea propunerilor din perioada dezbaterii / Pot fi „explorate unele flexibilizări structurale ale programei”

Avizarea programei de română de liceu trece prin pixul a 15 dintre profesorii care au fost și în grupurile de concepere a acelorași programe. Lista avizatorilor numiți de ministrul David – DOCUMENT

Președinta comisiei de avizare a programei de română, profesoara Oana Fotache Dubălaru, se antepronunță în ultima zi de dezbatere publică: Constructul curricular nu va fi modificat, dar vor exista modificări pe text

Acuzații de programă dictată „de la centru”: membri ai grupului de lucru pentru limba și literatura română spun că deciziile au fost luate la București, iar profesorii au primit documente deja scrise

Ministrul Educației, Daniel David, despre faptul că 15 dintre profesorii care au scris programa de română pentru liceu sunt și în comisia de avizare: O situație care ar fi trebuit evitată / Nu știam de suprapuneri, am cerut explicații unităților din minister

Programa școlară propusă la română este viciată, spune profesorul Radu Vancu: Coordonatoarea grupului de lucru este și președinta comisiei care avizează. Este un viciu de procedură, Ministerul nu poate aviza programa

Președinta comisiei de avizare a programei de română, profesoara Oana Fotache Dubălaru, se antepronunță în ultima zi de dezbatere publică: Constructul curricular nu va fi modificat, dar vor exista modificări pe text

Avizarea programei de română de liceu trece prin pixul a 15 dintre profesorii care au fost și în grupurile de concepere a acelorași programe. Lista avizatorilor numiți de ministrul David – DOCUMENT

Daniel David anunță că se va întâlni cu comisia care a lucrat la programa de limba și literatura română la începutul săptămânii viitoare: Să văd cum răspund celor care au ridicat o serie de probleme