Minciunile pe care premierul Bolojan și-a fondat tăierile aplicate cu barda în educație și cultură. Plus sfidările în fața protestului profesorilor pe care i-a „rezolvat”

Nu citește nimeni în România? Suntem pe ultimul loc în UE la citit. Atunci să le dăm foc cărților! TVA-ul să ajungă cel mai mare! Nu învață nimeni în România? Suntem pe penultimul loc în UE la PISA. Atunci să desființăm școlile și să-i sancționăm pe toți profesorii pe unde-i mai găsim! Iar bibliotecile? Ei, bibliotecile, „un bibliotecar la o comună mică nu se justifică cu normă întreagă”. Este tabloul în flăcări al politicii educaționale și culturale aplicate în România de premierul Ilie Bolojan. Tablou în flăcările aruncate de premierul chemat să fie salvatorul unei Românii aflate în buza prăpastiei extremismului și a colapsului economic. Cu cea mai puternică organizație economică din lume constant în contact cu România, pentru că țara este în plin proces de aderare la OECD – organizatoarea testărilor educaționale PISA, și cu comisar european pe portofoliul ce înglobează educația chiar din România, premierul Ilie Bolojan a ales să-și fondeze politica educațională pe minciună și inexactitate. 

Minciunile premierului Ilie Bolojan cu care oficialul și-a fondat măsurile de austeritate în educație: 

Minciuna 1: „Fundamentarea [majorării normei didactice] este bazată pe o realitate europeană pe care nu o putem contesta, legat de norma didactică” (sursa)

• Demontarea minciunii a fost făcută de către cercetătorii în științele educației: Norma didactică de 18 ore pe săptămână a profesorilor din România era în media UE. Majorată la 20 de ore pe săptămână, norma didactică din România lui Bolojan este PESTE media UE (sursa: datele Comisiei Europene și ale Institutului de Științe ale Educației)

Minciuna 2: „am scăzut normele didactice ale profesorilor, prin diferite derogări, prin scăderea normelor” (sursa)

• Demontarea minciunii: „Norma didactică, mărită acum, prin Legea Bolojan, la 20 de ore pe săptămână, a fost 18 ore pe săptămână pentru profesorii din preuniversitar de decenii. Ea era stabilită la nivelul de 18 ore încă din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, în baza Legii învățământului din 1995. Și a fost păstrată și în Legea Educației Naționale nr. 1/2011. Deci normele nu au scăzut «în acești ani (…) prin diferite derogări», cum spune premierul”, arată analiza Edupedu.ro. Iar degrevările prevăzute de Legea Deca-Iohannis pentru profesorii cu 15 ani vechime nu au fost aplicate niciodată.

Minciuna 3: crearea unei relații de cauzalitate între presupusa scădere a normelor didactice „în acești ani” (care nu a existat), scăderea numărului de elevi la clasă, creșterea salariilor și inexistența unei îmbunătățiri globale „a sistemului de învățământ”.

• Demontarea minciunii prin excelenta analiză semnată de colegul meu, Costin Ionescu: „Potrivit șefului guvernului, presupusa scădere a normei didactice (inexistentă), scăderea de dată foarte recentă a dimensiunii claselor, dar și creșterea salariilor – despre care nu spune că au fost adoptate în urma protestelor masive din 2023 – susține că nu au dat rezultate vizibile. Adică două măsuri administrative aplicate abia din 2024, plus una inexistentă (cea privind normele) nu au produs rezultate vizibile deja, în ceea ce privește impactul sistemului educațional”.

Minciuna 4: „Ceea ce trebuie avut grijă la țară este, într-adevăr, să luăm măsuri în așa fel încât clasele care sunt simultane să nu mai existe” (sursa)

• Demontarea minciunii: Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, în interviu acordat pentru Digi 24 în urmă cu 2 zile. La următoarea întrebare: „Domnule ministru, aveam și înainte problema cu școli de la țară unde trei copii de clasa a II-a, unul de-a VI-a și unul de-a VIII-a care se pregătește pentru examene fac orele cu un singur profesor, toate orele în aceeași clasă. Înțelegem că în urma măsurilor numărul acestor clase a crescut?” Daniel David a răspuns: „Da. S-ar putea ca învățământul simultan, în estimarea pe care o avem acuma… […] Noi trebuie să ne hotărâm ce model de școală vrem acuma. Vrem o școală pe care să o păstrăm într-o comună mică? Este în regulă și aici vreau să vă spun: așa face și Franța, așa face și Irlanda, învățământul simultan”.

Minciuna 5: „Respect tuturor învățătorilor care își fac meseria cu responsabilitate și consecvență”.

• Demontarea minciunii din mesajul transmis de premier de ziua învățătorilor: Învățătorii din România, fără discriminare pe bază de „responsabilitate și consecvență”, sunt vizați de Legea-Bolojan și de pe 8 septembrie au 2 ore în plus pe săptămână, cu 2 până la 4 elevi mai mulți în clasă, norma de hrană eliminată dacă au salariul peste 6.000 lei net. Iar în fața protestelor masive anunțate inclusiv de învățători, premierul Bolojan le-a transmis: „toți profesorii care trebuiau să primească acele două ore în plus au fost rezolvați, […] în momentul de față, nu se justifică o grevă“
• Vă mai amintiți de primarul PNL care a amenințat cu tăierea cheltuielilor de bază pentru școala din comuna sa, cheltuieli obligatorii prin lege, pe care le-a numit „beneficii?”. Iată ce spunea în luna mai colegul de partid al premierului: „[…] să avem un pic de rezultate și după aceea să le dăm beneficii. Nu știu, cred că trebuie să începem cu alte măsuri: să începem să scoatem microbuzul, scoatem detergentul, hârtia igienică, ca nu se poate […]. Tăiem și din cancelarie hârtia igienică. Undeva trebuie să îi facem să simtă… profesorii trebuie să ia măsuri”. Declarațiile acestuia nu doar că nu au generat nicio reacție publică din partea premierului, dar par să facă parte din ideologia șefului Executivului

Lașitățile, inexactitățile și dubla măsură ale premierului Bolojan, în educație:

• Acuratețea datelor. În fața evidenței (datele reale din educație au fost ascunse de Minister), premierul Ilie Bolojan a pus sub dubiu acțiunea de cenzură aplicată de ministrul David și documentată detaliat de Edupedu.ro și a dovedit o laxitate greu de înțeles având în vedere intransigența pe care și-a construit până acum imaginea de reformator. Ce declara Ilie Bolojan într-un interviu acordat G4Media.ro, după ce ministrul Daniel David ascunsese datele de cercetare și de impact cu privire la efectele Legii-Bolojan: „Probabil că și domnul David, legat de aspectele pe care le-ați ridicat, ar fi putut să greșească. Eu nu am toate datele. Cert este că creșterea normei didactice nu a ținut de ministrul educației. A fost o decizie a coaliției de guvernare care a fost prinsă în programul de guvernare. Deci e un lucru care nu ține de dânsul. În ceea ce privește celălalt aspect, pe care nu-l stăpânesc foarte bine, înțeleg că le-a cerut o nouă analiză. Nu am toate datele, dar v-am spus, chiar dacă este exact așa cum spuneți dumneavoastră, nu poți fi în fiecare zi la cea mai bună formă a ta și uneori iei decizii, poate care sunt neinspirate. Nu sunt aici să scuz pe nimeni, dar v-am spus, nu poți să schimbi oameni în fiecare zi vizavi de de o întâmplare sau alta”.
• Premierul Bolojan a acționat pe modelul aplicat de PSD ani de zile în educație: măsuri decise când profesorii sunt în vacanță, pentru a nu le putea analiza cu atenție. Preconcepția majorității celor care critică profesorii pentru vacanța de vară pe care ei cred că o au este că în iulie și august profesorii sunt în concediu. Realitatea este că exact atunci profesorii sunt în examenele didactice și în plin proces de mobilitate didactică.
• Lipsa unei analize detaliate a măsurilor și a impactului acestora la nivel de unitate administrativ teritorială și județ, așa cum premierul Ilie Bolojan a prezentat în cazul reformei administrației pe care nu a aplicat-o. În afara unor cifre generaliste prezentate când a anunțat modificările care se aplică concret în educație, Guvernul și Ministerul Educației nu au spus nici până acum public, concret, câte clase în sistem simultan apar după reforma lor, câți profesori vor preda materii pe care ei înșiși nu sunt specializați, câte ore la plata cu ora au scos din sistem din totalul care încă mai există și au acoperit la plata cu norma, în câte școli își fac norma profesorii din România, în urma durelor tăieri aplicate de Legea-Bolojan.
• Părinții nu știu nici astăzi, cu o zi înainte de începerea școlii, câți colegi noi sunt în clasele copiilor lor, câți profesori fără studii în specialitatea pe care o predau au la clasă copiii lor, care este efectul concret în predare al alergării profesorilor prin mai multe școli pentru a-și face noua normă didactică pentru a primi același salariu ca anul trecut; care este efectul concret în predare pe care îl vor experimenta direct copiii lor al tratării breslei profesorilor, otova, cu minciuni și cu acuzații de lipsă corectitudine aruncate tuturor.
• Am văzut detaliile în care premierul Ilie Bolojan a prezentat corect și transparent tăierile pe care le intenționează în administrația locală; Guvernul a construit un portal special care să explice statistica administrației locale, premierul a avut conferință de presă în care a explicat cu grafice și de-a fir a păr care sunt problemele, cum le atacă și de ce. Și chiar și așa, până acum decizia nu a fost implementată. În administrația locală, nu doar că Guvernul a făcut publică analiza de impact, dar a făcut o simulare pe două scenarii, cu ce înseamnă reducerea posturilor ocupate, pe fiecare din cele peste 3.000 de comune, orașe și municipii din România, precum și pe județe. 
• În educație, premierul Ilie Bolojan sau ministrul Educației Daniel David nu doar că nu au prezentat nici o dată detaliată din teritoriu sau vreo analiză de impact minimală, pe județ măcar, dacă nu pe localitate, ca în cazul modificărilor propuse administrației locale, dar au refuzat să spună concret și cine a conceput aceste măsuri. Propunerile privind educația, incluse în pachetul recent de măsuri fiscal-bugetare, „s-au adunat”, iar apoi „aceste propuneri au fost adunate și au fost asamblate în acest program, care este asumat de către toate partidele care sunt partea coaliției”. Așa a răspuns premierul Ilie Bolojan, în conferința de presă susținută pe 29 iulie, la întrebarea Edupedu.ro cine anume a elaborat aceste măsuri, având în vedere că Institutul de Științele Educației nu a fost întrebat. Ilie Bolojan nu a oferit niciun nume și nici nu a precizat, la întrebarea Edupedu.ro, dacă intenționează să transparentizeze acest proces. Dar a ținut să puncteze, la finalul primei părți a răspunsului său: „V-am dat un răspuns”.

• Profesorii au fost singurii făcuți responsabili de premierul Ilie Bolojan pentru rezultatele elevilor, în timp ce „greșelile decidenților politici” sunt doar bifate declarativ – sesiza analiza Edupedu.ro. „Și vedem, în afară de greșelile decidenților politici, în foarte multe locuri, de exemplu, între nota la clasă pe care un elev o primește și foarte bună, de altfel, și nota la examenele care se dau – bacalaureat sau capacitate [N. Red. Evaluarea Națională] – este o diferență foarte mare și înseamnă că este și o problemă care ține de responsabilitatea multor profesori” – a declarat premierul Ilie Bolojan miercuri, 13 august 2025, la Digi 24.
• Analiza semnată de Costin Ionescu, Edupedu.ro, asupra declarațiilor premierului: De notat că el face aceste aprecieri în contextul în care, în 2025, a dat Bacalaureatul generația-experiment a copiilor care au început școala cu clasa pregătitoare și ar fi trebuit să «prindă» schimbările curriculare și o serie de alte reforme amânate sau anulate pe parcurs. Nu au avut manuale conforme curriculumului, examenele de Evaluare Națională nu au fost cele prevăzute de lege pentru ei, iar la liceu curriculumul după care au învățat nu a fost în concordanță cu cel din gimnaziu și primar. Tot ei au dat Bacul, practic, după un model aplicat într-o formă stabilită prin Legea din 1995. Iar toate eșecurile sistemului din ultimul deceniu și jumătate, dar și încercările de schimbare din această perioadă în care la Ministerul Educației s-au perindat exclusiv miniștri PSD, PNL sau mandate de tehnocrați de scurtă durată, s-au văzut în rezultatele lor la Bacalaureat: pe baza unor subiecte criticate pentru lipsa de relevanță în viața reală, rata de promovare a fost a doua cea mai mare din ultimii 15 ani, dar numărul de note maxime a fost cel mai mic din ultimul deceniu. Dar, spune premierul Bolojan, care menționează doar în treacăt «greșelile decidenților politici», vorbim despre «o problemă care ține de responsabilitatea multor profesori», cu norme «scăzute», cu număr scăzut de copii la clasă, de scurt timp încoace, dar cu salarii mai mari”.

Numit în funcție după cele mai tensionate alegeri prezidențiale din istoria postcomunistă, cu scopul declarat de a salva România de pericolul deficitului economic și de negura extremismului, șeful Executivului, cunoscut pentru duritatea sa, și-a demonstrat intransigența exact cu cei mai slabi: profesorii din preuniversitar sunt prima categorie profesională ale cărei venituri sunt scăzute de chiar primul pachet cu măsuri obligatorii de austeritate promovat de Bolojan și promulgat de Dan. Fără nicio diferențiere în funcție de profesionalismul dovedit la clasă, fără nicio evaluare critică a activității lor. Premierul Bolojan și președintele Dan au ratat momentul perfect de-a reforma din temelii învățământul, pe baze de profesionism, dând dovadă ei înșiși că le lipsește ceea ce reclamă că nu există în educație: gândire critică. Prin deciziile luate de nu se știe exact cine, pe nu se știe ce cifre, cu nu se știe ce impact, premierul Ilie Bolojan, ministrul Daniel David și președintele Nicușor Dan și-au arătat puterile discreționare, în fața celor mai slabi: profesorii din preuniversitar și copiii.

Iar în fața protestelor pe care deciziile și declarațiile lor le-au determinat la început de an școlar, atât președintele, cât și premierul și ministrul Educației continuă să joace cartea manipulării și a declarațiilor ironice, în locul onestității cerute de profesori:

Ilie Bolojan:

• „Toți profesorii care trebuiau să primească acele două ore în plus au fost rezolvați”
• „Nu se justifică o grevă în sistemul de învățământ”
• „Am scăzut normele didactice ale profesorilor, prin diferite derogări, prin scăderea normelor, am scăzut numărul de copii în clasă și cu toate aceste lucruri, am crescut și salariile, poate nu la nivelul la care ar fi trebuit. N-am văzut, din păcate, o îmbunătățire globală a sistemului de învățământ”.
• „S-a prezis că o să fie un dezastru în tot sistemul de învățământ, că n-o să se găsească cele 2 ore […]. Nu s-a surpat sistemul de educație”

Nicușor Dan:

• Asta era cel mai ușor și mai ușor de pus în practică

Daniel David:

• Niciun profesor, sindicalist sau nesindicalist, nu-și va permite să nu primească elevii în școală și în clasă. Părinții trebuie să știe că își pot duce copiii la școală

După acest discurs livrat profesorilor de premierul Ilie Bolojan, care sună ca un veritabil mesaj de vătaf pe plantație aruncat către ceea ce ar trebui să fie una dintre cele mai nobile profesii, șeful Executivului mai face o greșeală, care îi atinge de această dată direct pe copii și părinți: trece încă o dată peste cuvântul profesorilor, care au rugat public în mod repetat părinții să îi ajute să-și spună democratic oful în fața Guvernului și să rămână cu copiii acasă pentru prima zi de școală și îi îndeamnă pe părinți să-și trimită copiii la școală.

Dumneavoastră, domnule premier, ostilizați profesorii și îi puneți în luptă cu copiii și părinții României? Câtă lipsă de conștiință aveți, să le transmițeți părinților să-și lase copiii în grija oamenilor pe care alături de ministrul David timp de 3 luni i-ați jignit, ironizat și mințit constant? Oameni care i-au rugat pe părinți să le lase o zi în care să-și exprime protestul.

Probabil că aceeași lipsă de conștiință care l-a determinat pe Ilie Bolojan să decidă ca România să aibă al doilea cel mai ridicat TVA la cărți din UE, în condițiile în care avem cea mai mare nevoie din Europa de a crea obiceiul de a citi. Aceeași lipsă de conștiință care l-a determinat să propună demiterea bibliotecarilor din satele unde nu există oricum nicio librărie. Aceeași conștiință care în alegeri l-a determinat să-l susțină inițial la președinție pe candidatul care și-a ținut blocat postul de profesor titular de istorie timp de 24 de ani.

Mare bulibășeală în valorile șefului Executivului!

Totul cu un scop contabil, care de 3 luni a șters din discuție problemele reale ale educației, domeniul cel mai sângerând al societății aflate încă sub efectul ultimelor șocuri electorale.