Ministrul interimar al muncii Dragoș Pâslaru spune că au fost discuții pe legea salarizării și lucrurile s-au îmbunătățit față de varianta propusă pe 17 iulie, a afirmat Pîslaru, miercuri, la Digi24, scrie Spotmedia. Amintim, legea este jalon în PNRR și trebuie adoptată până pe 31 august, altfel România riscă să piardă banii europeni.
- Legea, în forma actuală, urmează să ajungă la Parlament, unde mai poate suferi modificări. Legea trebuie să fie finalizată și votată până pe 31 august, fiind jalon în PNRR. Se va aplica din decembrie 2026
- Recent, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a susținut că niciunul dintre sindicatele care contestă proiectul noii legi a salarizării nu a prezentat o alternativă concretă la reforma propusă de Guvern
Ministrul Pîslaru a spus că fără cele două sectoare Sănătate și Educație Legea Salarizării nu se poate încheia și a făcut referire la sectorul Educației ca fiind unul „crucial”.
„Faptul că nu se aude scandal înseamnă că lucrurile avansează. Vă confirm că și ieri a avut loc o întâlnire de negociere cu sindicatele și că avansăm pe zona de sănătate. Atenție, până nu găsim o soluție, nu neapărat satisfăcătoare, dar cât de cât mulțumitoare, cu sectorul de sănătate, nu vom putea trece după aceea să rezolvăm celălalt sector, care este crucial, sectorul educației. Fără sectoarele de sănătate și educație nu putem închide legea. Cred că în această săptămână, având în vedere că mai avem niște întâlniri cruciale, vom avea o șansă bună să progresăm” a spus Pîslaru, la Digi24.
„Dau asigurări că muncesc 14 ore pe zi la acest subiect, pentru a-i da cea mai bună șansă posibilă din perspectivă tehnică și profesională. Dacă discutăm tehnic și profesional, vă pot spune în continuare că niciun salariu nu scade, că două treimi din administrație ar urma să aibă salariile crescute și că, în urma ultimelor discuții pe care le-am avut atât pe zona de sănătate, cât și cu ministrul Educației pe zona educației, lucrurile sunt mult îmbunătățite față de varianta publicată pe 17 iulie. Deci mult îmbunătățite”, a declarat ministrul interimar al muncii.
Premierul Ilie Bolojan a explicat recent că, din costul total de 12 miliarde de lei al noii legi a salarizării, aproximativ 3 miliarde de lei nu reprezintă majorări salariale, ci sume destinate diferențelor salariale tranzitorii, mecanism prin care sunt protejate veniturile angajaților pentru care noua grilă ar genera salarii mai mici decât cele aflate în prezent în plată. Restul de aproximativ 9 miliarde de lei reprezintă creșteri salariale efective. Potrivit explicațiilor premierului, mecanismul este cel care stă la baza afirmației Guvernului că „niciun venit nu va scădea” odată cu aplicarea noii legi.
Informații de context
Indemnizația de dirigenție va fi 240 de lei net pentru toți profesorii, educatori și învățători. Noua indemnizație de dirigenție ar însemna aproximativ 240 de lei net pe lună, potrivit celui mai recent proiect.
Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Simion Hăncescu a cerut Guvernului să renunțe la actualul proiect al legii salarizării și să negocieze cu Comisia Europeană aplicarea etapizată, în doi sau trei ani, a unei grile corecte pentru profesori, intr-o intervenție la Euronews România, pe 23 iulie.
Amintim că sindicatele din Educație au anunțat că nu vor participa la discuțiile de astăzi, 23 iulie, despre Legea salarizării 2026 de la Ministerul Muncii și au publicat propria variantă de salarizare cu altă formulă pentru plata cu ora, grilă mai mare și sporuri păstrate ca acum.
Și in universitar Consiliul Rectorilor acuză că nu sunt calculele corecte: Un lector universitar cu 10-15 ani vechime va avea un venit mai mic cu 204 lei, iar un bibliotecar va câștiga mai mult decât un lector universitar sau conferențiar universitar cu vechime de 10 – 15 ani, arată o analiză a Consiliului Național al Rectorilor, care propune coeficienți.
Edupedu.ro a semnalat un paradox în legea salarizării: un lector universitar cu 10 ani vechime are salariul din grilă mai mic decât un asistent universitar cu 3 ani vechime, iar promovarea la conferențiar nu îi aduce, practic, nicio creștere salarială.
Proiectul noii legi a salarizării a fost modificat după consultările cu sindicatele și Ministerul Educației, fiind alocate încă 1,2 miliarde de lei pentru sistemul de învățământ, a declarat la Digi24 ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru pe 2 iulie. Potrivit acestuia, banii sunt destinați păstrării indemnizației de dirigenție, majorării salariului profesorului debutant, învățământului special și corectării modului în care sunt salarizate unele funcții din școli.
Potrivit ministrului, varianta inițială a proiectului prevedea o creștere de aproximativ 2 miliarde de lei pentru Educație, însă în urma negocierilor au fost introduse fonduri suplimentare pentru mai multe măsuri solicitate de profesori și de Ministerul Educației.
„Pentru profesori am plecat inițial cu circa 2 miliarde de lei pentru această familie ocupațională în legea inițială și acum, practic, ca să putem readuce indemnizațiile de dirigenție, să putem avea totuși o creștere a profesorului debutant, să putem să ne ocupăm de învățământul special, să putem avea niște corectări care țin de modul în care sunt plătite funcțiile în școli, am mai alocat în acest proiect (…) peste un miliard de lei, deci 1,2 miliarde suplimentar”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Este prima dată când ministrul detaliază destinația fondurilor suplimentare introduse în proiectul legii salarizării după consultările cu sindicatele.
Declarația confirmă, de asemenea, că Ministerul Muncii încearcă să reintroducă indemnizația de dirigenție, după ce aceasta dispăruse din proiectul publicat în consultare publică. Ulterior, în urma negocierilor, sindicatele din educație au anunțat că ministerul analizează mai multe variante pentru menținerea acesteia, inclusiv acordarea unei sume fixe de 400 de lei brut pentru toți profesorii diriginți, indiferent de vechime.
Pîslaru a inclus printre prioritățile noii alocări și creșterea salariului profesorului debutant. Subiectul este unul dintre cele mai sensibile pentru sistemul de educație, după ce, în urma grevei generale din 2023, Guvernul a adoptat o ordonanță care prevedea că salariul profesorului debutant va fi raportat la salariul mediu brut pe economie prin viitoarea lege a salarizării.
Ministrul a explicat însă că aplicarea integrală a acelei promisiuni ar necesita o finanțare mult mai mare.
„Am făcut simulările, am stat cu Banca Mondială să vedem ce înseamnă solicitarea asta pe care o avem în legislație. Ar însemna că numai pentru sectorul de educație ar trebui să avem 8 miliarde de lei”, a afirmat Dragoș Pîslaru.
Pe lângă indemnizația de dirigenție și salariul profesorului debutant, ministrul a precizat că fondurile suplimentare vor fi folosite și pentru învățământul special, precum și pentru corectarea unor dezechilibre privind salarizarea funcțiilor din școli.
Declarațiile vin în contextul în care Guvernul finalizează negocierile cu Comisia Europeană pe noua lege a salarizării. Premierul Ilie Bolojan a declarat că proiectul trebuie să păstreze cheltuielile de personal la maximum 8,1% din PIB, acesta fiind principalul criteriu urmărit de Comisia Europeană în cadrul reformei asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Potrivit lui Pîslaru, suplimentarea cu 1,2 miliarde de lei reprezintă limita în care Ministerul Muncii a putut răspunde solicitărilor formulate în timpul consultărilor, fără a depăși plafonul total negociat cu Comisia Europeană.
