O nouă competență-cheie va fi evaluată la capitolul Științe în cadrul testelor PISA 2025, la care vor participa elevi care încep acum clasa a VIII-a: capacitatea de a cerceta și folosi informații științifice atunci când acționează sau iau decizii

4.040 de vizualizări
Foto: © Rido | Dreamstime.com
Următoarea rundă a evaluărilor internaționale PISA, ce va avea loc în 2025, aduce modificări în privința modului în care vor fi evaluate competențele-cheie ale elevilor la capitolul Științe, în ideea unei noi înțelegeri a termenului de “alfabetizare științifică”, potrivit unei prezentări a cadrului de evaluare, făcută de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ce pune în aplicare aceste evaluări. Vor fi trei competențe-cheie, plus unele secundare care vor fi evaluate,iar accentul va fi pus pe capacitatea elevilor de a “cerceta, evalua și folosi informație științifică atunci când acționează sau iau decizii”.
  • Evaluările PISA au loc, de obicei, în primăvară și testează competențele elevilor de 15 ani. Aceasta înseamnă că PISA 2025, urmează să aibă loc peste  aproximativ un an și jumătate, deci vor testa competențele elevilor care încep acum clasa a VIII-a.

Potrivit cadrului de evaluare la capitolul Științe, PISA 2025 “va măsura cât de bine îi pregătesc țările pe elevi în ceea ce privește înțelegerea științei și modul cum știința produce cunoaștere solidă. Aceasta este crucială pentru cetățenii care au nevoie să ia decizii personale informate cu privire la fenomene legate de știință, precum sănătatea sau mediul, pentru a se implica în acțiuni alături de familiile lor, de comunitățile locale sau de societate”.   

Prezentarea precizează că evaluarea la capitolul Științe nu va analiza doar “alfabetizarea științifică”, ci va face un pas mai departe, punând accent suplimentar pe capacitatea de folosire a informației științifice.

Astfel, pe lângă o primă competență-cheie – aceea de a explica științific diverse fenomene – două alte competențe  vor fi unite într-una singură, iar a treia competență-cheie va fi una nouă. Mai precis:

  • Competențele de a pune întrebări științifice, respectiv de a interpreta date și dovezi în mod științific sunt unite într-una singură: ce vizează construirea de investigații și interpretări ale datelor științifice și ale dovezilor, în mod critic.
  • În condițiile în care contextul social este acum dominat de surse de informare pe internet, multe dintre ele științifice, accentul este pus acum pe capacitatea copiilor de a “cerceta, evalua și folosi informație științifică pentru acțiune și luarea deciziilor” – a treia competență-cheie la PISA 2025.
Competențele-cheie în domeniul Științelor – PISA 2025 / Sursa: OECD.org

Pe lângă acestea, o competență care va fi de asemenea evaluată în cadrul PISA 2025 va fi cea legată de folosirea științei pentru mediu și dezvoltare durabilă.

Ce vor demonstra elevii care vor participa la PISA 2025, la capitolul Științe

Competența de a explica fenomene naturale sau tehnologice în mod științific:

  • Să-și amintească și să pună în aplicare cunoștințe științifice adecvate într-un context sau altul
  • Să folosească forme diferite de reprezentare și să facă trecerea de la una la alta
  • Să facă și să explice predicții științifice și soluții
  • Să identifice, să construiască și să evalueze modele
  • Să recunoască și să dezvolte ipoteze despre diverse fenomene
  • Să explice posibilele implicații ale cunoașterii științifice pentru societate

Competența de a construi și evalua modele de interogare științifică și de a interpreta critic date științifice și dovezi:

  • Să identifice întrebarea în cadrul unui studiu științific dat
  • Să propună un model experimental adecvat
  • Să evalueze dacă modelul experimental este cel mai potrivit pentru a răspunde la acea intrebare
  • Să interpreteze datele din diverse reprezentări, să exprime concluzii adecvate pe baza datelor

Competența de cercetare, evaluare și folosire a informației științifice pentru luarea deciziilor și acțiune:

  • Să caute, să evalueze și să comunice meritele relative (științifice, sociale, economice și etice) ale diverselor surse de informare, ce pot fi semnificative sau sau merită a fi folosite pentru decizii pe teme ce au legătură cu știința
  • Să distingă între afirmațiile bazate pe dovezi științifice solide, la nivel de experți sau nu, respectiv opinii și să ofere o motivare pentru acea diferențiere
  • Să construiască un argument pentru a susține o concluzie științifică, pe baza unui set de date
  • Să analizeze critic neajunsurile des întâlnite în discuțiile pe teme științifice -de la generalizări bazate pe date puține la explicații eronate
  • Să justifice deciziile folosind argumente științifice

Cadrul de evaluare precizează că această competență presupune că elevii au cunoștințele necesare, dar pot să și folosească ceea ce știu despre știință. Ideea principală este că “în ultimul deceniu a existat o explozie a volumului și fluxurilor de informații și a capacității indivizilor de a accesa informații. Din nefericire, pe lângă fluxul de informații valide, demne de încredere, a crescut și fluxul de informații eronate și al dezinformării. Când se ajunge la informații științifice, atât valide, cât și eronate, toți cetățenii au nevoie de competența de a judeca în ce măsură sunt credibile și ce valoare au informațiile care țin în mod normal de o temă legată de știință”.

Competentele științifice de mediu – PISA 2025 / Sursa: OECD.org

Competențele pentru știința de mediu

Elevii vor demonstra că pot:

  • să explice impactul interacțiunilor umane asupra sistemelor Pământului
  • Să ia decizii informate pentru a acționa pe baza evaluării diverselor surse de dovezi și pe gândire creativă
  • Să demonstreze respect pentru diversele perspective atunci când caută soluții pentru crize socio-ecologice
Identitatea științifică

O dimensiune importantă va fi dată, în cadrul PISA 2025, “identității științifice”, care va evalua o serie de atribute considerate a fi importante pentru un individ educat din punct de vedere științifică. Acestea includ:

  • Elemente de capital științific – valorile generale legate de știință ,respectiv capitalul științific – cunoștințele, atitudinile, dispoziția, resursele și comportamentele legate de știință
  • Elemente de atitudine – conștientizarea sinelui în relație cu știința, inclusiv prin intenția de participare
  • Elemente de apreciere a științei și de motivare
  • Elemente de conștientizare a chestiunilor ce țin de mediul înconjurător, preocuparea față de acestea

Foto: © Rido | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


2 comments
  1. Informatii stiintifice cu profesori necalificati intr-un continent unde se cauta numai informaticieni si economisti. :))

  2. >> capacitatea de a cerceta și folosi informații științifice atunci când acționează sau iau decizii

    In primul rand ar trebui sa invete competenta asta toti politrucii pesedisto-penelisti angajati in minister, in frunte cu doamna doctor Habarnista de Luxemburg.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara: Trebuie să fie corelate planurile-cadru cu examenele naționale, în caz contrar va fi stimulată în continuare învățarea de suprafață / Trebuie gândit și un sistem eficient de formare a profesorilor, iar debutanții au nevoie de mentorat

Succesul reformei depinde de corelarea curriculumului cu metode moderne de predare, evaluare și formare a profesorilor scrie Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara, într-o analiză pe schimbările aduse…
Vezi articolul

SONDAJ Profesorii, scindați în privința împărțirii anului școlar în module, structură care îi mulțumește pe elevi și îi nemulțumește pe mulți părinți / Cadrele didactice – mulțumite de scăderea birocrației și de evaluare, dar întâmpină probleme cu fragmentarea timpului de școală

Organizarea anului școlar în 5 module este apreciată de aproape jumătate dintre cadrele didactice, în timp ce altă jumătate spun fie că are nevoie de îmbunătățiri, fie trebuie abandonată, potrivit…
Vezi articolul

Birocratizarea educației: Peste 20 de instituții, comisii, consilii, centre naționale vor fi înființate prin proiectul legii învățământului preuniversitar lansat de Ligia Deca

Peste 20 de instituții, comisii, consilii, direcții, centre naționale, corpuri pentru profesori, birouri teritoriale vor fi înființate și reorganizate prin proiectul Legii învățământului preuniversitar publicat de ministrul Ligia Deca. Modul…
Vezi articolul

Doar una din trei grădinițe are materiale pentru activități artistice și mai puțin de jumătate – pentru activități de tip STEM / Infrastructura educației timpurii e într-o situație „îngrijorătoare” – studiu despre grădinițele din România

Nevoile grădinițelor din sistemul românesc de educație timpurie, situat mult în urma celorlalte țări europene din punct de vedere al participării copiilor și din cel al investițiilor, se întind de…
Vezi articolul