OFICIAL Elevii au dreptul de a studia două limbi străine, potrivit noului Statut al Elevului / La BAC, elevii care au intrat pe 9 septembrie 2024 în clasa a VIII-a vor avea două probe de competențe la limbi străine

6.615 vizualizări
Transferul elevilor în anul școlar 2024-2025
Foto: Freepik.com
Elevii au dreptul de a studia două limbi de circulație internațională, conform planurilor-cadru, atât în regim standard, cât și în regim intensiv sau bilingv, potrivit noului Statut al Elevului, document publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul ministrului Educației nr. 5.707 din 1 august 2024.

Art. 7. — „Elevii beneficiază de următoarele drepturi în sistemul educațional:

e) dreptul de a studia două limbi de circulație internațională, conform planurilor-cadru, atât în regim standard, cât și în regim intensiv sau bilingv, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, conform noului Statut al Elevului.

În Statutul din 2016 este menționat „dreptul de a studia o limbă de circulație internațională, în regim bilingv, în conformitate cu Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare”.

Informații de context

Elevii care au început clasa a VIII-a pe 9 septembrie 2024 vor da un Bacalaureat cu cel puțin 5 probe scrise și 4 probe de competențe, dintre care două la câte o limbă străină, potrivit Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

Acest nou Bacalaureat este cel care conține, conform legii, pe scurt:

  • probă orală la limba română;
  • probă orală la limba maternă;
  • două probe de competențe la limbi străine (se susțin pe parcursul anului școlar, nu la final);
  • probă de competențe digitale (se susține pe parcursul anului școlar, nu la final);
  • examen scris la limba română, cu mențiunea că este diferențiat pentru elevii de la specializarea filologie – profil uman față de elevii de la celelalte specializări;
  • examen scris la limba română;
  • examen scris la limba maternă;
  • examen scris la limba română pentru absolvenții de liceu care au avut predare în limba lor maternă;
  • două probe scrise la discipline specifice specializării (exemplu pentru elevii de la filologie: Istorie și la alegere o disciplină dintre Geografie Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie);
  • o probă scrisă la o disciplină complementară pentru a certifica cunoștințe de bază (exemplu pentru elevii de la filologie: la alegere dintre Matematică, Fizică, Chimie, Biologie) – se susține pe parcursul anului școlar, nu la final;

Iată ce prevede legea educației 198/2023 la articolul 248:

„(5) Examenul de bacalaureat se va desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi înscriși în clasa a IX-a în anul școlar 2025-2026”.

Iată pe larg cum va arăta noul Bacalaureat, care ar urma să se petreacă din anul școlar 2028-2029 (sursa):

Secţiunea a 3-a Examenul național de bacalaureat

Articolul 102

(1) Absolvenții învățământului liceal primesc diploma de absolvire, foaia matricolă și, după caz, certificatul de calificare profesională de nivel 3 sau 4, parte a portofoliului educațional, care atestă finalizarea studiilor liceale și care conferă dreptul de acces, în condițiile legii, pe piața muncii.

(2) Elevii care au promovat clasa a XII-a de liceu cu frecvență, respectiv clasa a XIII-a de liceu – frecvență redusă, respectiv seral, pot susține examenul național de bacalaureat, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.

(3) Absolvenții învățământului liceal care susțin și promovează examenul național de bacalaureat dobândesc diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învățământul superior.

(4) Examenul național de bacalaureat constă în susținerea următoarelor probe:

a) proba A01 – probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/ calificările – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;

b) proba A02 – probă orală de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;

c) proba A1 – probă scrisă la Limba și literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările/calificările, cu excepția elevilor de la profilul umanist, specializarea filologie, și pentru elevii care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;

d) proba A2 – probă scrisă la Limba și literatura română pentru elevii de la profilul umanist, specializarea filologie – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare, cu excepția elevilor care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială;

e) proba A3 – probă scrisă la Limba și literatura română pentru elevii care au studiat disciplina Limba și literatura română pentru școli și secții cu predare în limba maternă, cu programă specială;

f) proba B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare. Rezultatul evaluării se exprimă prin niveluri de competență corespunzătoare celor din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine. Pentru prima limbă străină nivelul de competență vizat este echivalent nivelului B2 din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine; pentru a doua limbă străină, nivelul de competență vizat este echivalent nivelului B1, respectiv A2, în funcție de tipul de probă, la alegerea candidatului. Examenele cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației. Prin excepție, elevii din învățământul în limba unei minorități naționale care studiază o singură limbă de circulație internațională susțin proba doar din această limbă;

g) proba C – proba de evaluare a competențelor digitale, în acord cu descriptorii elaborați pe baza programelor școlare. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelurile de competență în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Examenele cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației;

h) proba D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale și opțional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art. 60 alin. (5), a unei minorități naționale în unități de învățământ cu predare în altă limbă decât cea maternă de la toate filierele, profilurile și specializările – se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare;

i) proba E – două probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării, pe baza standardelor naționale de evaluare;

j) proba F – probă scrisă, obligatorie, pentru evaluarea competențelor de bază, complementare profilului/probelor scrise E.

(5) Proba E – probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării sunt desfășurate după cum urmează:

a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Matematică și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Informatică, Fizică, Chimie, Biologie;

b) pentru profilul real, specializarea științele naturii, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Fizică/Chimie/Biologie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Fizică, Chimie, Biologie, Matematică sau Informatică, alta decât cea la care a susținut proba obligatorie;

c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Istorie și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între Geografie și științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;

d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la limba și literatura unei limbi de circulație internațională și o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între: Istorie, Geografie sau științe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;e) pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire și o probă la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul real;

f) pentru filiera vocațională, două probe, dintre care una obligatorie dintre disciplinele de specialitate și alta la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul predominant al specializării.

(6) Proba F va viza competențele de bază, după cum urmează:

a) pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere între: Matematică, Fizică, Chimie, Biologie;

b) pentru profilul real, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competențelor de bază, la alegere între: Istorie, Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;

c) pentru filierele tehnologică și vocațională, probă scrisă pentru evaluarea competențelor prevăzute la lit. a) sau b), complementar disciplinelor alese la proba E.

(7) Lista disciplinelor și a programelor de examene se stabilește prin ordin al ministrului educației și se dă publicității la începutul ciclului de învățământ.

(8) Elevii surzi și/sau hipoacuzici au dreptul de a susține examenul național de bacalaureat în limba maternă, respectiv limba semnelor române (LSR), potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 27/2020. Metodologia de organizare a examenului de bacalaureat pentru elevii surzi și/sau hipoacuzici se stabilește prin ordin al ministrului educației.

Citește și:
Noile-planuri cadru sunt în analiză și procesul este „foarte amplu” pentru că „ții legătura cu experții din domeniu, profesori, vorbești și cu ONG-urile, cu universitarul” – secretarul de stat din Ministerul Educației Bogdan Cristescu
Câte ore și posturi vor fi tăiate sau adăugate în școli pe noile planuri-cadru / Ligia Deca: Lucrăm la niște analize de impact. Până la finalul anului calendaristic trebuie să avem planurile-cadru
Elevii care încep clasa a VIII-a pe 9 septembrie ar urma să învețe la liceu după programe școlare noi și să dea un Bacalaureat cu cel puțin 5 examene scrise și 4 de competențe, potrivit Legii Deca-Iohannis / Ministerul nu a pus în dezbatere până acum nicio propunere de programă școlară liceală
2021 – Primul Bacalaureat „schimbat radical” va fi în 2027, iar în septembrie 2023 vor fi gata planurile-cadru noi pentru liceu, programele școlare și manualele noi, „vom avea și profesori formați”, a promis Cîmpeanu la Parlament

1 comment
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Program medical “focalizat pe cercetare avansată”, lansat de Universitatea Babeș-Bolyai / Rectorul Daniel David: o instituție ca UBB “nu-și poate permite în ziua de astăzi să nu aibă o componentă biomedicală”

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca anunță un nou program în domeniul medical, “focalizat pe cercetare avansată”. Programul, numit UBBMed și desfășurat în cadrul “UBB School of Health”, care e listată alături…
Vezi articolul

Senatorul Ștefan Pălărie le cere explicații premierului și ministrului Educației, după ce Guvernul a aprobat alocări de doar 2,4% din PIB pentru Educație în următorii 50 de ani / Asta e viziunea contabilă și lipsită de orice leadership a guvernanților. Este un mare semnal de alarmă

Guvernul României a aprobat prin Programul de Convergență, ca până în 2070, statul român să aloce 2,4% din PIB pentru Educație, iar planul urmează să fie trimis la Comisia Europeană.…
Vezi articolul

Surse: Universitățile vor da titlurile de doctor și tot ele vor verifica plagiatele. Instanțele capătă rol-cheie în cazurile de plagiat, în timp ce CNATDCU e retrogradat și transformat în comisie controlată de o direcție din Minister condusă de 6 ani de o apropiată a lui Sorin Cîmpeanu – Proiectul Deca al Legii învățământului superior

Forul-cheie în verificarea acuzațiilor de plagiat în cazul doctoratelor – Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) – reapare în proiectul Legii învățământului superior – varianta…
Vezi articolul