Patru cercetători români au descoperit că, la catedră, aparențele contează: Elevii au o percepție mai bună despre profesorii care se îmbracă “business”, afirmă studiu realizat pe un grup de elevi din Suceava

15.208 vizualizări
Foto: © Mast3r | Dreamstime.com
Dacă un cadru didactic este considerat mai atrăgător, de preferat într-o ținută “business”, elevii tind să îl aprecieze mai mult și să aibă o deschidere mai mare pentru activitățile școlare, este concluzia unui studiu realizat de un grup de patru cercetători de la nu mai puțin de trei universități românești și publicat la începutul acestui an în revista “Frontiers in Psychology”. Cercetarea care a dus la această constatare, semnalată de Romanian Science Digest, s-a derulat pe un eșantion de 173 de elevi cu vârste de 9-14 ani, din orașul Suceava și satele din jurul acestuia.

Autorii afirmă, în studiu, că științele educației au abordat prea puțin această temă a impactului pe care hainele profesorilor îl au asupra elevilor. Apoi citează diverse studii care au abordat acest subiect de-a lungul ultimilor decenii, începând din 1979. În total, sunt citate aproape 20 de studii internaționale pe tema efectelor pe care le au înfățișarea și vestimentația profesorilor și a elevilor.

  • Semnatarii cercetării sunt Marius Marici și Alexandra Haisan de la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Remus Runcan de la Universitatea Aurel Vlaicu din Arad, Iasmina Iosim de la Universitatea de Științele Vieții din Timișoara.

Cercetarea a folosit contribuțiile a 173 de elevi din Suceava și împrejurimi, care și-au înregistrat singuri răspunsurile într-un chestionar. Ei au fost împărțiți în două grupuri, care au ascultat o poveste citită de către o profesoară. Elevii dintr-un grup au primit o imagine cu un cadru didactic “atrăgător”, iar celălalt – cu un cadru didactic “neatrăgător” și li s-a spus că persoana din imagine este cea care citește povestea. La final, ei au completat chestionarul.

Concluzia investigației: dacă un cadru didactic este perceput ca fiind mai atrăgător, elevii au o deschidere mai mare pentru activitățile școlare, evaluează pozitiv profesorul și cadrul didactic, îl percep ca fiind mai tânăr și se așteaptă la o notă mai mare din partea acestuia.

Au fost folosite mai multe tipuri de îmbrăcăminte pentru profesor – business, business-casual și comodă. Concluzia studiului, “cea mai atrăgătoare îmbrăcăminte pentru femei nu este sexy sau care îți atrage privirea, ci de tip business, alb-negru. Această îmbrăcăminte transmite cel mai bine ideea de profesionalism”.

  • Au mai fost folosite în scopul acestui studiu, destinat comparării efectelor pe care le au vestimentația “atrăgătoare” și cea “neatrăgătoare”, haine precum: rochie roșie peste genunchi, o rochie galbenă lungă și largă, fustă gri cu bluză neagră fără mâneci și pantofi cu toc înalt, fustă neagră cu sacou și pantofi cu toc înalt, costum gri și cămașă neagră. Cea mai neatrăgătoare ținută, în opinia elevilor participanți, a fost una formată din cămașă neagră, haină de piele portocalie și tocuri foarte înalte. Ținutele prezentate drept neatrăgătoare erau formate preponderent din blugi și încălțăminte sport, hanorac imprimat sau rochie lucioasă.

18 comments
  1. Exista o punte șubreda pe care noi adulții, formatorii, o traversam în fiecare minut când emitem mesaje copiilor și adolescenților. Presiunea pusa pe imagine, poate influenta pe termen lung, felul în care adolescenții noștri își cauta valorile în viata. De cele mai multe ori s-a demonstrat a fost nociva și o portiță deschisa spre bullying. Trăim intr-o lume brutala, oricum îndreptată spre etichetare, neacceptarea de diferențe. Nu ma mira deloc ca vad adolescenți care împing cu brutalitate tot ce nu întra în standardul lor. Unde exista limita impusa , asta ca să nu auzim ” Ce gras e profesorul” , ” Ce peruca are, chelboasa de invatatoare” …… Sunt poate exemple brutale, dar, oare , noi adulții când le spunem verifica cum e îmbrăcat profesorul nu le dam o unda verde spre a judeca tot ce nu se încadrează în tiparul lor de acceptare sociala? Duminica, 2 aprilie, a fost ziua conștientizării autismului. Câți din copiii din scoli sunt psihologic pregătiți sa îmbrățișeze un coleg diferit fără sa-l iscodeasca? Vorbesc ca un om care a revenit după 17 ani de locuit în Canada, profesor de ciclul primar cu gradul 2, mama a doi adolescenți. Din gradinita copiilor mei li s-a repetat sa fie blânzi, sa accepte pe cei diferiți, sa fie politicoși și sa nu pună întrebări sensibile. Au învățat empatia, e la loc de cinste acolo de unde am venit, și am văzut pe termen lung cât de frumos lucrează. Ma cearta băiatul meu de 19 ani dacă îmi cade o chitanta din buzunar, spunandu-mi ca fac gunoi, va ști sa nu pună întrebări stupide unui om paraplegic, va ști sa caute valori reale intr-un profesor. Cruditatea se învață repede la 9-14 ani, dar căutarea valorilor reale e o munca de echipa pe termen lung.

  2. Sunt intru totul de acord cu acest mod de abordare.Din pacate,în ultimele decenii s a produs o proletarizare a profesorului.Este de domeniul evidenței că haina nu doar ca ne trădează statutul social,dar spune totul despre noi atunci când tacem.Pe de altă parte,exista si inteligenta estetică…ce educație estetică oferim noi copiilor.Imi pare rau s o spun,dar motivul pentru care am ales profesoratul consta in faptul că profesorii de pe vremea când eram noi elevi veneau la ore foarte bine îmbrăcați, cancelariile de atunci aveau o cu totul altă ținută.

  3. Ce ridicol! Mai bine ar face studii cu privire la competența și prestația la clasă a dascălilor, am ajuns noi, ca și părinți să le facem treaba, pe banii noștri.
    Un procent destul de mare de profesori sunt doar niste paiațe îmbrăcate casual….

  4. ar fi minunat daca asta ar convinge ministerul sa plateasca mai bine, pt a avea profesori bine imbracati,.

  5. De unde tragem concluzia că aia mici reprezintă produsul educației unor părinți care gândesc că “haina face pe om”.
    Sau altfel spus, vestimentația reprezintă o altă expresie a statusului socio-material. Cu amendamentul că țara e plina de parveniți, tzoparlani și mârlani.

  6. E trist ca edupedu mediatizeaza astfel de articole de slaba calitate. Revista este de tip open science, unde publicarea unui articol costa aproximativ 2500 euro. Nu e de mirare ca au publicat un studiu realizat pe doar 173 de elevi. Ar fi bine ca stirile sa se bazeze pe studii de calitate.

  7. Posibil, un preambul la o manipulare subtila a atenției prin construcția vestimentara a profesionalismului?

  8. Nesimțiți cei care au făcut studiul!
    De ce nu au studiat faptul că minimum necesar pentru a studia este să dorești asta, iar părinții să își educe copiii în direcția asta!
    Sunt 1 milion de chestii grave în învățământ iar ei studiază tot pudra de talc ce trebuie suflată în fundul copiilor, directorilor, inspectorilor, ministerului!
    Să le fie rușine!!!!!!

  9. tot felul de studii…fara salarii decente nu se poate face carte… atunci când nu ai cu ce plăti datoriile facturile navetă etc de unde haine de firma???

  10. Foarte interesant! pe lângă faptul ca în România presa presează doar kkt , vin și cercetătorii lu’ pește cu o concluzie stafidită ca și eșantionul de până în 200 subiecți ( fix cucu ) că analfabeții funcționali ( 95% dintre elevii din ro ) preferă ținuta biznis , în condițiile în care un profesor cu 40 de ani vechime în sistem câștigă mai puțin decât un milițian analfabet debutant ! Mulțumim tovarășului Werner și ministerului educației care este la fel ca și cei 95% !

  11. Daca unii bugetari au bani de haine poate ar trebuie sa aiba si profesorii, asta daca conteaza. Pana atunci avem nevoie de un salariu decent, pentru haine alocam la 2-3 ani un buget.

  12. ha…ha! să -,mi de-a bani pt ținută…că la polițiste…le dă și pt manichiură…și salariu decent.Ne îmbrăcăm de la second-hand la salariile noastre.

  13. Ha-ha-ha! Aiurea, complet aiurea! Pe domnii elevi nu-i mai impresionează nimic, să fie clar! Pe lângă aceasta, de unde “d-ăia ca banii”!?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Matematica online. Cum predă digital profesorul Bogdan Enescu, chiar din prima zi în care s-au închis școlile / Plus: cum să folosești cu elevii aplicația Zoom, pas cu pas

“Am început cursurile online chiar de miercuri”, prima zi în care școlile din România au fost închise pentru limitarea răspândirii coronavirusului. “Folosesc Zoom pentru lecții, pentru transmiterea imaginilor și audio,…
Vezi articolul

Înscrieri deschise: concursul național de robotică Nextlab.Tech 2024, înscris în calendarul Ministerului Educației / Gratuit oferite participanților: 300 de kit-uri de roboţi, lecţii şi sesiuni de Roboajutor, Robocaravană în școli (P)

Înscrierile pentru ediția 2024 a concursului de robotică școlară Nextlab.Tech au demarat! Ca noutate, anul acesta organizatorii vor realiza o Robocaravană care va circula prin școli să ajute elevii să…
Vezi articolul

INTERVIU Ministrul Educației, Ligia Deca: În viitor, titularizarea vine după licențierea în profesie și după noul masterat cu 80% practică, pe care îl introducem prin noua lege a Educației

Noile legi ale Educației aduc schimbări în cariera didactică. Ministrul Educației a explicat în contextele examenelor din ultima perioadă, de Bacalaureat și Titularizare, într-un interviu acordat Karinei Dorobanțu, elevă în…
Vezi articolul

DOCUMENT Din cele 250 de mii de tablete, niciuna nu va ajunge la profesori, deși oficialii ministerului anunțau că și 1.900 de cadre didactice vor primi astfel de instrumente. Condiție eliminatorie pentru elevii săraci: nimeni din familie să nu aibă telefon cu internet

Din cele 250 de mii de tablete pe care Ministerul Educației a anunțat că le va cumpăra pentru cei care nu au pe ce să învețe online, niciun dispozitiv nu…
Vezi articolul