La simularea Bacalaureatului 2025 la Geografie, peste jumătate dintre elevii care au susținut proba la această disciplină au reușit să rezolve corect cerințele care presupuneau calcule și interpretări, arată analiza oficială pe itemi publicată luni, 28 aprilie, de ministerul Educației și Cercetării (MEC).
- Analiza completă pe itemii fiecărui subiect, subiectele primite de elevi și baremele de corectare pot fi consultate mai jos în articol.
Doar 44,48% dintre candidați au calculat corect amplitudinea termică medie anuală, iar numai 25,67% au explicat corect o consecință a modificării structurii populației României între 1992 și 2021.
În schimb, exercițiile de recunoaștere simplă, precum numirea statelor vecine ale Bulgariei sau a valorii maxime de temperatură, au avut rate de reușită de peste 80%.
Amintim că rezultatele de la simularea bacalaureatului 2025 au arătat că unul din trei elevi de clasa a XII-a nu a luat nota 5 la limba română. Cei mai mulți elevi cu note sub 5 sunt la disciplina obligatorie a profilului, Istorie sau Matematică – mai precis 36%. Detalii aici.
Subiectul I
La primul item de la Subiectul I A, unde elevii trebuiau să precizeze numele statului marcat pe hartă cu numărul 22, adică Germania, 94,03% dintre respondenți au obținut punctaj maxim, iar 5,97% au avut punctaj zero. Cerința era una de identificare simplă, pe hartă.
La al doilea item din Subiectul I A, în care se solicita numele orașului-capitală marcat pe hartă cu numărul 4 (Atena), 87,26% dintre elevi au obținut punctaj maxim, în timp ce 12,74% au primit punctaj zero.
La primul item din Subiectul I B, unde elevii trebuiau să completeze corect numele orașului-capitală corespunzător numărului 7 de pe hartă, adică Varșovia, 75,84% au obținut punctaj maxim. 24,16% dintre elevi nu au reușit să rezolve corect cerința, fiind notați cu punctaj zero.
La al doilea item din Subiectul I B, care solicita numele statului corespunzător numărului 23 pe hartă, 85,93% dintre candidați au obținut punctaj maxim, iar 14,07% au avut punctaj zero.
La al treilea item din Subiectul I B, unde trebuia completată informația despre orașul Helsinki (marcat pe hartă), 72,85% dintre elevi au luat punctaj maxim, însă 27,15% nu au reușit să răspundă corect și au primit punctaj zero.
La primul item din Subiectul I C, unde elevii trebuiau să aleagă corect fluviul care străbate orașul marcat cu numărul 6, doar 69,62% dintre candidați au obținut punctaj maxim, iar 30,38% au răspuns greșit, primind punctaj zero.
La al doilea item din Subiectul I C, unde cerința era de a identifica orașul-capitală corespunzător numărului 15 de pe hartă, 92,41% dintre elevi au răspuns corect și au luat punctaj maxim, iar 7,59% au primit punctaj zero.
La al treilea item din Subiectul I C, unde era necesară precizarea statelor între care se află Munții Pirinei pe baza orașelor-capitală marcate pe hartă, 72,10% au obținut punctaj maxim, în timp ce 27,90% au avut punctaj zero.
La al patrulea item din Subiectul I C, cerând precizarea statului marcat cu numărul 16, 79,64% dintre elevi au reușit să răspundă corect, însă 20,36% nu au reușit și au fost notați cu punctaj zero.
La al cincilea item din Subiectul I C, unde era solicitat statul în care se află Lacul Balaton, doar 56,06% dintre elevi au luat punctaj maxim, iar 43,94% au avut punctaj zero, ceea ce indică una dintre cele mai mari rate de nereușită dintre cerințele de completare.
La Subiectul D, unde se cerea prezentarea a două deosebiri între clima statelor marcate pe hartă cu numerele 19 și 21, Irlanda și Republica Moldova, 54,81% dintre candidați au obținut punctaj maxim. Un procent important, 33,26%, a obținut punctaj parțial, iar 11,93% dintre elevi au fost notați cu punctaj zero, nereușind să formuleze corect comparația climatică.
La Subiectul E.1, unde elevii trebuiau să explice prezența pădurilor de conifere pe teritoriul unui stat marcat pe hartă, 33,75% dintre candidați au obținut punctaj maxim, 33,31% au luat punctaj parțial, iar 32,94% au rămas cu punctaj zero, ceea ce arată o distribuție echilibrată între reușite și nereușite, dar și o dificultate evidentă a exercițiului.
La Subiectul E.2, unde era cerută precizarea unei resurse exploatate în Federația rusă, 79% dintre elevi au luat punctaj maxim, în timp ce 15,48% au avut punctaj zero, iar 5,52% punctaj parțial.
Subiectul al II-lea
La primul item din Subiectul II A, unde elevii trebuiau să precizeze numele orașului marcat pe hartă cu numărul 1, adică Brăila, 45,85% dintre candidați au reușit să obțină punctaj maxim, în timp ce 54,15% au fost notați cu punctaj zero.
La al doilea item din Subiectul II A, care solicita numele râului marcat cu numărul 9, 48,76% dintre elevi au luat punctaj maxim, iar 51,24% au primit punctaj zero, ceea ce indică o problemă similară de recunoaștere geografică.
La primul item din Subiectul II B, unde se cerea completarea cu numele râului corespunzător numărului 7 de pe hartă, 54,38% dintre elevi au răspuns corect și au obținut punctaj maxim, în timp ce 45,62% au luat punctaj zero.
La al doilea item din Subiectul II B, care solicita identificarea orașului Târgu Jiu pe hartă, 70,82% dintre elevi au reușit să răspundă corect, iar 29,18% au rămas cu punctaj zero. Este una dintre cele mai ridicate rate de succes de la acest subiect.
La al treilea item din Subiectul II B, unde elevii trebuiau să indice subunitatea de relief asociată cu exploatarea gazului metan, în acest caz notată pe hartă cu numărul 20, în depresiunea Transilvaniei, 45,51% dintre elevi au obținut punctaj maxim, iar 54,49% au fost notați cu punctaj zero.
FOTO DOCUMENT Subiect simulare BAC 2025 – Geografie (articolul continuă după imagini):
FOTO DOCUMENT Barem simulare BAC 2025 – Geografie:
La primul item din Subiectul II C, unde elevii trebuiau să aleagă corect orașul străbătut de râul corespunzător numărului 2 pe hartă (București, străbătut de Dâmbovița), 67,58% dintre elevi au obținut punctaj maxim. Un procent ridicat, 32,42%, a avut punctaj zero.
La al doilea item din Subiectul II C, unde era necesară identificarea unității de relief vulcanic marcate pe hartă, 62,88% dintre candidați au răspuns corect și 37,12% au fost notați cu punctaj zero.
La al treilea item din Subiectul II C, în care se cerea precizarea unității de relief unde cerealele sunt cultivate pe suprafețe întinse, 74,14% dintre elevi au obținut punctaj maxim, iar 25,86% au primit punctaj zero.
La al patrulea item din Subiectul II C, legat de identificarea brațului Dunării corespunzător numărului 10 de pe hartă, 66,23% dintre elevi au obținut punctaj maxim, însă 33,77% au rămas cu punctaj zero.
La al cincilea item din Subiectul II C, unde se cerea alegerea corectă a numelui orașului marcat cu numărul 5, 72,92% dintre elevi au răspuns corect, iar 27,08% au fost notați cu punctaj zero.
La Subiectul II D, unde elevii trebuiau să prezinte trei deosebiri între relieful a două unități marcate pe hartă, doar 13,56% dintre candidați au obținut punctaj maxim. Peste jumătate dintre elevi, 57,06%, au primit punctaj parțial, iar 29,38% nu au răspuns corect, fiind notați cu punctaj zero.
La Subiectul II E.1, unde se solicita prezentarea unei cauze a lipsei amenajărilor hidroenergetice într-o unitate de relief marcată cu numărul 17, doar 15,50% dintre elevi au obținut punctaj maxim. O majoritate clară, 67,50%, au fost notați cu punctaj zero, ceea ce arată una dintre cele mai slabe performanțe din întregul test.
La Subiectul II E.2, unde elevii trebuiau să precizeze numele a două orașe-reședință de județ străbătute de un râu marcat pe hartă, 21% au obținut punctaj maxim, în timp ce 58,99% au luat punctaj zero și 20,01% au avut punctaj parțial.
Subiectul al III-lea
La primul item din Subiectul III A, unde elevii trebuiau să precizeze valoarea maximă a temperaturii medii lunare și luna în care aceasta se înregistrează, 83,49% dintre candidați au obținut punctaj maxim. Doar 7,93% dintre respondenți au avut punctaj zero, iar 8,58% au luat punctaj parțial.
La al doilea item din Subiectul III A, care solicita precizarea valorii maxime a cantității de precipitații medii lunare și luna aferentă, 83,72% dintre elevi au răspuns corect și au obținut punctaj maxim. 7,58% dintre elevi au avut punctaj zero, iar 8,69% au obținut punctaj parțial.
La primul item din Subiectul III B, unde se cerea calcularea amplitudinii termice medii anuale pe baza graficului dat, doar 44,48% dintre elevi au obținut punctaj maxim, în timp ce 55,52% au fost notați cu punctaj zero.
La al doilea item din Subiectul III B, privind calcularea diferenței dintre cantitatea de precipitații din luna noiembrie și cea din luna iulie, 64,60% dintre elevi au reușit să obțină punctaj maxim, iar 35,40% au avut punctaj zero.
La al treilea item din Subiectul III B, unde trebuia precizat tipul de climă în care se află orașul Malaga, 59,05% dintre candidați au luat punctaj maxim, iar 40,95% au fost notați cu punctaj zero, semn că o parte semnificativă a elevilor nu au reușit să asocieze corect datele climatice cu tipul de climă.
La primul item din Subiectul III C, unde elevii trebuiau să precizeze numele a două state vecine ale Bulgariei, 85,83% dintre candidați au obținut punctaj maxim. Doar 6,65% au fost notați cu punctaj zero, iar 7,52% au luat punctaj parțial.
La al doilea item din Subiectul III C, care solicita numele a două unități de relief din Bulgaria, doar 31,72% dintre elevi au reușit să obțină punctaj maxim. În schimb, 49,29% dintre candidați au avut punctaj zero, iar 18,99% au obținut punctaj parțial.
La al treilea item din Subiectul III C, în care elevii trebuiau să precizeze numele a două râuri din Bulgaria, doar 24,40% dintre respondenți au obținut punctaj maxim. 40,79% dintre elevi au fost notați cu punctaj zero, iar 34,82% au primit punctaj parțial, ceea ce semnalează o performanță scăzută la această cerință.
La al patrulea item din Subiectul III C, care solicita numele a trei orașe din Bulgaria, doar 36,08% dintre elevi au reușit să răspundă corect. 18,06% au luat punctaj zero, însă 45,85% au obținut punctaj parțial, ceea ce sugerează că mulți elevi au știut cel puțin o parte dintre orașe, dar nu toate.
La al cincilea item din Subiectul III C, unde se cerea numirea unei culturi agricole specifice Bulgariei, 65,45% dintre elevi au reușit să obțină punctaj maxim. În același timp, 34,55% au fost notați cu punctaj zero, fără punctaj parțial.
La primul item din Subiectul III D, unde elevii trebuiau să calculeze cu cât a crescut ponderea populației vârstnice în România între 1992 și 2021, doar 64,71% dintre candidați au obținut punctaj maxim. 35,29% dintre elevi au fost notați cu punctaj zero.
La al doilea item din Subiectul III D, care solicita calcularea scăderii ponderii populației tinere în aceeași perioadă, 74,20% dintre respondenți au obținut punctaj maxim, iar 25,80% au primit punctaj zero.
La al treilea item din Subiectul III D, unde se cerea prezentarea unei consecințe a modificării structurii populației, doar 25,67% dintre elevi au obținut punctaj maxim, în timp ce 50,66% au fost notați cu punctaj zero. 23,67% au primit punctaj parțial.
La Subiectul III E.1, unde elevii trebuiau să prezinte un factor natural favorabil cultivării viței de vie în Subcarpații Curburii, doar 17,18% au reușit să obțină punctaj maxim. Peste 40% dintre candidați, mai precis 41,87%, au avut punctaj zero, iar 40,95% au obținut punctaj parțial.
La Subiectul III E.2, unde era cerută precizarea a două orașe-port la Marea Neagră, 42,60% dintre elevi au reușit să ia punctaj maxim, însă 18,10% au avut punctaj zero și 39,30% au luat punctaj parțial.
FOTO DOCUMENT Analiza gradului de reușită pe itemi la proba obligatorie – Geografie, simulare BAC 2025:
DOCUMENT DESCARCĂ Analiza gradului de reușită pe itemi la proba la alegere – simulare BAC 2025:
Mihai Peticilă
Andrei Popa
Redacția
Diana Ghimiși
R.P.