Planuri-cadru 2025. Directoarea Daniela Orășanu: Am nevoie de specialiști, e un deficit de resurse umane fantastic. Legislația acum nu-mi permite să aduc un inginer pentru câteva ore. Pentru o normă întreagă nu va veni niciodată

Am nevoie de specialiști. Legislația în momentul acesta nu-mi permite mie, ca director, să aduc un inginer pentru trei ore, patru ore. Că pentru o normă întreagă nu va veni niciodată, spune directoarea Daniela Orășanu de la Colegiul Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani. Ea susține că reforma curriculară propusă de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) pentru elevii care intră la liceu în 2026 îi va permite să aducă specialiști în fața elevilor, care s îi învețe cum să lucreze cu noile tehnologii.

„E nevoie cumva să ajungem și la copii, să ne învețe ceea ce nu știm noi cu tehnologiile digitale, e un parteneriat în sala de clasă și trebuie să ajungem acolo împreună, să învățăm. Dincolo de partea de infrastructură, unde spuneam că avem bugete așa cum sunt ele așa, al doilea lucru de care avem nevoie – partea asta de resurse umane, e un deficit de resurse umane fantastic”, a spus Orășanu, în emisiunea InfoEdu de la TVR Info, moderată de jurnalista Diana Coadă-Dumitrașcu.

„Sunt propuse în planul-cadru partea de robotică, automatizare, inteligență artificială ș.a.m.d. Am nevoie de specialiști, nu e niciun profesor în momentul ăsta în sistem pregătit pentru așa ceva. (…) Eu am nevoie cumva de expertiza unui inginer, de expertiza unui specialist. Legislația în momentul ăsta nu-mi permite mie, ca director, să-l aduc pentru trei ore, pentru patru ore, că pentru o normă întreagă nu va veni niciodată, pentru că salariile nu sunt atractive aici, în sistemul de învățământ; el va rămâne tot în industrie, eu nu pot să-l angajez”, a continuat directoarea.

Directoarea s-a referit la faptul că, în noile planuri-cadru de liceu, puse în dezbatere de ministerul Educației și Cercetării (MEC), în curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) vor exista diverse cursuri opționale, cu care profesorii pot să-și completeze norma și la care vor putea participa elevi din mai multe clase. Însă, în cazul opționalelor de specialitate, pentru care profesorii poate nu au formarea necesară, vor putea fi contractați specialiști, spune ea.

„Provocarea pentru director este imensă, nu doar pentru cel de liceu tehnologic, pentru toate liceele, pentru implementare: arată foarte frumos planul-cadru, dar ar fi păcat să rămână doar pe hârtie, frumos, cum este acum”, a spus Orășanu în emisiunea InfoEdu de la TVR Info, moderată de jurnalista Diana Coadă-Dumitrașcu. „Ține de noi, de directori, de profesori, de elevi, de societate, de familie să ducem mai departe să facem implementarea asta bună”, a mai declarat managera de liceu în aceeași emisiune.

„Eu vin într-o școală unde am adus foarte mult partea asta de tehnologizare de ultimă generație, dar nu am terminat-o, pentru că și tehnologia aceasta are o anumit timp de viață, ca să spunem așa. Ea trebuie înnoită tot timpul și am nevoie de un buget pentru asta. (…) Am accesat fondurile PNRR și ghici ce s-a întâmplat? Nu au licitat firmele pentru că nu sunt pregătite firmele, industria din România nu e pregătită sa aducă exact ce am cerut acolo: tehnologie de ultimă generație pentru instruire pe domeniul mecanică – ateliere”, a comentat reprezentanta Colegiului Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani, premiată Directorului Anului 2024 – AVE.

Ea apreciază că „o altă problemă specifică pentru directorul de liceu tehnologic este parteneriatul cu companiile. Ce ne facem aici? Trebuie să fii un diplomat foarte bun să discuți companiile. Dar în urbanul mic, la țară, nu avem industria cea mare și nu sunt dispuse companiile să vină în școală sau să se ocupe să pună un tutore pentru elevi pentru a-i ajuta pe copii pentru partea asta de instruire practică”.

Informații de context

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale​. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”​.

O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice​. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum​.

În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală​. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”​.

Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână​.

În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său​. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”​.

De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării​. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat​.