Planuri-cadru 2025. Lider de sindicat al profesorilor din Suceava: Sunt discipline care nu trebuie să dispară, sunt discipline pentru care trebuie mărit numărul de ore

Giani Leonte, președintele Alianței Sindicatelor din Învățământ Suceava, a declarat, referitor la proiectele cu noile planuri-cadru pentru liceu 2025, că „sunt discipline care nu trebuie să dispară, sunt discipline pentru care trebuie mărit numărul de ore”. Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii privind planurile-cadru pentru liceu, eveniment ce a avut loc marți, 18 februarie, la Suceava, potrivit radioregional.ro.

Amintim că Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a anunțat o „caravană națională de consultare privind planurile-cadru pentru liceu”. Într-un comunicat de presă FSLI, cea mai mare organizație sindicală din Învățământ, scrie despre „un demers fără precedent în sistemul de educaţie”. 

„S-au tras câteva concluzii importante, și anume faptul că sunt discipline care nu trebuie să dispară, sunt discipline pentru care trebuie mărit numărul de ore. Pentru toate disciplinele, de fapt, programele școlare trebuie revizuite.

La fel de important, pentru că elevul este în centrul atenției acum când se reformează sistemul de învățământ preuniversitar, este ca numărul de ore să nu depășească 30 pe săptămănă. Sigur că toate aceste lucruri vor fi centralizate într-un amplu material pe care federația noastră îl va înaintea Ministerului”, a spus Giani Leonte. 

Informații de context

Vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), George Purcaru, a declarat la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că „noi, sindicatele, n-am făcut parte din acest grup de lucru” pentru planurile-cadru de liceu 2025. Referitor la planurile-cadru de liceu, acesta a invocat secretomania Ministerului în privința grupului de lucru.

Gabriel Vrînceanu, șeful serviciului de Dezvoltare Curriculum, a precizat că în grupurile de lucru sunt cadre didactice:

„Grupul de lucru a fost constituit prin ordin de ministru și cred că el este acum public. (…) Vreau să precizez că în grupurile de lucru sunt cadre didactice. Cu alte cuvinte, orice element al unei mulțimi poate fi reprezentant al mulțimii respective. Unii sunt reprezentanți canonici, alții nu, într-adevăr. (…)”, a spus Gabriel Vrînceanu.

• Componența parțială a comisiilor pentru planurile-cadru a fost trimisă de Ministerul Educației într-un răspuns la interpelarea deputatului USR Filip Harnaveanu, secretarul Comisiei de învățământ din Camera Deputaților, potrivit unui comunicat de presă remis de acesta.

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale​. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”​.

O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice​. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum​.

În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală​. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”​.

«Istoria românilor/ României» va deveni disciplină distinctă în trunchiul comun la liceu, a anunțat Ministerul Educației, în urma discuțiilor și întâlnirii de lucru avute joi, 13 februarie, cu reprezentanții Academiei Române și ai facultăților de istorie din universități.

Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână​.

În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său​. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”​.

De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării​. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat​.

Foto: © Hurricanehank | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.