VIDEO Premierul Ilie Bolojan: Nivelul de salarizare din educație nu este cel pe care mi-l doresc. Dar asta poate România acum / De la finalul lui 2026, putem analiza serios nivelul de majorare a acestor salarii

Prim-ministrul Ilie Bolojan a recunoscut că salariile profesorilor nu pot fi considerate „rezonabile” și a afirmat că nici el personal nu este mulțumit de nivelul lor actual, dar susține că România nu își permite mai mult în prezent. Oficialul a promis într-un interviu acordat TVR Info și difuzat luni seară, 8 septembrie, în prima zi de școală, că de la finalul anului 2026, când expiră plafonarea veniturilor în sectorul public, Guvernul va putea analiza „serios” o creștere a salariilor din educație.

• Declarațiile vin în aceeași zi cu protestul miilor de profesori în Capitală, nemulțumiți de măsurile de austeritate impuse prin Legea Bolojan 141/2025.

În privința creșterii normei didactice, Bolojan a spus că majorarea la 20 de ore pe săptămână „este o normă la nivelul european, dacă ne gândim că asta este norma în țări precum Franța sau Spania, iar în Germania se duce până la 25 de ore”. El a susținut că măsura are ca efect atât economisirea de fonduri, cât și faptul că „mai mulți titulari, mai bine pregătiți, vor preda la clasă în locul suplinitorilor”.

• De remarcat însă că afirmația este falsă, iar demontarea ei a fost făcută de către cercetătorii în științele educației: norma didactică de 18 ore pe săptămână a profesorilor din România era în media UE. Majorată la 20 de ore pe săptămână, norma didactică din România lui Bolojan este PESTE media UE (sursa: datele Comisiei Europene și ale Institutului de Științe ale Educației).

Șeful Guvernului a afirmat că impactul acestor măsuri este „de natură să plafoneze cheltuielile de salarizare” și a promis că „economiile realizate vor fi direcționate în anii următori tot pentru educație”, cu precădere pentru reabilitarea clădirilor și dotarea claselor. În același timp, a admis că „în mod evident au generat nemulțumiri”, dar a insistat că în actualul context bugetar „trebuie să avem grijă de fiecare resursă”.

Întrebat de ce nu a participat la întâlnirile de la Cotroceni cu profesorii de luni, 8 septembrie, premierul a precizat la TVR că a avut discuții directe cu sindicatele și a apărat din nou măsurile luate, susținând că „numărul de ore de predare este la nivelul celor din Europa”. Totodată, a spus că directorii și inspectorii școlari „vor trebui să predea cel puțin 10 ore pe săptămână”, subliniind că „dacă aveau timp pentru plata cu ora, au disponibilitatea să-și facă norma de predare”.

Redăm integral declarațiile pe subiectul educație din interviu:

„Ilie Bolojan: În afară de contextul financiar dificil în care ne găsim, cred că e un act de responsabilitate să începem școala în așa fel încât să putem oferi copiilor noștri condiții decente de pregătire și de educație. În ceea ce privește nemulțumirile care au fost reflectate și în mișcările de astăzi, în mitingul din București și în celelalte proteste, ele vin în contextul în care, pe fondul deficitului bugetar mare pe care l-a înregistrat România și anul trecut, dar și anul acesta, am fost nevoiți să luăm niște măsuri de corecție bugetară, iar zona de educație a fost zona în care aceste măsuri au fost aplicate printre primele, în afară de celelalte măsuri. În fapt, norma de predare săptămânală a fost majorată cu 2h. Asta înseamnă că cei care predau 18h ar urma să predea 20h săptămânal, ceea ce a avut niște efecte în sistemul de învățământ.

Gândiți-vă că avem aproximativ 230.000 de posturi în sistemul de învățământ care sunt ocupate de aproximativ 160.000 de titulari, puțin sub 160.000, iar diferența până la 230.000 sunt aproximativ 30.000 de posturi la plata cu ora și a peste 40.000 de posturi ocupate de suplinitori. Deci o bună parte din orele în școlile din România sunt predate de suplinitori sau plătite suplimentar la plata cu ora. Ce efecte a avut această creștere a normei de predare efectivă? S-au redus probabil la jumătate cele 30.000 de posturi la plata cu ora. Și spațiul financiar pe care unii dintre dascăli care predau la plata cu ora îl ocupau câștigând suplimentar, s-a redus. Acesta este adevărul. Norma de 20h de predare este o normă la nivelul european, la nivelul mediu european, dacă ne gândim că asta este norma în țări precum Franța sau Spania, iar în Germania este o normă de predare care se duce până la 25h săptămânal.

Deci România nu iese dintr-un tablou ca și normă de predare cu această majorare. Dar efectele sunt pe de o parte de a economisi fonduri, pe de altă parte – mai mulți dascăli care sunt titulari vor preda la clase. Asta și pe fondul reducerii de norme pe care toții inspectorii școlari din România și toți directorii o aveau până acuma. Gândiți-vă, de exemplu, că un inspector trebuia să mai predea 2-4h/săptămână, un director – 4-6h. Prin măsurile care au fost adoptate vor trebui să predea cel puțin 10h, deci practic o jumătate de normă. Și toate aceste măsuri în mod evident au generat nemulțumiri în educație, lucruri pe care eu le înțeleg, dar în contextul în care ne găsim, practic aceste măsuri vin să aibă grijă de fiecare resursă pe care țara noastră o colectează de la cei care lucrează în România.

Reporter: Care este impactul acestor măsuri din educație? Comasarea claselor, creșterea, numărului de elevi, creșterea normei și ca tăierea burse.

Nu îmi place să arunc cifre și vom avea o lună de funcționare și atunci, cu toate cifrele pe masă, asta înseamnă niște efecte importante, dar în mod cert asta reprezintă cam 10% din bugetul de educație. Cel puțin pe componenta de salarizare. Dacă se mai adaugă și bursele. Acesta este impactul, dar se va vedea de la o lună de la alta exact pe plăți. Pentru că trebuie să colectăm toate datele să vedem câți suplinitori au mai rămas și câte ore de suplimentare au fost reduse. Ca să facem niște calcule exacte, pentru că contează vechimea profesorului. Cu cât vechimea este mai mare, salarizarea este mai mare. Și vom da niște cifre exacte la o lună de zile.

Reporter: Considerați că merită aceste măsuri versus tensiunea socială pe care au creat-o și spectrul grevei generale în educație?

Ilie Bolojan: Sistemul de învățământ cu acumulările lui este un rezultat al unor ani de zile. Pentru starea din învățământ. Lucrurile s-au derulat pe parcursul multor ani. Această măsură, care a fost necesară în contextul în care suntem, este de natură să ne plafoneze cheltuielile de salarizare în sistemul de educație. Iar economiile care vor fi realizate vor fi direcționate în anii următori tot pentru educație, în așa fel încât să ne finanțăm proiectele care înseamnă: îmbunătățirea calității clădirilor, prin reabilitarea lor, prin partea de termoizolare, prin dotarea claselor cu tot ceea ce înseamnă material de ultimă generație. Dar pentru a putea continua toate aceste proiecte și în toate școlile s-a lucrat destul de mult anul acesta. Pentru a le putea continua, anul viitor avem nevoie de orice fel de resursă în așa fel încât să îmbunătățim condiții.

Deci banii aceștia care se vor economisi începând din această toamnă și în anul următor vor fi direcționați către o finanțare a acestor proiecte care sunt astăzi în derulare. Deci nu vor fi luate din zona de educație și duse în altă parte, ci vor rămâne în zona de educație.

Reporter: De ce n-ați participat la întâlnirea de la Palatul Cotroceni sau de ce nu ați avut dumneavoastră o întâlnire separată la Palatul Victoria, cu profesorii. La Palatul Cotroceni. Președintele s-a întâlnit cu profesori, iar concluzia a fost o amenințare cu începere a grevei.

Ilie Bolojan: Am avut în această perioadă atât discuții directe cu sindicatele din educație, exclusiv cu ele, dar în același timp am participat la mai multe runde de întâlniri din care au participat și sindicatele din educație. Ce trebuie să înțelegem este că ceea ce am decis este rezultatul unei analize a activității din învățământ și, orice s-ar spune, numărul de ore de predare este un număr la nivelul celor din Europa. Efectele, v-am spus, vor fi de natură financiară și mai mulți titulari mai bine pregătiți prin aceste efecte vor fi la clasă în locul suplinitorilor, iar dacă – gândiți-vă că aveam directori care erau degrevați de predare și 70% dintre ei, din datele pe care le-am avut până acuma, aveau plata cu ora. Deci dacă aveau disponibilitate de timp să facă plata cu ora, înseamnă că au și disponibilitatea reală să-și facă norma de predare, jumătatea de normă de predare care este astăzi.

Reporter: Un contra-argument pe care aș putea să intuiesc în spațiul public ar fi că nici salariile în educație nu sunt la nivelul Europei. Asta nu înseamnă că nu ne dorim calitatea învățământului să ajungă la nivelul Europei. Și atunci o să spună profesorii «nici salariile nu sunt precum cele din Franța. De ce să muncim atât de mult precum cei din Franța?».

Ilie Bolojan: Aveți dreptate, nivelul de salarizare din educație nu este cel pe care personal mi-l doresc și niciun dascăl nu îl consideră rezonabil. Așa este, dar asta este ceea ce poate România în momentul de față. Nivelul de salarizare a rămas același, deci practic nu au fost reduse salariile, iar ceea ce se poate face în anii următori este ca în momentul în care trecem de această perioadă de criză, finalul anului 2026, până când sunt plafonate salariile în tot sectorul public, să ne putem pune problema unei analize serioase legate de nivelul cu care se majorează aceste salarii. Dar eu nu sunt aici să le spun oamenilor lucruri care nu pot fi făcute, știind situația dificilă în care ne găsim. Sunt aici să le spun ceea ce se poate face în condițiile date”.

Informații de context. Protestele profesorilor, la care s-au alăturat elevi și studenți, au fost declanșate de pachetul de măsuri din Legea 141/2025, adoptată în vară, care schimbă radical organizarea școlilor și condițiile de muncă pentru cadrele didactice. Printre principalele prevederi contestate se află creșterea normei didactice cu 2-4 ore, comasarea a sute de unități de învățământ, majorarea numărului de elevi la clasă, reducerea cu jumătate a plății cu ora (PCO) și obligarea directorilor și inspectorilor să predea mai multe ore. Sindicatele reclamă că aceste măsuri duc la supraîncărcarea profesorilor și la scăderea calității actului educațional.

• Pe 31 august, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația „Spiru Haret” au lansat un referendum în rândul celor aproximativ 300.000 de angajați din educație, pentru a decide dacă profesorii vor boicota orele de curs începând cu 9 septembrie, prima zi efectivă de predare. Documentul transmis filialelor sindicale arată că membrii erau chemați să răspundă nominal dacă sunt de acord să nu desfășoare activități de predare.

Nemulțumirile au culminat luni, 8 septembrie, chiar în prima zi de școală, când până la 20.000 de profesori au protestat în București, cerând demisia ministrului Educației și abrogarea măsurilor din lege. Sindicaliștii au avertizat că acțiunile nu se opresc aici și că „greva generală nu este exclusă”. Marius Nistor, liderul Federației „Spiru Haret”, a declarat că protestele vor continua până la îndeplinirea celor două obiective majore: plecarea ministrului și renunțarea la prevederile considerate nocive pentru sistem.

În replică, ministrul Educației, Daniel David, a spus că solicitarea de demisie i se pare „puțin neinspirată” și că școala „se desfășoară normal” începând de marți, 9 septembrie. Oficialul a susținut că profesorii au o obligație legală și morală să predea, iar directorii trebuie să monitorizeze eventualele situații în care cadrele didactice doar supraveghează elevii. Totodată, ministrul a explicat că modificările fiscale nu ar putea fi schimbate în acest moment, dar că dialogul cu sindicatele rămâne deschis.

Citește și:

Minciunile pe care premierul Bolojan și-a fondat tăierile aplicate cu barda în educație și cultură. Plus sfidările în fața protestului profesorilor pe care i-a „rezolvat”