Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat că „norma de 20 de ore care este astăzi în România este o normă la nivelul minim european”. Acesta a comparat din nou norma didactică de predare din România cu cea din Germania. „Trebuie să fim realiști când generăm niște așteptări. Acea măsură a fost o măsură de corecție generală”, a afirmat Ilie Bolojan, luni seară, într-un interviu pentru Digi24.
Declarația premierului vine în contextul în care peste 4.000 de profesori au protestat săptămâna trecută la Guvern, conform estimării sindicatelor. La finalul săptămânii trecute, liderii sindicali s-au întâlnit cu premierul Ilie Bolojan. Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat, pentru Edupedu.ro, că „în jur de 77%” dintre profesorii care au răspuns la chestionarul FSLI sunt de acord cu greva generală.
„Norma de 20 de ore care este astăzi în România este o normă la nivelul minim european. În Germania, norma de predare este de 24 de ore. Și trebuie să fim realiști când generăm niște așteptări. Acea măsură a fost o măsură de corecție generală. Ceea ce trebuie să facem în acest an este să stabilizăm învățământul, să le alocăm toate resursele care sunt necesare. Și, știind că nu putem crește bugetele în mod substanțial de la un an la altul, aceasta este realitatea, indiferent ce guvern va veni și indiferent ce coaliție va fi, pentru că avem niște constrângeri, să lucrăm în câteva zone în care să creștem calitatea învățământului. Învățământul nu înseamnă doar resurse financiare. Înseamnă că ai resursele financiare pe care le poate pune țara asta la dispoziție, dar trebuie să fie văzut cum folosim aceste resurse”, a spus Ilie Bolojan.
Vineri, 6 februarie, liderii sindicali Simion Hăncescu și Marius Nistor i-au semnalat premierului Ilie Bolojan, în cadrul întâlnirii Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, că unii profesori nu-și vor putea completa norma didactică majorată la 20 de ore pe săptămână prin „măsurile anti-educație.”
Amintim că miercuri, 4 februarie, peste 4.000 de profesori au protestat în fața Guvernului, potrivit estimării sindicatelor. Sindicatele cer abrogarea măsurilor luate prin „Legea Bolojan” și solicită, între altele, revenirea la norma didactică și la numărul de elevi la clasă de dinaintea măsurilor de austeritate, revenirea la plata cu ora „la nivelul corespunzător studiilor” și susținerea burselor elevilor și studenților la nivelul anterior modificărilor.
Săptămâna trecută, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, la Digi24, referitor la norma didactică de predare, că „eu cred că poate să rămână așa cum e astăzi”. Întrebat despre solicitarea sindicatelor ca norma didactică de predare să revină la 18 ore, Kelemen Hunor a spus că „aici, sigur, discuțiile trebuie purtate cu cei de la Ministerul Educației. Eu cred că poate să rămână așa cum e astăzi.”
Pe 30 decembrie, în ceea ce privește norma didactică, Ilie Bolojan a spus, într-un interviu pentru G4Media, că nu consideră realistă o revenire la nivelurile anterioare: „E greu de presupus că dacă în Germania norma didactică este de 24 de ore și în România norma mărită didactică este de 20 de ore, am mai putea să ne întoarcem din nou la 18 sau la 16 ore”. Acesta a susținut că „o normă didactică de 20 de ore este în media minimă europeană”.
Nemulțumire fără precedent în sistemul de învățământ
Potrivit unui chestionar realizat de FSE „Spiru Haret” în perioada 14-31 ianuarie 2026, la care au răspuns peste 17.000 de angajați din învățământ, mai mult de 74% dintre profesori declară că sunt dispuși să participe la grevă.
Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a declarat, pentru Edupedu.ro, că „în jur de 77%” dintre profesorii care au răspuns la chestionarul FSLI sunt de acord cu greva generală. Dintre aceștia, cei mai mulți au optat ca greva să aibă loc la finalul de an școlar, după cum a spus liderul sindical.
Despre norma didactică
Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
Principalele prevederi din Legea 141/2025, care afectează Educația: comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă
- Comasările de școli au avut loc după reguli stabilite de Ministerul Educației până pe 9 august, cu o lună înainte de prima zi de școală / Ministrul anunța că circa 900 de directori vor rămâne fără posturi, iar echipele de management la fel
- Crește numărul de elevi în clasă de la 1 septembrie 2025. Modificările se fac pentru toate clasele pe fiecare ciclu școlar: într-o clasă de liceu pot fi din nou 34 de elevi, față de 26 în prezent
- Fondul de burse al studenților este redus cu 40% de la 1 august, până în 2028. Reducerea la transportul cu trenul se acordă și în 2026 doar între domiciliu și facultate
- Norma didactică pentru toți profesorii din România crește de la 1 septembrie 2025, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, prin Legea 141 din 2025
- Indemnizația de hrană va fi acordată doar angajaților cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici și rămâne plafonată la 347 de lei pe lună
- Directorii de școli rămași pe post după comasări au interdicție să mai ia plata cu ora sau cumul, iar obligația de predare crește până la 40 de ore pe lună pentru toți / Regulile de aplicare trebuie decise până pe 25 august, cu două săptămâni înainte de începerea cursurilor
- Plata cu ora 2025 în învățământ – tariful brut pe ora suplimentară sau vacantă tăiat cu 50% pentru toți profesorii din România / Exemplu de calcul
Citește și:
Premierul Ilie Bolojan: E anormal să finanțezi o facultate cu aceeași sumă, dacă absolvenții ei nu lucrează în domeniul pe care l-au absolvit
Liderii sindicatelor din Educație i-au semnalat premierului Bolojan că este foarte probabil să fie cazuri în care profesorii nu-și vor putea completa norma de 20 de ore, ceea ce înseamnă o diminuare consistentă a veniturilor
Kelemen Hunor, liderul UDMR: Eu cred că norma didactică de predare poate să rămână așa cum e astăzi
Ilie Bolojan: Este greu de presupus că norma didactică în România s-ar mai putea întoarce la 18 ore, dacă în Germania este de 24 de ore
Redacția
Adriana Vișean
Ana Moise
11 comments
Incep chipurile discutiile in martie poate ne mai amageste odata ca o sa intinda discutiile pana in 2030 si sa ne duca iar cu zaharelu” singura solutie greva si boicot
Un mincinos se legăna pe o pânză de păianjen.
Domnule Prim-ministru, vă felicităm pentru talentul de a privi Europa doar prin gaura cheii de la sala de clasă! Este fascinant cum ați descoperit că avem cele mai multe ore, dar ați omis — probabil din modestie — faptul că avem și cele mai mici bugete, cele mai goale laboratoare și salarii care îi fac pe colegii din UE să creadă că lucrăm voluntar.
Dacă tot ne comparăm la norme, n-ați vrea să importăm și restul „detaliilor” nesemnificative, cum ar fi dotările de secolul XXI sau un buget care să nu pară rest de masă? Excelentă strategie: educație de top cu buget de covrigărie!
Ce ar fi să completăm informația!… În Franța, de exemplu, un profesor are 20 de ore pe săptămână. O clasă este formată din aproximativ 15 elevi. Fiecare profesor are doi profesori asistenți (care îl ajută în tot și în toate!). Salariul este de 3000-4000 de euro. Continuăm cu exemple sau am înțeles deja cu toții? E la fel, nu?
Se minte in continuare…
In plus un profesor câștiga de două trei ori mai puțin, dacă ne raportăm la Germania.
Deci comparația cu alte țări nu e realistă.
Lucrul la școală nu e doar acolo, pentru orice profesor serios.
Sper că PNL nu are așteptări să mai depășească 10% ca electorat deoarece au sters pe jos exact cu fraierii care mereu i-au votat (cu optimismul maxim). Nimic nou…Pdl s-a diluat in Pnl după decizii similare…Pnl se va dilua în Usr.
De ce nu luăm ca referință Finlanda, un etalon real în educație si unde norma de predare e 17 ore pe săptămână? Pentru că acolo reformele au fost construite pe încredere în profesori, nu pe control birocratic. Norma de predare este mai mică, tocmai ca dascălul să aibă timp pentru pregătire, diferențiere și lucru individual cu elevii. Profesorii sunt bine formați, selectați riguros și respectați social, iar evaluarea pune accent pe progres, nu pe hârtii și raportări. Finlanda arată clar că mai multe ore la catedră nu înseamnă automat educație mai bună; calitatea timpului, autonomia profesională și sprijinul real pentru elevi contează mult mai mult. Dacă vrem rezultate, poate ar trebui să copiem principiile care funcționează, nu doar să mărim normele.
Si salariul este tot la nivelul minim european!! 😡🤬Grevă generală, altfel va fi prăpăd!!
Din pacate premierul vine cu un argument fals, Germania este exceptia cu cele mai multe ore, majoritatea tarilor europene au norme didactice chiar mai mici de 20 de ore.
Daca a fost informat gresit poate sa isi schimbe alocutiunea si sa revina la cifre reale.
Am peste 25 de ani vechime si aveam dreptul la norma de 16 ore. Chiar imi ajunge atata munca si stres. Ce primesc? 20 de ore!
Marirea normei nu va avea nici un efect pozitiv asupra educatiei ai elevilor. Scoala nu se limiteaza la buget si la economisire! Efectele negative vor fi vazute peste ani!
Cred că este puțin eronată informația, deoarece cei cu gradul 1 au obligație de 20 de ore.
NU
TOȚI au obligația de 20 de ore de predare.
Si spor de suprasolicitare redus ilegal.
Si vouchere taiate
Si norma de hrană luată
Si prime de carieră de tip peșcheș (cheltui tot unde vor ei si când vor ei in folosul lor nu al tău.
De fapt cu cât ai avansat nai mult cu atât te taxează mai rău gr 1, dirigenție, vechime peste 20 de ani..
Ce uită primul mincinos?
Norma de 24 de ore din Germania vine cu salariu de 5.000 de euro, material didactic modern, 7 % din PIB buget pt școli.
Pt mitomanul Bolojan pare nesemnificativ.
Comportament tipic bolșevic.
Repetă o minciună până devine adevăr pt neștiutori.