Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop: Istoria comunismului nu e o disciplină, ci un conținut pentru istoria contemporană / Puterea noastră de a schimba e extraordinară. Schimbăm, nu așteptăm urmările, nu așteptăm feedback-ul, galopăm și confundăm conținuturile cu disciplinele

14.603 vizualizări
Foto: Academia Română
Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a declarat joi, în cadrul dezbaterii „Mai este nevoie de istorie în școli?”, referitoare la reducerea orelor de istorie în noile proiecte ale planurilor cadru, organizată la Biblioteca Academiei, că Istoria comunismului nu reprezintă o disciplină de sine stătătoare, ci un conținut ce trebuie integrat în Istoria contemporană. Acesta a criticat fragmentarea programei școlare și a susținut că orele de Istorie ar trebui să fie extinse la două pe săptămână, pentru a asigura o înțelegere coerentă a trecutului.

„Puterea noastră de a schimba e extraordinară. Schimbăm, nu așteptăm urmările. (…) Nu așteptăm feedback-ul. Galopăm și confundăm conținuturile cu disciplinele”, a mai spus Pop, acesta a criticat fragmentarea excesivă a învățământului și înlocuirea disciplinelor de bază cu teme tratate superficial.

„Eu nu zic că nu trebuie făcută Educație sexuală. Trebuie făcută și Educație morală, și Educație igienică, și Educație pentru circulația pe drumurile publice și Educație financiară, bancară sau antreprenorială. Dar nu discipline. Eu nu pot să introduc Educația antreprenorială, pentru că lumea va crede că, de acum încolo, toți trebuie să se facă antreprenori. Cine mai muncește? Antreprenorii pe cine mai conduc? Deci, nu se înțeleg noțiunile la ora actuală”, a adăugat acesta.

Reamintim că în ultimele zile ale mandatului, ministrul Educației Ligia Deca a anunțat aprobarea programei școlare pentru disciplina Istoria comunismului din România, care va deveni disciplină obligatorie la clasa a XII-a și a XIII-a, începând cu anul școlar 2025-2026.

Președintele Academiei Române a insistat că Istoria nu poate fi redusă la o oră pe săptămână, fără a-i fi afectată calitatea: „Disciplinele care au o oră pe săptămână nu sunt discipline serioase. Profesorii pot să confirme. Ce poți să faci într-o oră pe săptămână? – a întrebat el retoric. Acesta a amintit, de asemenea, că în trecut, Istoria și Geografia beneficiau de câte două ore, iar disciplinele fundamentale, cum ar fi Matematica, Româna, Fizica de patru sau chiar cinci.

Ioan-Aurel Pop a vorbit despre rolul Istoriei în menținerea memoriei colective: „Istoria înseamnă amintirile colective. Există om obișnuit, cu inteligență medie, care să nu aibă amintiri? Eu nu știu. Un om care nu are amintiri ajunge la spitalul de neurologie. Trebuie vindecat de medici. (…) Dacă nu vrem să le mai avem, se poate, se poate să uităm absolut tot ce a fost în trecut, dar nu vom putea trăi. (…) Omul e o ființă socială, nu e o ființă individuală. Robinson Crusoe e un roman și nici el n-a putut trăi pe o insulă izolată atâta vreme, că la sfârșit s-a întors acasă, între oameni.”

Pe final, acesta a lansat o critică la adresa noului mod de organizare a anului școlar, cu referire la împărțirea acestuia în mai multe module: Vacanțele erau trei la popoarele creștine: vacanța de Crăciun, vacanța de Paști și vacanța Mare, cea de vară. Nici în timpul regimului comunist nu s-au schimbat. (…) Acum sunt module, cu cinci vacanțe pe an. Nu mai sunt trimestre, nici semestre.”

La dezbaterea de la Biblioteca Academiei Române, moderată de directorul instituției, Nicolae Noica, au participat secretarul de stat în Ministerul Educației Sorin Ion, inspectorul de Istorie al Municipiului București, Nicolae Manea, fostul ministru al Educației Ecaterina Andronescu, cercetători, specialiști, stundenți, profesori și elevi din licee bucureștene.

Context

 În proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, disciplina Istorie nu mai este inclusă în trunchiul comun pentru clasele a XI-a și a XII-a. Ele ar putea fi studiate doar opțional, în cadrul curriculumului la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ). Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Elevii de liceu de la matematică-informatică ar urma să studieze Istorie o oră pe săptămână doar în clasele a IX-a și a X-a, conform proiectului. În prezent, ei au câte o oră de istorie pe săptămână la toate clasele de liceu. La clasa a XI-a se păstrează ora obligatorie de Istoria Evreilor. Holocaustul, iar la clasa a XII-a – pe cea de Istoria comunismului din România.

În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său​.


7 comments
  1. Corect. În România nu a fost comunism.

  2. Istoria comunismului este o disciplină, numai că e predată de adversarii comunismului, ceea ce o face o disciplină fake. E ca și cum orele de religie ar fi concepute și predate de ateiști. Ar fi ore de religie fake. Sau istoria Holocaustului de naziști. Îi învățăm pe copii cu minciuna.

  3. Despre ce Comunism este vorba…? Oare Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Romane nu știe că în România, de fapt/stricto sensu, nu a fost niciodată comunism?

    1. Ai dreptate. Mai mult chiar. Comunism nu a fost în nici un stat. Comunismul, că doctrină politică este incompatibil cu ființa umană.

    2. Nu despre I.A. Pop este vorba ptr ca nu el a introdus prostia asta de Istorie a comunismului ca disciplina ci Min. Educ. Daca este necesar ca elevii sa stie despre comunism in general si in speial in Romania, poate sa se faca un capitol separat in disciplina Istorie Contemporana. nu trebuie sa ne pierdrm vremea cu dezbateri daca a fost comunism ssu nu in Romania. E clar ca a fost in formă specifica , restul inseamna propaganda pro sau contra. Elevii , tinerii tre uie sa stie si sa aleaga ei ce a fost bine si ce a fost rau. Comu ismul exista si azi în unele parti ale lumii si da rezultate bune acolo unde economia de piata este judicios imbinata cu conducerea centralizata.

    3. cum dracu na fost comunism !!!!????tu ai trăit acele vremuri vorbești aiurea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
ANOSR

Alianța Română a Universităților de Tehnologie vrea, în noua lege a Educației, un Program Național de încurajare a elevilor din gimnaziu și liceu să studieze științele exacte și ingineria / „România traversează cea mai mare criză de resursă umană din istoria sa, care se va adânci în următorii 30 de ani”, subliniază Alianța

Cele cinci universități care fac parte din Alianța Română a Universităților de Tehnologie (ARUT) atrag atenția într-un comunicat de presă că este o „lipsa cronică la nivel național de resurse…
Vezi articolul

Metodologia privind finanțarea cercetării în universități – adoptată pentru al doilea an de Ministerul Educației înaintea publicării Metarankingului universitar, folosit ca referință pentru repartizarea acestor fonduri / Ordinul invocă două metarankinguri diferite în fundamentarea ordinului și în calcule

Metodologia privind finanțarea cercetării științifice în universități pe 2025 a fost adoptată printr-un Ordin al Ministerului Educației, publicat în Monitorul oficial vineri, 14 februarie. Metodologia, care se bazează pe clasamentul…
Vezi articolul

Dragoș Anastasiu – Eurolines, Camelia Ene – Mol România, Omer Tetik – Banca Transilvania și alți directori de companii, într-un nou “Consiliu Consultativ Strategic” al rectorului Universității Babeș-Bolyai

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca a desemnat, joi, un “Consiliu Consultativ Strategic” al Rectorului, ce are rolul să ofere consiliere pentru acțiunile instituției de învățământ superior în zona socio-economică, anunță,…
Vezi articolul

Rata de absolvire la licee teoretice este în scădere – studiu al Institutului de Științe ale Educației. Mulți elevi se gândesc să renunțe la școală după primul an de liceu pentru că nu învață lucruri care să le fie de folos în viață. Alte motive: elevii simt că au rămas în urmă la învățătură și că pierd mult timp pe drum spre liceu

Mulți elevi care ajung în clasa a X-a se gândesc să renunțe la școală pentru că nu învață lucruri noi, care să îi ajute în viață, arată un studiu recent…
Vezi articolul