Prime lunare de 1000-1250 de lei pentru persoanele NEET – tineri care nici nu au loc de muncă, nici nu învață – timp de doi ani din momentul în care aceștia se angajează, prevede un proiect inițiat de Ministerul Muncii

Persoanele din categoria NEET – tineri între 16 și 30 de ani care nici nu lucrează, ici nu urmează o formă de învățământ sau programe de formare profesională – ar urma să primească prime de 1.000 de lei, apoi de 1.250 de lei lunar, în momentul în care se angajează și demonstrează că rămân activi profesional. Așa prevede un proiect de modificare a legislației în vigoare, pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

• România înregistrează un record la nivel european în ceea ce privește situația tinerilor care nici nu muncesc, nici nu învață – detalii mai jos

Același proiect, de modificare a Legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, prevede și subvenții pentru mame cu trei copii, precum și pentru victimele traficului de persoane, potrivit unei informări a Ministerului.

În cazul tinerilor NEET, aceștia ar urma să primească o primă lunară de 1.000 de lei în primul an din momentul în care se angajează, respectiv o primă lunară de 1.250 de lei în cel de-al doilea an de muncă. Potrivit Ministerului Muncii, scopul este „de a-i sprijini să facă primul pas pe piața muncii și să rămână activi profesional”, iar „acest sprijin completează beneficiile acordate angajatorilor, respectiv o subvenție de 2.250 lei/lună dacă încadrează în muncă astfel de persoane, înregistrate ca șomeri”.

Proiectul de modificare a Legii 76/2002 prevede, în cazul tinerilor NEET, introducerea unui articol nou, ce prevede că:

• Se acordă prime lunare, neimpozabile, în primii doi ani de la încadrarea în muncă
• Primele nu se acordă tinerilor care se angajează la instituții/autorități publice sau operatori economici de stat sau cu acionariat de stat
• Beneficiarii pot să transfere dreptul de a primi primă în momentul când își schimbă angajatorul
• Beneficiarii trebuie să restituie integral sumele primite ca primă în cazul în care încetează să lucreze în primii doi ani de la angajare

Prevederile privind tinerii NEET, pe larg:

„15. După articolul 76-4 se introduce un nou articol, art. 76-5 , cu următorul cuprins: “Art. 76-5 – (1) Tinerii NEET înregistrați în evidenţa agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, care se încadrează pentru prima dată în muncă, cu normă întreagă și pe durată nedeterminată, potrivit legii, beneficiază, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o primă de stabilitate, neimpozabilă, acordată lunar, pe o perioadă de 24 de luni de la data încadrării în muncă, după cum urmează: 

a) 1.000 lei lunar, pentru primele 12 luni de la data încadrării în muncă; 

b) 1.250 lei lunar, pentru următoarele 12 luni consecutive. 

(2) Nu beneficiază de prima de stabilitate tinerii NEET care se încadrează în muncă la următoarele categorii de entități: 

a) instituţii şi autorităţi publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare; 

b) operatori economici, respectiv: regii autonome înfiinţate de stat, societăţi/companii naţionale, precum şi societăţi la care statul este acţionar unic sau deţine o participaţie majoritară, după caz; regii autonome înfiinţate de unităţile administrativ-teritoriale, precum şi societăţi la care unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici sau deţin o participaţie majoritară, după caz; 

c) autorităţi/agenţii/instituţii publice autonome aflate în coordonarea/subordonarea Parlamentului României; 

d) institute naţionale de cercetare-dezvoltare aflate sub autoritatea / coordonarea / subordonarea ministerelor / autorităţilor competente publice centrale şi locale;

e) institute / institute naţionale/comisii/comisii de specialitate care se află în coordonarea / autoritatea / subordonarea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, care beneficiază de fonduri publice pentru desfăşurarea activităţilor, ai căror conducători au calitatea de ordonator de credite, chiar dacă acestea au autonomie funcţională şi financiară. 

(3) Prima de stabilitate se acordă proporţional cu timpul efectiv lucrat de tinerii NEET, precum şi pentru perioadele în care aceștia se află în concediu de odihnă. 

(4) Tinerii NEET care beneficiază de prima de stabilitate au dreptul la menţinerea primei acordate şi în situaţia în care, în perioada de 24 de luni de la data încadrării în muncă, le încetează raportul de muncă la primul angajator şi se încadrează, în termen de 60 de zile, la un alt angajator, în cazul în care încadrarea în muncă la cel de-al doilea angajator, care nu se regăsește în categoriile prevăzute la alin. (2), se realizează în aceleaşi condiţii, respectiv cu normă întreagă, pe durată nedeterminată. 

(5) Tinerii NEET au obligaţia de a restitui integral sumele primite cu titlu de primă de stabilitate, în situaţia în care raporturile de muncă încetează, într-o perioadă mai mică de 24 de luni de la data încadrării în muncă, în temeiul următoarelor prevederi: art. 55 lit. b), art. 61 lit. a) și art. 81 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare. 

(6) În cazul nerespectării obligației prevăzute la alin. (5), recuperarea sumelor acordate cu titlu de primă de stabilitate se va face pe baza angajamentului beneficiarilor, care constituie titlu executoriu. 

(7) Prima de stabilitate nu se cumulează cu prima de inserţie, prevăzută la art. 73-1 alin. (1), cu prima de activare prevăzută la art. 73-2 alin. (1) și primele de mobilitate prevăzute la art. 74 și 75 și prima de relocare prevăzută la art. 76-2 .”

România – record negativ la nivel UE, în cazul tinerilor din categoria NEET

Amintim că România a înregistrat, în ultimii ani, cea mai ridicată rată a tinerilor care nici nu muncesc, nici nu învață sau participă la programe de formare (NEET) la nivelul întregii Uniuni Europene, cu o rată ce se apropie de 20% pentru populația 19-29 de ani, în 2024, după o deteriorare considerabilă în ultimii ani (rata NEET raportată în 2019 era de 16,8%).

La categoria de vârstă 18-24 de ani, situația este și mai problematică: potrivit celor mai noi date raportate la nivelul OCDE, pentru ultimul raport anual „Education at a Glance 2025”, rata populației NEET în România era de 22% – cel mai mare procent din Europa și unul dintre cele mai mari la nivelul OCDE, unde media este de 14%.

Pe de altă parte, potrivit expunerii de motive pentru proiectul Ministerului Muncii, rata șomajului pentru grupa de vârstă 15-29 de ani era, potrivit datelor Eurostat, de 18,5% în trimestrul II al anului 2025. Mai precis, potrivit expunerii de motive:

„Introducerea „primei de stabilitate” va contribui semnificativ la reducerea șomajului în rândul tinerilor NEET, categorie care, potrivit datelor Eurostat, înregistra o rată a șomajului pentru grupa de vârstă 15-29 ani de 18,5% în trimestrul II al anului 2025”.

Potrivit aceluiași document:

• „Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021 – 2027 prevede, între direcțiile sale de acțiune, reducerea disparităților de participare pe piața muncii, creșterea gradului de ocupare a persoanelor vulnerabile și a tinerilor NEET , precum și consolidarea rolului economiei sociale în integrarea acestora. (…)
• Programul de guvernare în vigoare menționează explicit necesitatea revizuirii Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, în scopul simplificării și flexibilizării măsurilor active, al corelării acestora cu politicile de formare profesională și de incluziune socială, precum și al îmbunătățirii accesului la piața muncii pentru categoriile defavorizate.”

Proiectul de lege pus în consultare publică de Ministerul Muncii: