O profesoară din București, prezentă la protestul național al cadrelor didactice, a declarat pentru Edupedu.ro că „ne-am simțit umiliți, mințiți, jigniți. În ultimii 30 de ani, niciun ministru n-a îndrăznit să se poarte cu noi cum s-a purtat domnul Daniel David”. Aceasta a explicat ce înseamnă, de fapt, activitatea unui cadru didactic: „Nu suntem pe șantier, intru în clasă, trântesc ușa clasei și îmi văd de treabă. Nu. Avem o muncă ce necesită foarte multă analiză.”
„Ne-am simțit umiliți, mințiți, jigniți. În ultimii 30 de ani, niciun ministru n-a îndrăznit să se poarte cu noi cum s-a purtat domnul Daniel David. O să intrăm în clase, la liceu, unde avem 34 de elevi. Și să nu spună nimeni că pe vremea comunismului se putea cu 34, pentru că noi acum lucrăm altfel de copii”, a spus profesoara.
Cadrul didactic a vorbit despre volumul de muncă al profesorilor și despre faptul că nu este plătită activitatea lor din cadrul simulărilor, olimpiadelor, orelor de consiliere cu părinții:
„Pe de altă parte, volumul nostru de muncă: se spune tot timpul că profesorii nu stau 8 ore, profesorii nu muncesc. Profesorii au nevoie să gândească. Eu, după o oră de curs, stau și mă gândesc: oare ce-am făcut bine? oare ce n-am făcut bine? oare ce-aș putea să fac mai bine? Cele 20 de ore pe care mi le dă la clasă înseamnă încă 20 de ore de reflecție referitoare la actul didactic, de pregătire, de corectat, pregătire de materiale.
În momentul în care sunt chemată la simulări, la olimpiadă, la consilii profesorale, ore de consiliere cu părinții pe care le avem în fișa postului și pe care le facem, orele astea unde intră, pentru că nu sunt plătite?
Practic, noi avem nu 40 de ore. Asta ar trebui să înțeleagă domnul David și societatea, că nu suntem pe șantier, intru în clasă, trântesc ușa clasei și îmi văd de treabă. Nu. Avem o muncă ce necesită foarte multă analiză, dacă vrem să o facem bine, particularizăm relațiile cu copiii cei mai mulți dintre noi.”
Informații de context
Din toamna, norma didactică de predare crește, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare a intrat în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial vineri noaptea, pe 25 iulie 2025.
Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
Sindicatele din preuniversitar au anunțat noi acțiuni de protest, după boicotarea primei zile de școală. „Este clar ca daca nu se va întâmpla nimic dupa acțiunile de pe 8 septembrie, va fi o noua consultare în randul colegilor noștri pentru noi acțiuni de protest care să înceapă din 9 septembrie. Nu ne oprim aici atâta vreme cât avem acest ministru. Dacă nu va fi demis, dacă măsurile de austeritate nu vor fi anulate, vom protesta”, a declarat Marius Nistor, liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, la Antena 3.
Sindicatele profesorilor au transmis elevilor, părinților și studenților să nu participe anul acesta la „festivități golite de conținut și să vă alăturați protestului nostru din 8 septembrie 2025”, conform unui comunicat de presă. „Nu suntem în stradă pentru salarii mai mari, ci pentru condiții mai bune în desfășurarea actului educațional, pentru dreptate. Suntem în stradă deoarece Guvernul a luat o serie de măsuri care ne afectează direct munca și, implicit, educația pe care o oferim”, se arată în document.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au lansat un mesaj comun adresat tuturor profesorilor, anume să boicoteze prima zi de școală, indiferent dacă merg la protest sau aleg să vină la școală. Amintim că, pentru data de 8 septembrie, sindicatele au anunțat un protest național la care să participe 30 de mii de profesori.
Sindicatul Salariaților din Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L.Caragiale intră în grevă japoneză, începând cu luna septembrie, prin purtarea zilnică a unei banderole albe în timpul orelor de serviciu, și se alătură protestelor actuale ale sindicatelor din educație.
Peste 300 de profesori, scriitori, regizori, actori, artiști care cer Guvernului Bolojan să retragă pachetul de austeritate ce vizează Educația, documentului trimis de semnatari către Edupedu.ro. „Măsurile recente – creșterea numărului de elevi în clase, comasarea școlilor, reducerea de personal, mărirea normei didactice a profesorilor – sunt prezentate ca soluții pentru buget, dar impactul lor fiscal este unul nesemnificativ”, se arată în document.
Citește și:
Nicoleta, educatoare debutantă, mesaj pentru ministrul David: În loc să ne bage bețe în roate ar trebui să ne ajute și să regândească restructurarea. Ar trebui să avem cât mai mult sprijin pentru că noi creăm generațiile viitoare
Profesoara Magdalena Lazăr, la protestul din fața Guvernului: S-au pierdut locuri de muncă, pentru că abia au reușit să le facă norma titularilor. E foarte grav să ții în școală până seara un copil cu dizabilitate
Am făcut 7 ore cu trenul de la Suceava ca să arăt că elevii vor să rămână în țară dar nu se simt sprijiniți, avem nevoie de ajutor, spune Ionela, elevă prezentă la protestul din fața Guvernului
LIVE VIDEO FOTO Protest național al profesorilor, cu peste 30.000 de cadre didactice așteptate să pornească în marș de la Guvern către Cotroceni / Profesorii au început să se adune în Piața Victoriei, dar și la Ministerul Educației, iar de la ora 12:00 vor urca din nou pe Pasajul Basarab, la doar doi ani de la greva istorică din 2023, și vor mărșălui până la Cotroceni
Mihai Peticilă
Redacția
Alexa Stănescu
R.P.
6 comments
ce va mai place sa denigrați si sa subevaluat munca altor categorii socioprofesionale.
Recunoașteți ca rezultatele din ultimii 25 de ani sunt dezastruoase in ceea ce privește învățământul din România.
Dacă ar lucra si mai ales s-ar pregăti constructorii pe șantier cum lucrează cadrele didactice in România,ar cădea casele pe noi, s-ar surpa șoselele.
Nu iese nimeni sa tipe ca avem abandon școlar maxim in europa, ca scoatem din învățământul romanesc absolvenți analfabeti functional care in ceea mai mare parte nu vor sa se ducă sa muncească pe santiere si se fac profesori …
Sa stii, daniel,ca nu marirea normei m a deranjat cel mai tare! Desi, eu am invatat sa am gradul 1 la 31 de ani! meritat sa am 16 ore, nu 20. pt ca predau matematica si e f greu! Si nu dorm la ore! Faptul ca vrei mai multi copii intr o clasa ,e indignarea mea maxima! nu compara clasa ta cu ceea ce e acum ,te faci de rahat, psiholog de doi lei! generatiile actuale trebuie privite, ascultate, ajutate, in al mod! Daca erai prof de astronomie,intelegeam nebuloasa in care esti!
Vă simțiți umiliți? V ați gândit cum va purtați cel mai mulți dintre voi ,cu elevii și părinții lor,tot umiliți de voi profesorii.
Si cel care care intra in santier se pregateste inainte! De ce subevaluati o alta meserie….???
ma blonduto, e alt tip de munca! nu muncesti cu copii pe santier, esti grea de cap ?
Toate aceste măsuri bulversante pentru condiția dascălului, a școlii și a elevilor au fost premeditate, încă înainte de apariția ideii de criză bugetară. Aceasta i-a venit numai ca o mănușă domnului ministru, pentru a forța pretinsa reformă, aplicată acum în laturile ei cele mai neinspirate și mai păguboase.
În viziunea de reformă abracadabrantă, zarurile erau deja aruncate, prin Raportul QX, în care deja se punea în discuție mărirea normei didactice, prin dezinformare privire la media europeană, în care se încadrează pe deplin și școala românească.
A subminat apoi insidios, prin repetate gândeli și răzgândeli, ideea de titularizare, aruncând-o acum în aer prin adăugarea în normă a 2 sau 4 ore, pe care profesorii titulari de zeci de ani erau puși „să le caute” ei înșiși la diverse școli, mai apropiate sau mai depărtate, mulți fiind obligați să predea materii fără legătură cu specialitatea de bază.
A comasat școli și a mărit numărul de elevi din clase, desistematizând întregul învățământ, greu reparabile, pentru economii infime și incerte.
A creat astfel în școli o atmosferă de tensiune greu suportabilă, de nesiguranță și de conflict în condițiile restrângerilor de activitate, care de altfel vor fi provocate în continuare, în anii următori, prin aplicarea noilor planuri-cadru, în care sunt drastic diminuate în principal orele disciplinelor privitoare la cultura și identitatea națională, limba și literatura română, istoria, geografia, limba latină.
Limba și literatura română a ajuns să se predea, la clasele XI-XII, numai în 2 ore, ca la școlile profesionale de altădată.
România este singura țară europeană în care limba națională are cele mai puține ore în sistemul de învățământ, în celelalte țări predominând 4-5 ore.
Președintele însuși a sărbătorit Ziua Limbii Române tocmai în Republica Moldova, care, în mod surprinzător, își respectă limba națională, în planurile-cadru având câte 5 ore pentru gimnaziu, iar la liceu, pentru toate clasele, nu mai puțin de 4 ore!
Să se compare cele 3, 3, 2, 2 ore de liceu din învățământul românesc cu cele din Republica Moldova. Nu este vădită aici o clară atitudine antinațională?
Cine mai poate să ne dea limba română înapoi?
Cui ar trebui să-i crape obrazul de rușine?